Pretentii. Decizia nr. 767/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 767/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 56840/3/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 767

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18.02.2013

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: C. M. F.

JUDECĂTOR: B. C.

JUDECĂTOR: V. H.

GREFIER: C. P.

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței civile nr. 1582/13.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant URLĂȚEANU D., având ca obiect „pretenții-taxă de poluare”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-reclamant Urlățeanu D., prin avocat D. E. care depune delegație la dosar, lipsind recurenta-pârâtă DGFPMB în reprezentarea AFP Sector 5.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că intimatul – reclamat depune întampinare după care, Curtea dă cuvântul părții prezente:

Apărătorul intimatei depune la acest termen înscrisuri, în spetă, adresa nr._ din 04.02.2013 prin care se arată că autorurismul HYUNDAI SANTA FE . șasiu KMHSC81VP5U011720,care face obiect al prezentei cauze, a fost pentru prima dată înmatriculat în Luxembourg, contract de vânzare – cumpărare a autovehicului( tradus din limba germană), certificat de înmatriculare a autovehiculului în Rosenheim – Germania.

Ulterior, acesta formulează concluzii pe fondul cauzei în sensul de respingere a recursului . Acesta solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 500lei și depune în acest sens chitantanța nr. 27 / 18.02.2013.

Curtea retine cauza in pronuntare.

CURTEA,

Deliberand, constata:

Prin sentința civila nr. 1582/13.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal s-au retinut si dispus urmatoarele:

Prin cererea inregistrata sub nr._, pentru motivele de fapt si de drept expuse in cuprinsul acestei cereri (file 3-8), reclamantul U. D., in contradictoriu cu parata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A SECTORULUI 5 BUCURESTI, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la restituirea taxei pe poluare in cuantum de 4.696 lei, cu dobanda legala, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In dovedirea cererii, reclamantul a depus inscrisuri.

Parata, legal citata, nu s-a infatisat si nu a depus intampinare.

Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta de fond a retinut urmatoarele:

I. In fapt

1. La data de 16.02.2009, reclamantul a dobandit dreptul de proprietate asupra unui autovehiculul marca Hyundai, inmatriculat pentru prima data in Germania, la data de 22.09.2005 (file 10 si 20).

2. La data de 24.02.2009, reclamantul a depus la registratura paratei o cerere prin care a solicitat calcularea taxei pe poluare prevazuta de O.U.G. nr. 50/2008 pentru acest autovehicul, iar parata a emis si a comunicat reclamantului, la aceeasi, Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr._, prin care a stabilit in sarcina acestuia obligatia de plata a sumei de 4.696 lei (fila 10).

3. Reclamantul a achitat la Trezoreria Sector 5 suma anterior mentionata, cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule (fila 9).

4. Printr-o cerere adresata paratei, reclamantul a solicitat restituirea sumei achitate cu titlu de taxa pe poluare (fila 21-22).

5. Prin adresa nr._/13.10.2010, parata i-a comunicat reclamantului refuzul de solutionare favorabila a cererii, cu motivarea ca nu se incadreaza in categoria de scutire la plata taxei pe poluare (file 21-22).

II. In drept

1. O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

……

ART. 5

(1) Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă.

…….

ART. 7

Stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

……

2. H.G. nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

……

ART. 3

(1) Taxa se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală […]

……

(3) Procedura de stabilire a taxei se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

……

3. Anexa 1 la Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 986/2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule

……

2.8. Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule se întocmește în două exemplare, se verifică și se avizează de șeful compartimentului de specialitate și se înaintează, împreună cu documentația și cu referatul, spre aprobare conducătorului unității fiscale.

2.9. Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule emisă este decizie sub rezerva verificării ulterioare, potrivit art. 90 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.10. Un exemplar al deciziei de calcul se comunică contribuabilului, în maximum două zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete, în conformitate cu prevederile art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

……

4. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

……

ART. 117 - Restituiri de sume

(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

……

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

……

ART. 120 - Dobanzi

……

(7) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

……

ART. 124 - Dobânzi în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget

(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.

(2) Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori.

……

5. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

……

ART. 1 - Subiectele de sesizare a instanței

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. […]

……

ART. 2 - Semnificația unor termeni

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

……

i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane […];

……

n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

……

(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim […].

……

ART. 12 - Documentele necesare

Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică […].

……

6. Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (T.F.U.E.)

……

ART. 110 (ex-art. 90 TCE)

(1) Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

……

7. Constitutia Romaniei

……

ART. 11 - Dreptul international si dreptul intern

(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

……

ART. 148 - Integrarea in Uniunea Europeana

……

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

……

(4) Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2.

……

III. Aprecierile Tribunalului

1) Cu privire la petitul principal

Cu titlu preliminar, avand in vedere ca raportul juridic de drept material fiscal s-a nascut la data perceperii taxei pe poluare in discutie de catre parata, normele juridice aplicabile litigiului, conform principiului tempus regit actum, sunt cele in vigoare la acest moment.

Problema dedusa judecății constă în a lămuri, in raport de datele spetei, dacă taxa instituita prin prevederile legale redate la pct. II.1 de mai sus contravine art. 110 paragraful 1 din T.F.U.E. (ex-art. 90 TCE), urmând ca analiza acestor prevederi să aibe în vedere și dispozițiile art. 11 și art. 148 din Constituția României, precum și jurisprudența Curții Europene de Justiție.

Textul art. 4 lit. a) din O.U.G. nr. 50/2008 nu face distinctie între autoturismele produse în România și cele produse în afara acesteia si nici între autoturismele noi și cele folosite (second-hand).

Deoarece ordonanta a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin. 1), rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație, înmatriculate în țară.

Pentru corecta interpretare a O.U.G. nr. 50/2008, in sensul identificarii intenției legiuitorului, se impune utilizarea metodei teleologice.

In expunerea de motive care însoțeste proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic.

Așadar, s-a vrut ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect -“poluatorul plătește” -, să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.

De la 01.01.2007, România este stat membru al Uniunii Europene.

Dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.

In acelasi sens sunt si prevederile constitutionale redate la pct. II.7 de mai sus.

Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar T.C.E. a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de C.E.J. în cauzele Flaminio C. vs. Enel (15 iulie 1964) și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a (9 martie 1978).

Potrivit considerentelor C.E.J., redate în aceste hotărâri, la . T.C.E., acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi si, dacă este necesar, chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională. Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat.

Scopul general al art. 90 din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Paragraful 1 al acestui articol interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind de pe piata interna, de natura similara.

Analizând dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, in forma activa la data prelevarii taxei in discutie, sub aspectul compatibilitatii cu art. 110 (ex-art. 90) paragraf 1 din Tratat, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre U.E. nu se percepe, la o nouă înmatriculare, taxă pe poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Această taxă pe poluare se percepe, insa, pentru autoturismul produs in țară sau în alt stat membru UE, dacă este inmatriculat pentru prima dată în România.

Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru; cumpărătorii sunt orientați, din punct de vedere fiscal, să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.

Prin urmare, O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 110 (ex-art. 90) din Tratat, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru U.E., precum cel din prezenta cauza (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România.

Or, după aderarea României la U.E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale U.E., atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

In acest sens, in jurisprudenta referitoare la art. 90 (actual art. 110) din Tratat, Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text:

a) trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate (hotararea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. C. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen);

b) trebuie sa existe o similitudine sau un “raport de concurenta” intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate (hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia);

c) prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (hotararea din 7 mai 1987, afacerea 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amininistrazione delle finanze dello Stato).

Pe cale de consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla . concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creeaza o discriminare intre acestea, astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare.

Reglementarea fiscala interna incidenta in cauza indeplineste toate cele trei criterii mentionate mai sus.

Mai intai, exista o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja . al Uniunii Europene (in speta, Germania) si care se inmatriculeaza in Romania (“produsele importate”) si autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania (“produsele nationale”), numai primele fiind supuse taxei pe poluare cu ocazia inmatricularii in Romania.

Apoi, exista un “raport de concurenta” intre produsele importate si produsele nationale. Astfel, in principiu, alegerea consumatorului se poate indrepta fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat . membru (asa cum este cazul in speta), fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania.

In fine, taxa in discutie este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate . membru intrucat, din moment ce este datorata doar pentru “produsele importate”, iar nu si pentru “produsele nationale”, este evident faptul ca obiectivul instituirii taxei este diminuarea consumului “produselor importate”. In aceste conditii, alegerea consumatorului este in mod evident influentata din cauza existentei taxei, el fiind inclinat sa achizitioneze un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania.

In concluzie, taxa pe poluare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național incalca principiul libertatii circulatiei marfurilor, dezavantajand, direct sau indirect, produsele provenind din celelalte tari membre U.E. in competitia cu produsele similare autohtone.

Dealtfel, prin hotărârea preliminară pronuntata de C.J.U.E. în cauza C-402/09, T., taxa reglementata de O.U.G. nr. 50/2008, in versiunea initiala, relevanta in speta, a fost declarata indirect discriminatorie si deci contrara prevederilor art. 110 T.F.U.E., in masura in care are ca efect descurajarea importului unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, iar prin hotărârea pronunțată în cauza I. N. vs. D.G.F.P. Gorj, A.F.P. Târgu Cărbunești și Administrația Fondului pentru Mediu, răspunzând unor întrebări preliminare transmise de Tribunalul Gorj, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis, analizand variantele taxei pe poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010, ca „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”

In raport de considerentele mai sus expuse, decizia emisa de parata, mentionata la pct. I.2 de mai sus, este nelegala, astfel ca suma echivalenta taxei pe poluare contrara dreptului comunitar a fost platita de reclamant ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale de catre parata, intrand sub incidenta prevederilor art. 117 alin. 1 lit. d) C.proc.fisc. In consecinta, refuzul paratei de da curs favorabil cererii reclamantului privind restituirea aceastei sume are caracter nejustificat, in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Asa fiind, vazand si prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanta va admite petitul principal, urmand a dispune obligarea paratei la restituirea catre reclamant a sumei de 4.696 lei incasata cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule.

2) Cu privire la petitul accesoriu

Indiferent de caracterul expres ori tacit al refuzului unei autoritati publice de a solutiona o cerere, existenta acestuia presupune verificarea situatiei premisa prevazuta de lege, si anume preexistenta cererii titularului dreptului/interesului legitim, adresata autoritatii competente sa o solutioneze.

In cauza, reclamantul nu afirmat si nici nu a demonstrat, in cursul prezentei proceduri, in conditiile art. 12 din Legea nr. 554/2004, ca ar fi inregistrat la registratura paratei vreo cerere avand ca obiect acordarea dobanzilor aferente sumei a carei restituire a solicitat-o.

Or, potrivit prevederilor art. 124 alin. 1 teza finala C.proc.fisc., “Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.”

In lipsa unei asemenea cereri, nu se poate retine existenta unei atitudini vatamatoare a paratei, concretizata . drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, prin neacordarea dobanzilor.

In raport de considerentele mai sus expuse, petitul analizat apare ca fiind neintemeiat, urmand a fi respins ca atare.

În consecinta instanta de fond a pronuntat urmatoarea soluție:

„Admite in parte cererea formulată de reclamantul Urlățeanu D. cu domiciliul în București, .. 52-60, ., ., sector 5, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Sectorului 5 Bucuresti cu sediul în București, Calea 13 Septembrie, nr. 226, . 5. Obliga parata Administratia Finantelor Publice a Sectorului 5 Bucuresti sa restituie reclamantului suma de 4.696 lei reprezentand contravaloare taxa pe poluare.Respinge capatul de cerere privind obligarea paratei la plata dobânzii ca neintemeiat”.

Împotriva sentintei mai sus indicate a formulat recurs DGFPMB, cu urmatoarea motivare:

In motivarea hotararii atacate, instanta a retinut ca normele interne ce reglementeaza obligatia de plata a taxei de prima inmatriculare in Romania contravin dispozitiilor art.90, paragraf 1 din Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, iar obligatia de respectare a normelor europene incumba nu doar initiatorului legii interne, ci si organelor fiscale cu atributii de incasare a taxelor conform art.11 si 148 din Constitutie. In consecinta instanta a constatat refuzul Administratia Finantelor Publice Sector 5 de a restitui reclamantului taxa de prima inmatriculare.

Sentinta comerciala a fost data cu aplicarea gresita a legii, ( art.304, pct.9 cod procedura civila ), pentru urmatoarele MOTIVE

I.PRECIZARI PREALABILE

Potrivit O.P.A.N.A.F. nr. 3411 /08.11.2011, cu data de 15.11.2011 se aproba structura organizatorica a Direcției G. a Finanțelor Publice a Municipiului București pentru aparatul propriu si administratiile finantelor publice municipale si orasenesti.

Avand in vedere dispozitiile legale mentionate, va solicitam sa luati act de faptul că incepand cu data de 15.11.2011, parata Administratia Finantelor Publice Sector 5, urmeaza sa fie reprezentata de catre Directia G. a Finantelor Publice a Municipiului București - Activitatea Juridica - Birou Juridic C. 5.

F. de cele mentionate anterior, coroborate cu dispozitiile art.98 cod procedura civila, solicitam ca toate actele procedurale indeplinite in dosarul mentionat sa fie comunicate la sediul Directiei G. a Finantelor Publice a Municipiului București, respectiv, . Gerota nr. 13, Sector 2.

11.1 In fapt. taxa de poluare a intrat in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2008, prin O.U.G. nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, la data intrarii ei in vigoare abrogandu-se art. 214 ind. 1- 214 ind. 3 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

In conditiile desfiintarii frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabila, fapt ce a condus la reasezarea acestei metodologii si introducerea ei in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prin art. I pct. 202 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003.

Odata cu reasezarea metodologiei de calcul s-a avut in vedere si eliminarea reglementarilor privind inmatricularea autoturismelor potrivit carora pana la 31 decembrie 2006 nu se inmatriculau in Romania autoturismele a caror vechime depasea 8 ani si care aveau o norma de poluare inferioara normei EURO 3. In aceasta situatie a fost necesar a se intreprinde unele masuri pentru evitarea introducerii in Romania a unui numar exagerat de autoturisme vechi cu grad ridicat de poluare. Neluarea unor masuri corespunzatoare in acest sens, ar fi avut drept consecinta transformarea in deseuri a autovehiculelor second-hand la scurt timp de la introducerea acestora in Romania, tara noastra urmand sa suporte costurile aferente reciclarilor, in locul tarilor de unde au fost achizitionate autovehiculele respective.

11.2 Referitor la aplicabilitatea prevederilor constitutionale ale art. 148, invocate de reclamant, arata urmatoarele:

Potrivit art. 1 - 33 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germani. Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, M. Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005: " Legea-cadru europeana este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, lasand in acelasi timp autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste alegerea formei si a mijloacelor".

Totodata, art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei instituie suprematia tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Din analiza dispozitiilor legale mai sus invocate rezulta faptul ca legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre.in privinta rezultatului, insa autoritatile nationale au competenta de a alege forma si mijloacele prin care dispozitiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru in parte.

11.3 Cu privire la prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, invocate de reclamant in sustinerea actiunii formulate precizam:

Incidenta in cauza a prevederilor art.11 O, fost art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, o apreciem ca fiind inexistenta intrucat taxa de poluare urmeaza a fi platita, conform artA din OUG nr.50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania si la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri dintre cele la care se face referire la art.3 si art.9.

Totodata, in speta de fata, reclamanta nu se incadreaza ruei In situatiile de exceptie prevazute de art.3 alin.2 din OUG nr.50/2008, si, ca atare, obligatia de plata a taxei de poluare ii revine ca fiind legal datorata.

Prin urmare, dispozitiile art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene devenit art.11 O dupa consolidarea tratatului au in vedere reglementarea unor limitari ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decat pentru produsele interne.

In acelasi sens, mentionam ca potrivit jurisprudentei Comunitatii Europene, art. 110 din Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene la care se face referire, este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite. Astfel, atat tratatul mentionat mai sus, cat si alte acte adoptate de institutii si organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Directiva a sasea (Directiva 77/388/CE) nu interzic perceperea unei taxe precum taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, ci doar nasc discutii cu privire la modul de calcul al acestei taxe. In sustinerea acestui punct de vedere invocam (astfel cum am precizat) si prevederile ari. 33 din Directiva a sasea (77/388/CEE) a Consiliului Comunitatilor Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri -sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată- baza unitară de stabilire, care reglementeaza: "Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu Împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și, În general, orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de etecerî". Mentionam ca aceasta directiva a fost adoptata de Consiliul Comunitatilor Europene avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, precum si avizele Parlamentului European si Comitetului Economic si Social.

De asemenea, precizam ca principiul" poluatorul plateste", pe care se bazeaza si instituirea taxei de poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene. Precizam de asemenea ca 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa care se percepe cu ocazia inmatricularii autovehiculelor ( intre care Ungaria, G., Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).

Mai mult decat atat, se are in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de poluare, in prezent, fiind in discutie la nivelul Comisiei Europene, un proiect de directive in acest sens, proiect care, dupa aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei, respectiv ca taxa de poluare introd.-se un regim juridic fiscal discriminatoriu, va invederarn urmatoarele:

In literatura de specialitate s-a aratat ca, in conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, taxele vamale asupra importurilor sau exporturilor si orice taxe cu efect echivalent cuprind" orice taxe pecuniare, indiferent de marimea lor si de denumirea sau de modul lor de aplicare, care sunt impuse unilateral asupra marfurilor nationale sau straine pentru ca ele trec o frontiera si care nu sunt taxe vamale in sens strict". (O. M. - D. comunitar, E.. ALL editia a 3-a, pag. 212).

Rezulta din aceasta interpretare a Curtii ca de esenta taxelor cu efect echivalent taxelor vamale este discriminarea sau nu a unor marfuri nationale sau straine pentru ca acestea trec o frontiera, in cazul taxei speciale pentru prima inmatriculare a autovehiculului in Romania aceasta discriminare nefiind fundamentata prin nici un argument de catre reclamanta.

Asadar, taxa se aplica tuturor autovehiculelor care nu au mai fost inmatriculate in Romania, fie romanesti, fie straine. Prin modificarile aduse Codului fiscal de catre Legea nr. 343/2006 s-a respectat principiul nere troa ctio vita tii legii, intrucat aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior inmatriculate in Romania¬In acest caz, legislatia aratata se aplica, iar taxa este perceputa, pentru o prima inregistrare a autovehiculului in tara si pentru utilizarea pe teritoriul statului si nu pentru ca acesta tranziteaza o frontiera.

In aceeasi ordine de idei, invederam instantei ca la data de 26.06.2009, Comisia Europeana a emis o scrisoare de punere in intarziere prin care insista ca Romania sa modifice aceste prevederi controversate.

La data de 28.09.2009, autoritatile romane au raspuns printr-o scrisoare in care isi exprimau pozitia fata de chestiunea in discutii si, la data de 12.01.2010, au informat comisia cu privire la existenta OUG nr.117/2009 de abrogare, cu incepere de la 01.01.2010, a scutirii acordate in temeiul OUG nr.218/2008.

In acest context, departamentul responsabil al Comisiei Europene este de parare ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare si, in momentul de fata, legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor este conforma cu art.110 din TFUE.

Acesta a fost motivul pentru care, departamentul responsabil va propune comisiei clasarea cazului, ceea ce s-a publicat in Jurnalul Oficial al U.E. nr.C29/8 din 05.02.2010.

Prin urmare, existenta unei taxe de poluare nu este contrara dispozitiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentand taxa de poluare.

11.4. In ceea ce priveste dispozitia instantei privind restituirea sumei reprezentand taxa de poluare, in completarea celor de mai sus, invederam ca restituirea de sume de la buget la cerere se realizeaza in conditiile stabilite de ari. 117 din O. G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republica ta, cu modificarile si completarile ulterioare. Ori, restituirea solicitata nu poate fi incadrata in niciuna din situatiile stabilite de art. 117 lit. a) - h) din actul normativ mentionat, sumele fiind platite in temeiul unui text prevazut de lege (similar cu taxele percepute pentru eliberarea documentelor de identificare, respectiv carte de identitate, pasaport etc.).

Totodata, mentionam ca, din textul O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se retine ca este vorba de restituirea taxei de poluare numai in anumite conditii, conditii reglementate in art.8 din OUG nr.50/2008, astfel:

"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa În România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei, calculată În raport cu prevederile legale În vigoare la momentul Înmatriculării autovehiculului În România, potrivit prevederilor alin. (2).

(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi Înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național. (3) Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, În baza următoarelor documente:

a) documentul care atestă că solicitantul a fost ultimul proprietar al autovehiculului scos din parcul auto național;

b) dovada radierii din circulație a autovehiculului;

c) documentul care atestă faptul că autovehiculul a fost transferat În alt stat membru sau declarația vamală de export, după caz;

d) certificatul de distrugere a vehiculului, după caz.

(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală competentă .

Din cele de mai sus expuse, coroborate cu prevederile art.9 din OUG nr.50/2008, pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta fara dubii ca reclamantul nu se regaseste in niciuna din aceste prevederi, motiv pentru care va solicitam sa considerati taxa de poluare achitata de reclamant ca legal datorata, cu consecinta respingerii actiunii ca neintemeiata.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, solicitam instantei admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea in totalitate a sentintei atacate si, in consecinta, respingerea cererii de chemare in judecata formulata de intimatul-reclamant, ca netemeinica si ne legala si respingerea cererii cu privire la restituirea taxei de poluare.

In drept, art. 304, alin.9 din Codul de procedura civila, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, H.G. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, H.G. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, O.M.F.P. nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, O.M.E.F. nr. 418/2007 pentru aprobarea Procedurii privind calculul taxe; speciale pentru autoturisme și autovehicule, Legea nr. 157/2005, Constitutia Romaniei.

Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat urmatoarele:

În fapt, prin Sentința Civilă nr. 1582 din 13.03.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX - C. Administrativ și Fiscal În dosarul cu nr._, instanța de fond admite în parte cererea mea de chemare În judecată, respectiv dispune restituirea sumei de 4.696 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare și respinge solicitarea privind acordarea dobânzii pe motiv că nu au fost respectate dispozițiile art. 12 din Legea 554/2004 și art. 124 ain. 1 teza finală Cod Proc. Fiscală.

Criticile aduse de recurenta-pârâtă, prin cererea de recurs formulată, Sentinței Civile mai sus menționate sunt următoarele:

1.Greșita interpretare a prevederilor constituționale ale art. 148, ce au fost invocate de către mine prin cererea de chemare În judecată.

Interpretarea dată de recurentă acestui articol este aceea că " legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre, Însă autoritățile locale au competența de a alege forma și miljoacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru".

Este adevărat, Însă legile interne nu trebuie să contravină Tratatelor pe care Statul Român le-a semnat precum și jurisprudenței Curții Europene de Justiție, în acest sens art 148 alin 2 și 4 nu Iasă loc de interpretare.

2. O a doua critică adusă hotărârii de fond de către recurenta-pârâtă privește aplicarea prevederilor Tratatului de Instituire a Comunității Europene.

Astfel, aceasta consideră că " incidența în cauză a prevederilor art. 110 fost art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, o apreciem ca inexistentă Întrucât taxa de poluare urmează a fi plătită conform artA din OUG 50/2008 ( ... )"

În ceea ce ne privește, având În edere dispozițiile art. 11 și art.148 din - Constituția României care prevăd:

ART. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern

(1 )Statul român se obligă să Îndeplinească Întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Art 148 - Integrarea În Uniunea Europeană

(2) Ca Urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea

prevederilor actului de aderare.

(3) Parlamentul, Președintele României Guvernul și autoritatea Judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2."

Considerăm că sustinerea recurentei este făcută cu încălcarea dispozițiilor constituționale dand intaietate dispozitiilor ordonantei detrimentul dispozitiilor Tratatului privind Functionarea Europene.

Astfel, suntem de părere că instanta de fond a apreciat corect, în conformitate cu dispozițiile constituționale și jurisprudenta Curții Europene de Justiție, că taxa pe care am achitat-o contravine art. 110 din tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (fost art.90 T.C.E.) care dispune:

ART.110 - T.F.U.E (ex.art.90 T.C.E.)

(1) Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

În concluzie, odată cu obținerea de către România a statutului de stat membru al Uniunii Europene, dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, obligativitatea instanțelor statelor membre de a aplica prioritar Tratatul Comunității Europene fiind statuat și prin numeroase hotărâri ale Curții Europene de Justiție ( Flaminio C. vs. Enel; Amministrațione delle Finanze dello Stato vs. Simmenthal S.p.a )

Așa cum corect reține instanta de fond În motivarea hotărârii sale, scopul art. 110 ( fost 90 ) din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor, paragraful (1) al acestui articol interzicând discriminarea fiscală Între produsele importate și cele de pe piața internă de natură similară.

Analizând dispozițiile OUG_ sub aspectul compatibilității cu art 110 paragraf 1. din Tratat, rezultă că pentru un autoturism produs În România sau În alte state membre UE nu se percepe, la o nouă îmatriculare, taxă de poluare, dacă a fost anterior Îmatriculat tot În România. Această taxă de poluare se percepe, însă pentru autoturismul produs În țară sau În alt stat membru UE, dacă este Îmatriculat pentru prima dată În România.

Astfel rezultă că OUG_ contravine dispozițiilor art.110 din Tratat Întrucât servește la diminuarea introducerii În România a unor autoturisme second-hand deja Îmatriculate Într-un stat membru UE ( așa cum este și cazul nostru ) favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja Îmatriculate În România, Incălcând astfel libera circulație a mărfurilor și deschizând drumul unei discriminări fiscale Între produsele din import și cele românești.

În ccea ce privește Directiva a șasea ( Directiva 77/388/CE) cu referire la impozitul pe cifra de afaceri, interpretată de recurentă ca bază lagală pentru percepere unei taxe speciale pe autoturisme și autovehicule (pecum taxa de poluare), aducem În atenția instanței de recurs că numai nivelul acestei taxe duce la descurajarea cumpărării de vehicule de ocazie având aceiași vechime și uzură ca cele de pe piața național, iar modul său de calcul este mult controverscat.

3. Ultima critică a recurentei se Îndreaptă Împotriva temei ului de drept În baza căruia instanța de fond dispune restituirea taxei de poluare și anume art. 117 alin.1 lit d. din O.G_ privind Codul de Procedură Fiscală care dispune: O.G 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală

Art. 117 - Restituiri de sume

(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale

considerând că "restituirea solicitată nu poate fi Încadrată În nici una din situațiile art. 117 lit. a) - h) din actul normativ menționat, sumele fiind plătite ăn temeiul unui text prevăzut de lege ( ... )" respectiv O.U.G. 50/2008 ce reține În art. 8 condițiile de restituire a acestei taxe, intimatul neâncadrându-se În nici unul dintre ele.

În ccea ce ne privește, considerăm că temeiul În baza căruia instanța de fond a dispus restituirea este cel corect având În vedere că OUG 50/2008 Încalcă atât dispozițiile art. 11 și 148 din Constituție cât și art. 110 ( ex 90 ) TFUE, ducând astfel la o aplicare eronat a cestor dispoziții legale.

Pentru toate acestea rugăm instanța ca prin decizia ce va pronunța să dispună respingerea recursului formulat de către recurenta - pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București și menținerea ca legală și temeinică Sentința Civilă nr. 1582 din 13.03.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX - C. Administrativ și Fiscal În dosarul cu nr._

In drept, art. 11 si 148 din Constitutie, art.110 (ex 90) TFUE, OG 92/2003, Legea 554/2004

Asupra recursului formulat, constatând că este competentă să procedeze la soluționare în condițiile art. 3 pct. 3 și art. 299 C.pr.civ. rap. la art. 10 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate și observând disp. art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:

Recursul formulat nu este întemeiat.

Curtea reține că, în mod corect prima instanta a admis actiunea reclamantului, aplicand cu prioritate dispozitiile dreptului comunitar incidente in spetă (art. 90 din Tratat, actualmente art. 110 din TFUE) cu referire la art. 148 din Constitutia Romaniei. Chiar dacă statul român a adoptat, prin OUG nr. 50/2008 modif., norme de discriminare fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, se constată că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.

Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de CEJ în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a ( 9 martie 1978).

Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar, are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională”. Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prev. art. 10 din Tratat.

Este de menționat si că asupra incalcarii art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament intre produsele interne si cele importate din alte state ale UE, s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din 11 august 1995 cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F.G. Roders BV s.a, c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen( discriminarea intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre) sau prin hotararea din 7 mai 1987 cauza 184/85 Comisia c.Italia.

În aceste condiții, este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare în România contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.

Acest raționament rezultă din însuși cuprinsul cauzei T. c. României (Cauza C‑402/09).

Astfel, Curtea Europeana de Justiție a reținut, în mod expres faptul că articolul 110 TFUE interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Aceste dispoziții ale tratatului vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import. În ceea ce privește, mai precis, impozitarea autovehiculelor de ocazie, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național.

Autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură. Astfel, vehiculele de ocazie cumpărate pe piața statului membru menționat și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat, în alte state membre constituie produse concurente. Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Articolul 110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le‑ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.

În această privință, o reglementare națională care are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație pe teritoriul național a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

În plus, în cauza C‑263/10 N. c. României, Curtea Europeană de Justiție a reținut, între altele că (...) toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.

Altfel spus, considerentele Curții Europene de Justiție consacra ideea ca taxa pe poluare reglementată de OUG nr. 50/2008 menține un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală. Aceasta situație de discriminare a existat încă de la data achitarii taxei pe poluare de catre reclamant iar efectele sale nu pot fi anihilate decât prin restituirea taxei, astfel dupa cum a dispus prima instanta.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C.pr.civ. Curtea urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, vazand culpa procesuala a recurentei care a cazut in pretentii in senusl legii, constatand ca onorariul de avocat a fost probat cu chitanta nr. 27/18.02.2013, Curtea va obliga recurentul la plata către intimatul Urlățeanu D. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței civile nr. 1582/13.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant URLĂȚEANU D., ca nefondat.

Obligă recurentul la plata către intimat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată in sedință publică astăzi, 18.02.2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,

F. C. M. C. B. H. V.

GREFIER,

P. C.

Red. FCM.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 767/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI