Pretentii. Sentința nr. 3409/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3409/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 1221/299/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința Civilă nr. 3409
Ședința publică din 05.11.2013
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Grefier: T. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta A. R. ROMÂNĂ având ca obiect „pretenții – declinat de la Judecătoria Sector 1”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta ARR, prin consilier juridic F. L. cu împuternicire de reprezentare juridică la fila 6 dosar, lipsind reclamantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea solicită părții prezente lămuriri cu privire la faptul dacă procesul verbal a fost contestat.
Pârâta, prin consilier juridic, răspunde afirmativ. Menționează că a făcut obiectul dosarului_ al C. în care a fost pronunțată s.c. nr.5123/14.09.2011, pe care a anexat-o întâmpinării depuse în dosarul Judecătoriei Sector 1 București.
La interpelarea Curții, consilierul juridic al pârâtei arată că cererea a fost anulată ca insuficient timbrată. A devenit irevocabilă prin nerecurare.
Constatând că dosarul menționat de consilierul juridic al pârâtei are ca obiect ordonanță președințială, Curtea solicită părții prezente să precizeze dacă s-a promovat o acțiune în anulare împotriva procesului verbal.
Consilierul juridic al reclamantei precizează că nu s-a formulat o astfel de acțiune ci numai ordonanță președințială.
Având în vedere că nu s-a formulat o acțiune în anulare, despăgubirile fiind accesorii unei astfel de acțiuni, Curtea invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a acestei instanțe.
Consilierul juridic al reclamantei arată că a invocat în fața Judecătoriei Sector 1 excepția de necompetență materială apreciind că despăgubirile solicitate decurg dintr-un act administrativ care nu a fost anulat după cum a precizat. În opinia sa, prezenta cauză este de contencios administrativ, menționând că reclamanta nu și-a întemeiat și nici nu și-a precizat această acțiune, nici nu s-a prezentat la acest termen.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare pe excepția de necompetență.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr._/17.06.2013 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Sector 1 București a admis excepția de necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 1 București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București reținând că litigiul nu este unul civil ci de contencios administrativ având în vedere că prin cerere se solicită plata unei sume de bani care nu are ca temei juridic răspunderea civilă delictuală ci răspunderea autorității publice decurgând din emiterea unui act administrativ, respectiv a procesului verbal de reținere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare . nr.888/17.03.2011.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secții la data de 10.07.2013 sub același număr unic de dosar.
În ședința publică de la 05.11.2013 Curtea a invocat din oficiu excepția de necompetență.
Cu privire la competența instanței, Curtea constată că reclamantul a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul produs ca urmare a sancționării abuzive pentru o faptă contravențională, printr-un proces verbal de contravenție anulat de instanță. De asemenea, reclamantul invocă faptul că, odată cu amenda contravențională, i s-a aplicat și măsura complementară a reținerii plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.
În ceea ce privește eventualul prejudiciu decurgând din emiterea procesului verbal de contravenție se constată că nu există nici un temei pentru care competența să aparțină instanței de contencios administrativ. Acțiunea în despăgubiri este, în această situație, o acțiune de drept comun, competența aparținând judecătoriei, ca instanță de drept comun. Chiar dacă am privi acțiunea ca fiind subsecventă acțiunii în anularea procesului verbal de contravenție, prorogarea de competență ar opera tot în favoarea judecătoriei ca instanță competentă material să soluționeze o plângere contravențională.
În ceea ce privește despăgubirile pentru prejudiciul decurgând din luarea măsurii reținerii plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare, Curtea constată că aceste măsuri au fost dispuse prin procesul verbal . nr._ din 17.03.2011, act distinct de procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, cu o natură juridică diferită. Procesul verbal . nr._ din 17.03.2011 reprezintă un act administrativ, supus controlului instanței de contencios administrativ, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din legea 554/2004.
Potrivit art. 19 alin. 1 și 2 din același act normativ „(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)”
Față de aceste dispoziții legale rezultă că pentru prejudiciul decurgând din emiterea actului administrativ ar fi intervenit competența instanței de contencios administrativ doar în situația în care reclamantul ar fi formulat, în prealabil, o acțiune în anularea procesului verbal . nr._ din 17.03.2011.
În condițiile în care, însă, reclamantul nu a formulat o acțiune întemeiată pe art. 1 din legea 554/2004, nu vor fi incidente nici dispozițiile art. 19 din același act normativ care reglementau posibilitatea formulării la instanța de contencios administrativ a unei cereri în despăgubiri pentru prejudiciul decurgând din emiterea actului administrativ supus, în prealabil, cenzurii aceleiași instanțe.
Acțiunea apare, și din această perspectivă, ca o acțiune în pretenții de drept comun, situație în care competentă material este judecătoria.
În consecință Curtea va admite excepția necompetenței materiale și își va declina competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, sesizând, totodată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență.
Declină competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta. SRL cu sediul în București, sector 4, ..258, . cu pârâtaA. R. ROMÂNĂ cu sediul în București, sector 1, ..38în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Constată ivit conflict negativ de competență și trimite cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.11.2013.
Președinte, Grefier,
S. D. G. T. M.
Red. Jud. SDG
Tehnored. TM/ _2_ ex./2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 5766/2013. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din... → |
|---|
