Anulare act administrativ. Decizia nr. 36/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-01-2014 în dosarul nr. 38881/3/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR . 36
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.01.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: I. C. G.
GREFIER: P. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul – pârât P.C. MOGOȘOAIA, împotriva sentinței civile nr. 3860 din data de 11.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. JUDEȚILUI ILFOV și intimatul – pârât P. T., având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul – pârât, prin consilier juridic V. A., cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Curtea interpelează partea prezentă dacă mai are alte cereri de formulat sau dacă mai solicită administrarea altor probe.
Recurentul – pârât, prin consilier juridic, susține că nu mai are alte cereri de formulat și nici nu mai solicită administrarea altor probe.
Curtea, din oficiu, raportat la obiectul pricinilor cu care poate fi sesizată instanța de contencios administrativ, pune în discuția părții prezente la acest termen de judecată admisibilitate acțiunii de fond.
Recurentul – pârât, arată că instanța de contencios administrativ nu este competentă a soluționa această pricină, competența, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, revenind unei instanțe specializate pe conflicte de muncă.
Pe cale de consecință, concluziile exprimate de recurentul – pârât sunt de admitere a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
Curtea declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare cu privire la excepția invocată anterior.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 3860 din data de 11.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal s-a respins exceptia necompetentei functionale si s-a admis actiunea formulata de reclamantul P. J. ILFOV in contradictoriu cu paratii P. C. MOGOȘOAIA și P. T. si s-a anulat dispozitia nr. 110/28.02.2011 emisa de P. C. Mogosoaia.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut cu privire la excepția necompetenței funcționale, invocată de pârâtul P. C. Mogoșoaia, că actul dedus judecății este un act administrativ unilateral în sensul art. 2 alin.(1) lit. c din Legea nr. 554/2004, fiind lipsit de relevanță pentru calificarea naturii juridice a actului și implicit a competenței funcționale, raportul juridic dintre primar și beneficiarul actului, întrucât existența unui raport juridic de muncă nu modifică natura juridică a actului emis de pârât în exercitarea puterii publice.
D. consecinta a respins aceasta exceptie.
Cu privire la fondul cauzei a retinut ca reclamantul a comunicat paratului cu adresa nr._/FP/13.07.2010, numărul maxim de posturi potrivit Anexei la OUG nr.63/2010, rezultând astfel un număr de 6 posturi pentru poliția comunitară și paza obiectivelor de interes public județean, potrivit pct.3 la Anexă.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 13/31.01.2011 a Consiliului Local al comunei Mogoșoaia, s-a dispus aprobarea organigramei și a statului de funcții a aparatului de specialitate al Primarului C. Mogoșoaia, rezultând pentru serviciul public de poliție locală un număr de 16 funcții contractuale de execuție, o funcție publică de conducere și o funcție publică de execuție.
Ulterior, reclamantul a declanșat procedura de contestare jurisdicțională a acestei hotărâri în vederea anulării acesteia, la instanța de contencios administrativ.
Prin Dispozițiile nr.105-122/28.02.2011, pârâtul P. C. Mogoșoaia a dispus angajarea a 18 persoane în funcția de agent de pază, pe cele 6 posturi de execuție din cadrul serviciului public de poliție locală, motivând emiterea acestor dispoziții ca fiind conforme prevederilor art.1311 Codul Muncii.
Impotriva acestor dispozitii reclamantul, a formulat actiuni in anulare la instanta de contencios administrativ in limitele controlului de tutela reglementat de art. 3 din legea nr. 554/2004.
Pârâtul și-a fundamentat actul administrativ atacat pe dispozițiile HCL nr.14/31.01.2011 privind înființarea Poliției Locale, HCL nr.15/2011, art.7-8 din HG nr.1332/2010, art.14 din Legea nr.155/2010, art.63 lit. e din Legea nr.215/2001, pe prevederile Codului Muncii, pe Legea nr.285/2010 și Legea nr.284/2010.
Instanta de fond a retinut prevederile art. III al. 1 din OUG nr. 63/2010 si a concluzionat ca numarul maxim de de posturidin aparatul de specialitate al primarului trebuie să se încadreze în limita stabilită de norma legală imperativă, care se aplică tuturor formelor de angajare, fiind irelevant statutul de funcționari publici sau de personal contractual al persoanelor.
Pe de altă parte, nu se poate reține incidența art.131 1 din Codul Muncii, care se referă exclusiv la munca în schimburi, fără a reglementa noțiuni în materia managementului instituțiilor publice, unde noțiunea de post poate fi definită ca sumă a sarcinilor repartizate unei poziții din structura organizației.
Or, raportat la ingerințele impuse de lege organizației publice din subordinea pârâtului, sensul noțiunii este evident în acord cu criticile reclamantului, care în mod corect a învederat că pârâtul aavea obligația de a se subordona sub aspectul structurii organizaționale, măsurilor legale de aplicare a politicii de restrângere a cheltuielilor bugetare și de întărire a disciplinei financiare, astfel încât să se reducă deficitele dintre veniturile și angajamentele legale de cheltuieli publice locale.
Referitor la argumentul invocat de pârât privind necontestarea de către Prefect a HCL al C. Mogoșoaia nr. 140/12.08.2010, de înființare a Serviciului Poliție Comunitară, tribunalul a reținut că prin HCL Mogoșoaia nr. 140/12.08.2010 s-a aprobat modificarea organigramei și a statului de functii a aparatului de specialitate al primarului C. Mogoșoaia. La aceeași dată a fost adoptată și HCL nr. 142/12.08.2010, prin care s-a aprobat înființarea Serviciului Public de Politie Comunitară, organizat la nivel de birou în cadrul aparatului de specialitate al primarului C. Mogoșoaia, ambele hotărâri fiind adoptate de în temeiul art. III din OUG nr. 63/2010.
Singura autoritate a administrației publice locale competentă în determinarea numărului de posturi, astfel încât acest număr să se încadreze în numărul maxim de posturi determinat potrivit anexei la OUG nr.63/2010, este cea deliberativă, care, în virtutea atribuțiilor prevăzute de art.36 alin.(2) lit.a și alin.(3) lit. b din Legea nr.215/2001, emite acte privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local și aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local.
Prin urmare, un demers al reclamantului în sensul înlăturării din ordinea juridică a acestei hotărâri emise de organul deliberativ al C. Mogoșoaia ar fi fost lipsit de interes, întrucât actul a fost emis în mod legal, iar fundamentarea Dispoziției emise de P. C. Mogoșoaia pe respectiva hotărâre nu validează automat legalitatea acesteia.
În mod analog, aprobarea noii organigrame și statului de funcții al aparatului de specialitate al pârâtului, prin HCL nr. 212/05.10.2011, având la bază avizul ANFP nr._/27.09.2011, nu este de natură a înlătura caracterul nelegal al actului atacat în cauza pendinte, intervenind ulterior emiterii dispoziției contestate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul P. C. MOGOSOAIA care a solicitat admiterea recursului, casarea stnintei recurate si respingerea contestatiei.
De asemenea a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Dupa ce a citat prevederile art. 2 lit c din legea nr. 554/2004 recurentul a a aratat ca acesta defineste care care anume acte administrative sunt supuse controlului de nelegalitate instituit prin Legea sus-mentionata, si vazand si conținutul Dispoziției nr. 110/28.02.2011 prin care se dispune încadrarea d-lui P. T. ca agent de paza rezulta ca dispoziția a cărei anulare se solicita nu reprezintă un act administrativ in sensul Legii nr. 554/2004.
Prin Dispoziția nr. 110/28.02.2011 iau naștere raporturi juridice de munca care se supun dispozițiilor exprese din Codul Muncii, fiind in fapt un contract individual de munca care produce efecte doar intre cele doua parti implicate si anume primăria C. Mogosoaia si dl. P. T..
Din aceleași considerente, a considerat ca nu sunt aplicabile spetei de fata nici dispozițiile art. 3 din aceeași Lege care permit prefectului sa atace in instanța « actele emise de autoritățile administrației publice locale, daca le considera nelegale... » intrucat dispoziția a cărei anulare o solicita reclamanta din prezenta cauza nu este emisa in vederea executării legii sau a executării in concret a legii, ci reprezintă o simpla dispoziție de incadrare in munca care nu are caracterul unui veritabil act administrativ.
A reiterat si exceptia necompetentei functionale a Tribunalului Bucuresti Sectia de C. Administrativ si Fiscal.
Pe fond a sustinut ca erau aplicabile prevederile din Codul Muncii si ca munca politistilor comunitari se desfasuara in schimburi.
La termenul din 30.09.2013 intimatul reclamant a depus intampinare prin care a invocat exceptia nulitatii recursului, iar in subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca recursul este intemeiat pentru urmatoarele motive.
Recurentul a formulat actiunea in baza dispozitiilor art. 123 din Constitutia Romaniei, legii nr. 340/2004 legii nr. 554/_ si a solicitat anularea unei dispozitii a paratului, P. C. MOGOSOAIA, nr. 110/28.02.2011 prin care acesta a dispus incadrarea paratului P. T. in ca agent de paza in cadrul compartimentului Paza de la Serviciul Politie Locala, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata incepand cu 1.02.2011.
Totodata a fost stabilit si salariul persoanei in cauza.
In cererea de recurs a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii paratului pe considerentul ca dispozitia atacata nu este un act administrativ in intelesul legii nr 554/2004, art. 2 lit c.
Se constata ca dispozitia mai sus invocata priveste incadrarea unei persoane fizice ca agent de paza, cu contract invidual de munca.
Prin urmare recurentul parat nu a actionat la emiterea dispozitiei contestate ca autoritate publica, adica in regim de putere publica, astfel cum aceasta este definita la art. 2 lit b din legea nr. 554/2004, ci ca angajator, neavand relevanta aspectul ca este un organ al autoritatii administrative teritoriale, deoarece raporturile dintre parati nascute in baza dispozitiei nu sunt raporturi de drept public, de drept administrativ ci de drept privat.
F. de aceste aspecte nu se poate considera ca dispozitia contestat indeplineste conditiile prevazute de art. 2 lit c din legea nr. 554/2004 pentru a fi considerata act administrativ.
Astfel din moment ce dispozitia nu a fost emisa de o autoritate publica care actiona in regim de putere publica si nici nu a dat nastere, modificat ori stins raporturi juridice de drept public, de drept administrativ, nu putem considera ca actul atacat este un act administrativ, ci unul de drept privat, de dreptul muncii.
Avand in vedere acest caracter al actului contestat se constata ca nu sunt incidente in cauza nici dispozitiile art. 3 din legea nr. 554/2004 privind tutela adminstrativa, deoarece aceasta tutela nu poate avea ca obiect decat acte adminsitrative a caror cenzura apartine instantelor de contencios administrativ.
Relevante sunt si dispozitiile art. 19 al. 1 lit e din legea nr. 340/2004 potrivit carora prefectul are ca atributie verificarea legalitatii „actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului”.
Asadar aceste dispozitii nu lasa loc de interpretare, controlul legalitatii si exercitarea tutelei adminstrative este limitata strict la actele administrative si nu acelea care privesc alte raporturi, cum sunt si cele de dreptul muncii.
Paratul vizat de dispozitia in cauza nu este nici functionar public, astfel ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile legii nr. 188/1999 pentru ca instanta de contencios sa fie competenta sa solutioneze o actiune avand ca obiect anularea dispozitiei de incadrare.
F. de cele aratate nu sunt incidente nici dispozitiile art. 123 al. 5 din Constitutia Romaniei.
Cum actiunea a fost intemeiata pe dreptul de tutela adminstrativa se constata intemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului si implicit si recursul paratului si drept consecinta nici nu se poate considera ca in speta se impunea declinarea competentei catre sectia de litigii de munca a Tribunalului Bucuresti, litigiul nefiind un litigiu de munca in intelesul codului muncii, adica a art. 266 si 267 din acest cod.
Astfel, in baza art. 1, 2 lit b si c, 10 si 18 din legea nr. 554/2004 si art. 19 din legea nr. 340/2004 si art. 299 si urmatoarele, 304 pct. 9 cod procedura civila (1865) va admite recursul si potrivit art. 312 Cod procedura civila va modifica in tot sentinta recurata in sensul ca va respinge actiunea reclamantului ca inadmisibila.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate, adica a celei privind solutia pe exceptia necompetentei functionale.
Nu se poate retine ca recursul este nul deoarece potrivit art. 3041 cod procedura civila (1865) acesta nu esra limitat la motivele prevazute de art. 304.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul – pârât P.C. MOGOȘOAIA, împotriva sentinței civile nr. 3860 din data de 11.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. JUDEȚILUI ILFOV și intimatul – pârât P. T..
Modifică în parte sentința în sensul că:
Respinge acțiunea reclamantului, ca inadmisibilă.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,
F. C. M. P. C. G. I. C.
GREFIER,
> P. C.
RED.JUD.C.P.(2 ex.)
Jud.Fond L. M. B.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2855/2014. Curtea de... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 1344/2014. Curtea de... → |
|---|
