Anulare act administrativ. Decizia nr. 9297/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9297/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 13213/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.9297
Ședința publică din data de 11 decembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
JUDECĂTOR: D. G. S.
JUDECĂTOR: I. R.
GREFIER: E. Chirănuș
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și C. L. M. – PREȘEDINTELE COMISIEI DE BACALAUREAT împotriva sentinței civile nr.1646/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant T. D. M. și intimatul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 04.12.2014, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.12.2014, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 23.08.2011, sub nr._, reclamantul T. D. M. a invocat, în contradictoriu cu pârâții M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și I. Școlar al Municipiului București, excepția de nelegalitate a actului de dispoziție al Președintelui Comisiei de bacalaureat din Centrul de Examen nr. 1320 de la CT „D. L.” de eliminare a sa din examen, concretizat printr-un document intitulat proces-verbal încheiat azi 27 iunie 2011; a solicitat cercetarea legalității art. 70 alin. 10 și art. 96 alin. 1 din anexa nr. 2 – Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat – 2011 la Ordinul MECTS nr. 4799/2010; obligarea pârâților la emiterea și înmânarea certificatelor care atestă rezultatele evaluării, la eliberarea adeverinței necesare înscrierii la examenul de bacalaureat 2011 – sesiunea august-septembrie și recunoașterea probelor promovate, să opereze în catalogul electronic schimbările care se impun după soluționarea cauzei în sensul schimbării rezultatului final din „Eliminat din examen” în „Respins conform art. 70 alin. 9 din anexa nr. 2”, precum și obligarea pârâților la a-i permite să exercite dreptul de a susține examenul de bacalaureat începând cu data de 29.08.2011 și susținerea probelor scrise conform calendarului sesiunii august –septembrie 2011.
Prin sentința civilă nr.760/2012 a Curții de Apel București a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, cauza fiind înregistrată pe rolul Secției C. Administrativ și Fiscal sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.1646/05.03.2014 Tribunalul București SCAF a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul T. D. M. în contradictoriu cu pârâții M. Educației Naționale, I. Școlar Al Municipiului București și C. L. M. -Președintele Comisiei De Bacalaureat, a anulat procesul-verbal din 27.06.2011 întocmit de Președintele Comisiei de Bacalaureat și a obligat pârâții I. Școlar al Municipiului București și Președintele Comisiei de Bacalaureat la plata către reclamant a sumei de 2500 lei daune morale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a dispus citarea în cauză și a autorității emitente a actului contestat și a reținut că:
Prin acțiunea formulată și ulterior precizată, reclamantul a solicitat constatarea nelegalității actului administrativ constând în procesul-verbal din 27.06.2011 încheiat de Președintele Comisiei de Bacalaureat, solicitând să i se recunoască dreptul de a participa la proxima sesiune de bacalaureat, menține excepția de nelegalitate a prevederilor art.96 alin.1 din metodologia privind aplicarea sancțiunilor, solicită acordarea sumei de_ lei daune morale.
Instanța a constatat că prin actul contestat, respectiv procesul-verbal din 27.06.2011, s-a dispus eliminarea din examen a reclamantului deoarece acesta împreună cu un alt elev au fost depistați în încercarea de fraudare a examenului prin aceea că și-au schimbat ciornele.
A fost respinsă ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii raportat la aspectul conform căruia procesul-verbal contestat nu este act administrativ. Actul atacat de reclamant deține atributele specifice pentru a fi considerat un act administrativ.
Astfel, el este emis de o autoritate publică, președintele comisie de examen, în regim de putere publică, în vederea executării legii, respectiv metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat.
De asemenea, acest act este producător de efecte juridice, în baza acestuia fiind eliminat din examenul de bacalaureat un candidat.
Tribunalul a constatat că acest act a produs prin el însuși acest efect, nefiind nevoie de încheierea altor acte ulterioare care să se bazeze pe acesta, procesul-verbal contestat fiind cel care a condus la eliminarea din examen.
Din actele efectuate cu această ocazie, respectiv declarația numitei C. L. M., președintele Comisiei de examen de la CT “D.L.” rezultă că frauda care a condus la eliminarea reclamantului din examen a fost aceea că ciorna sa se găsea pe masa candidatului din spate.
Temeiul juridic în baza căruia a fost întocmit actul îl constituie art.54 alin.1 lit. c) din Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat.
Acest text legal enunță afișarea pe ușa fiecărei săli a listei nominale cu candidații repartizați în sala respectivă și a prevederilor metodologiei care îi informează pe aceștia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentative de fraudă atrag după sine eliminarea din examen.
Este evident că aceste dispoziții legale nu au nicio legătură cu situația în care s-a aflat reclamantul a cărui ciornă s-a aflat pe masa altui candidat.
În consecință, nu există temei juridic pentru fapta săvârșită de candidatul reclamant, temeiul juridic invocat neavând aplicabilitate în speța de față.
Tribunalul a constatat că actul atacat este atât nelegal, cât și netemeinic.
Netemeinicia actului este dată de aspectul potrivit căruia, starea de fapt descrisă nu corespunde realității, reținând potrivit precizărilor președintei comisiei de bacalaureat că frauda a constat în schimbarea ciornelor, pentru ca aceeași președintă să afirme că ambele ciorne se aflau pe masa candidatului din spatele reclamantului.
Constatând nelegalitatea actului administrativ contestat, instanța a dispus anulare actului, precum și obligarea pârâților I. Școlar al Municipiului București și președinta Comisiei de bacalaureat la plata către reclamant a sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând admiterea recursului și pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată.
Arată că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală .
În primul rând, menționează că nu există nicio dispoziție legală care să instituie obligativitatea motivării în fapt și în drept a unui proces verbal de eliminare din examenul de bacalaureat și nici reclamantul nu a indicat un astfel de temei de drept.
De asemenea, metodologia de bacalaureat nu instituie obligativitatea emiterii vreunui act care să fie comunicat elevilor eliminați și nici obligativitatea încheierii vreunui proces verbal sau motivarea în fapt sau în drept a acestuia.
În al doilea rând, indicarea unui temei juridic „greșit” nu l-a împiedicat pe reclamant să formuleze mai multe contestații pe care le-a depus atât la ISMB cât și la MEN, prin urmare nu i-a fost încălcat nici un drept.
În al treilea rând, indicarea eronată a unui alt text de lege nu ar conduce la schimbarea situației în fapt ș i nici nu este un motiv de nulitate absolută.
Art.54 alin.1 lit. c se referă la faptul că elevii au fost informați de faptul că în cazul în care fraudează sau încearcă să fraudeze examenul de bacalaureat sunt eliminați din examen.
Consideră că instanța de fond în mod greșit a ignorat prevederile art.60 al.3 din Anexa 2 la OMECTS nr.4799/2010 cât și disp. art.54 al.1 lit.c din Anexa 2, precum și prevederile art.24 pct.1 din Anexa 3 la ordinul menționat.
Mai mult, metodologia de bacalaureat nu prevede posibilitatea ca măsura eliminării din examen să poată fi contestată.
În speță nu există nici faptă și nici prejudiciau, astfel că solicită respingerea cererii de acordare a daunelor materiale și morale.
Împotriva sentinței a declarat recurs și recurenta C. L. M., președintele comisiei de Bacalaureat, solicitând în temeiul art.304 ind.1 și art.304 pct.7, 8, 9 C., în principal, admiterea recursului, modificarea în totalitate a excepției inadmisibilității și a celorlalte excepții și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar, admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare.
În motivare, recurenta arată că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității, nu a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a recurentei în calitate de pârâtă astfel cum prevede art.16 ind.1 LCA, dispunând totuși introducerea sa în cauză deși reclamantul însuși s-a opus.
De asemenea, acțiunea a fost admisă în contradictoriu și cu MEN, doar I. Școlar al municipiului București și recurenta au fost obligați la daune morale.
Prima instanță a dispus introducerea sa în cauză peste termenul procedural prevăzut de lege în acest sens.
Totodată, excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că actul atacat nu este un act administrativ, a fost respinsă în mod greșit de instanța fondului.
Dacă se va trece peste aceste apărări, pe fondul cauzei solicită să se aibă în vedere că după introducerea sa în cauză, tribunalul nu a reluat cercetarea judecătorească, nedând-i posibilitatea să formuleze apărări.
Prima instanță a apreciat în mod greșit că actul atacat este nelegal și netemeinic, lipsind-i motivarea și temeiul juridic.
Instanța nu a ținut cont de faptul că procesul verbal era semnat chiar de reclamant care a confirmat cele menționate în cuprinsul său. Ori un act dacă este semnat de reclamant și chiar de colegul de examen, nu poate fi considerat că este un act unilateral așa cum a apreciat instanța de fond.
Acțiunea este inadmisibilă și din perspectiva faptului că se solicită anularea unui act confirmat chiar de către reclamant.
În prezenta cauză nu s-a dovedit nici raportul de cauzalitate între procesul verbal și pretinsele daune morale, iar instanța de fond nu a cenzurat temeiul legal al pretențiilor reclamantului reprezentând daunele morale, respectiv art.8 al.1 LCA, reclamantul nefăcând dovada prejudiciului.
Analizând probele administrate în cauză și dispozițiile legale aplicabile constată că recursul Inspectoratului Școlar al Municipiului București este nefondat iar recursul recurentei pârâte C. L. M. este fondat.
Astfel se constată că prin procesul verbal din data de 27.06.2011 au fost eliminați din examenul de bacalaureat din iunie 2011 elevii T. M. și T. P. reținându-se, în fapt, că aceștia și-au schimbat ciornele.
Procesul verbal atacat nu oferă alte detalii cu privire la situația de fapt și nici nu se indică un temei de drept al măsurii, deși, fiind vorba de un act administrativ exista obligație motivării lui în fapt și în drept. Inexistența unei metodologii care să impună motivarea actului nu este relevantă, condiția motivării unui act administrativ fiind una generală, derivată din pricipiul respectării dreptului la apare, motivarea constituind o garanție împotriva arbitrariului autorității și permițând destinatarului să își construiască o apărare calificată în cazul în care apreciază că actul este unul nelegal.
Chiar trecând peste acest viciu de formă, se constată că din declarațiile persoanelor eliminate din examen rezultă că în fapt, comisia de examen a constatat că ciorna elevului T. M. se afla în posesia elevului T. P., care stătea în banca din spatele reclamantului. Ambii elevi au declarat că ciorna a fost luată de elevul T. P. fără acordul și fără cunoștința reclamantului. În aceste condiții nu poate fi reținută ca fiind dovedită intenția reclamantului de fraudare a examenului. Așadar nu este vorba de o schimbare de ciorne vinovăția reclamantului neputând fi una prezumată. În lipsa unor dovezi certe care să confirme faptul că transferul ciornei s-a făcut cu concursul reclamantului singura persoană care putea fi sancționată era elevul T. P., în posesia căruia se afla ciorna reclamantului și care, după toate aparențele, a sustras această ciornă fără știrea colegului.
Având în vedere lipsa unei motivări corespunzătoare a actului și faptul că din probe rezultă o situație de fapt contrară celei care ar fi justificat eliminarea reclamantului din examen, soluția instanței de fond de anulare a actului prin care reclamantul a fost eliminat din examenul de bacalaureat este legală și temeinică. Este adevărat că în cuprinsul dispozitivului sentinței se face referire generică la procesul verbal din data de 27.06.2011, în condițiile în care prin acest act s-a luat măsura eliminării ambilor elevi din examen iar instanța a analizat doar legalitatea eliminării reclamantului din examen, cel de al doilea elev nefăcând contestație. Aceasta este, însă, doar o imprecizie a instanței de fond calea legală de rectificare fiind aceea a lămuririi dispozitivului în măsura în care există neclarități în faza de executare.
În ceea ce privește daunele morale Curtea constată că eliminarea nelegală din examen a pus reclamantul în situația de a nu obține diploma de bacalaureat decât mult mai târziu, după susținerea unui nou examen, fapt de natură să provoace suferințe de natură morală ce se impune a fi reparate. Cum repararea în natură nu mai este posibilă, singura soluție de reparare a prejudiciului era cea adoptată de instanță, respectiv obligarea la plata unei sume de bani, apreciată de instanță la 2500 lei (valoare echitabilă în raport cu vârsta reclamantului și impactul pe care măsura luată de Inspectorat a avut-o cu privire la o persoană atât de tânără)
În ceea ce privește persoana obligată să repare acest prejudiciu prin plata sumei de bani Curtea constată că soluția instanței de fond este eronată. Singurul pârât care putea fi obligat să plătească suma stabilită de instanță este I. Școlar al Municipiului București ca autoritate a actului nelegal.
Din această perspectivă, recursul Inspectoratului Școlar al Municipiului București este nefondat.
În ceea ce privește funcționarul public care a semnat actul, Curtea constată că potrivit art. 16 alin. 1 din legea 554/2004 „Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.”
După cum se poate observa, în ceea ce privește obligarea funcționarului public la repararea prejudiciului, legea consacră principiul disponibilității, reclamantul fiind singurul în măsură să aprecieze dacă înțelege să se judece și cu funcționarul public sau doar cu autoritate emitentă a actului vătămător.
Or în speță reclamantul nu a solicitat să se judece cu funcționarul public care a semnat actul ci, dimpotrivă, la interpelarea instanței a arătat că nu consideră că sunt incidente prevederile legale care impun introducerea în cauză a funcționarului care a emis actul
Nu sunt incidente, în speță, prevederile art. 161 din același act normativ care statuează că „Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.” Acest articol se referă la situațiile în care există alte organisme sociale interesate sau în cazul în care alte subiecte de drept ar avea interes să participe la procedură. În speță recurenta pârâtă C. L. M. nu avea nici un interes să participe la procedură iar soluționarea litigiului se putea face fără atragerea funcționarului public în proces.
Nu se poate aprecia nici că Președintele comisiei de bacalaureat este autoritatea publică emitentă a actului întrucât acest președinte este doar un funcționar public, nefiind reglementat ca o autoritate de sine stătătoare.
În aceste condiții instanța de judecată nu putea trece peste poziția reclamantului care a declarat că nu înțelege să se judece și în contradictoriu cu funcționarul public, nesolicitând obligarea lui în solidar cu autoritatea publică, la plata despăgubirilor morale.
Procedând în sensul introducerii din oficiu a funcționarului public, instanța de fond a dat ceva ce nu s-a cerut, impunându-se admiterea recursului recurentei pârâte C. L. M., și modificarea sentinței în sensul înlăturării dispoziției referitoare la obligarea pârâtei C. L. M., președintele comisiei de Bacalaureat la plata daunelor morale.
Față de aceste considerente Curtea va respinge recursul Inspectoratului Școlar al Municipiului București și va admite recursul recurentei pârâte C. L. M..
De asemenea, față de prevederile art. 27 din codul de procedură civilă Curtea va obliga recurentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București la plata a jumătate din cheltuielile de judecată avansate de intimatul reclamant, restul de 50% fiind imputate asupra apărării pe care intimatul reclamant a făcut-o la recursul recurentei pârâte C. L. M., recurs care a fost admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.1646/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant T. D. M. și intimatul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
Admite recursul formulat de recurenta C. L. M., președintele comisiei de Bacalaureat.
Modifică în parte sentința în sensul că înlătură dispoziția referitoare la obligarea pârâtei C. L. M., președintele comisiei de Bacalaureat la plata daunelor morale.
Obligă recurentul I. Școlar al Municipiului București la plata sumei de 1500 lei către intimatul reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.12.2014
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
D. C. V. D. G. SeverinIonel R.
GREFIER,
E. Chirănuș
Red.DS, tehnored.MT/2ex.
Tribunalul București – Secția civilă red.CMV
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 8930/2014. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 443/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
