Anulare act administrativ. Decizia nr. 4071/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4071/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 1873/98/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ CU NR. 4071
Ședința publică din data de 22 mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
JUDECĂTOR - G. G.
JUDECĂTOR - O. D. P.
GREFIER - R. O.
Pe rol pronunțarea recurentului civil declarat de recurenta pârâtă . Local Perieț – prin Primar, împotriva sentinței civile cu nr. 2488/F/1.10.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Instituția P. Ialomița prin Prefect, cererea de chemare în judecată având drept obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, fiind parcursă procedura prealabilă prevăzută de noul Cod de procedură civilă în acord cu Legea 2/2013, după care,
Curtea constată că se solicită judecarea cauzei în lipsă. Invocă din oficiu motivul de recurs referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . la obiectul litigiului – solicitarea de anulare a hotărârii Consiliului local al comunei Perieți nr. 31/2012, emitentul actului fiind Consiliul Local, iar nu unitatea administrativ teritorială și reține cauza în pronunțare.
CU R T E A,
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2488/01.10.2013 Tribunalul Ialomița a admis ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamanta INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI IALOMIȚA PRIN PREFECT, în contradictoriu cu pârâta . LOCAL PERIEȚI, și a dispus anularea Hotărârii Consiliului Local Perieți nr.31/10.07.2013 privind constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local a consilierului P. N. înainte de expirarea duratei normale a acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs . Local Perieți – prin Primar înregistrat pe rolul Curții de Apel București, sub nr._, la data de 05.11.2013, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 2488/F/01.10.2013 a Tribunalului Ialomița si modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii P. județului Ialomița.
În motivare, recurentul a arătat că, potrivit art. 488 alin 8 NCPC se poate cere casarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
Sentința pronunțată de către Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ este netemeinică și nelegală pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Astfel, instanța de fond reține în mod eronat faptul ca pentru P. Nicoiae instanța de drept penal a dispus modalitatea de executare prin suspendarea condiționata a executării pedepsei principale a închisorii, aceasta situație neîncadrându-se în prevederile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 pentru încetarea de drept a mandatului de consilier local.
Prin sentința penala pronunțata de Tribunalul Ialomița, in dosarul nr._, domnul P. N. a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influenta. In baza art. 81 - 82 Cod Penal instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate si a stabilit un termen de încercare de 3 ani. Rezulta deci, din cuprinsul sentinței penale sus menționate, ca pedeapsa aplicata d-lui P. N. a fost de 1 an închisoare, condiție impusa de art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 pentru încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, a calității de consilier local.
Prin hotărârea Consiliului Local Perieti nr. 31/10.07.2013 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al domnului P. N. inainte de expirarea duratei normale a mandatului in temeiul art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004, cu modificările si completările ulterioare. Arătam faptul ca, prin esența ei, închisoarea este o pedeapsa privativa de libertate, suspendarea condiționata a pedepsei fiind o modalitate de executare a acesteia. Conform doctrinei in materie, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei constituie un mijloc de individualizare judiciara a pedepsei, o modalitate de executare a pedepsei principale aplicate de către instanța, precum si o politica penala bazata pe încrederea in posibilitatea îndreptării condamnatului si punerea lui la incercare in acest scop.
Suspendarea condiționata a executării pedepsei este actul instanței de judecata care, dupa ce determina pedeapsa ce urmează a fi aplicata făptuitorului, continuând operația de individualizare a pedepsei cu privire la executarea acesteia, indeosebi sub raportul capacității condamnatului de a se îndrepta si ajungând la concluzia ca, pentru realizarea scopului pedepsei, nu este necesara efectuarea efectiva a acesteia, dispune suspendarea executării ei pe durata unui termen de incercare. Prin acest act, instanța pune pe cel condamnat in situația cu executarea pedepsei condiționat suspendata. Aceasta situație fiind consecința unei condamnări, păstrează caracterul de măsura coercitiva penala.
Textul articolului 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004, aplicabil spetei, sancționează consilierul local cu încetarea, de drept, a acestei calități, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, in situația in care este condamnat definitiv la o pedeapsa privative de libertate.
Reglementarea data face vorbire, fara a lasa ioc de interpretare, de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, fara a distinge in funcție de modalitatea executării pedepsei, care nu modifica natura sancțiunii. In temeiul principiului iurisprudentei am anexat instanței de fond hotărâri judecătorești pronunțate in cazuri similare care intaresc rațiunea incetarii de drept a mandatului de consilier local si in situația in care acesta a fost condamnat cu suspendarea condiționata a executării pedepsei.
In conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările si completările ulterioare, incetarea de drept a mandatului de consilier local se constata de către Consiliul local, prin hotărâre. Prin urmare, primarul a propus Consiliului local al comunei Perieti adoptarea unei hotărâri prin care sa se ia act de incetarea de drept a mandatului de consilier local din partea PNL al domnului P. Npolae^ca urmare a condamnării la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influenta.
Totodată, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din același act normativ, in toate situațiile de încetare a mandatului inainte de expirarea duratei normale a acestuia Consiliul local adopta in prima ședința, la propunerea primarului, o hotărâre prin care se ia act de situația apăruta si se declara vacant locul consilierului in cauza. In conformitate cu prevederile ari. 12 alin. (2) din același act normativ, hotărârea va avea la baza, in toate cazurile, un referat constatator semnat de primar si de secretarul comunei, referatul fiind insotit si de actele justificative.
Pentru aceste motive apreciază recurentul, ca HCL Perieti nr. 31/2013 a fost adoptata cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al P. județului Ialomița de către domnul Ghiorghisor I.. Astfel, in conformitate cu dispozițiile art. 84 din NCPC "persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.".
Având in vedere ca la data pronunțării hotărârii judecătorești atacate, domnul Ghiorghisor I. îndeplinea funcția de Sef serviciu in cadrul Instituției P. Ialomița, nicidecum pe aceea de consilier juridic, astfel cum reiese din adresa nr._/01.10.2013 a acestei instituții pe care o anexam in copie, apreciem ca acesta nu putea reprezenta in instanța Instituția P. Județului Ialomița, astfel cum apare in dispozitivul acestei hotărâri. In situația in care la dosarul cauzei exista o delegație in care se precizează ca dl. Ghiorghisor I. indeplineste funcția de consilier juridic apreciem ca aceasta delegatie/imputemicire este falsa. In acest caz acțiunea P. județului ialomița trebuia anuiata in temeiul art. 62 din NCPC.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 483 si urm. din NCPC, art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004, art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Prin Serviciul Registratură, la data de 30.12.2013 intimata reclamantă Instituția P. Ialomița prin Prefect a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare a arătat că singurul comentariu concret cu privire la interpretarea textului de lege se referă ia faptul că de ordin general și prin esența ei, închisoarea este o pedeapsă privativă de libertate și prin urmare ar fi aplicabil în speță art.9, alin.2, lit. f, chiar dacă pedeapsa nu presupune privarea de libertate.
Actul administrativ este ilegal ca urmare a interpretării incorecte a textului de lege de către autoritatea deliberativă, în sensul că legiuitorul a vizat privarea efectivă de libertate a consilierului și nu faptul că pedeapsă închisorii presupune de obicei privarea de libertate.
De faptTșT consiliul local în exercitărea~competențelor sale, la prima ședință ordinară după rămânerea definitivă a condamnării consilierului local, a respins proiectul de hotărâre pentru încetarea mandatului consilierului, considerând la acea dată că nu sunt aplicabile prevederile art.9 alin. 2 lit. f.
Trebuie observat că există o incertitudine în interpretarea textului de lege și pentru clarificarea situației, precum și pentru evitarea unui precedent periculos cu privire la respectarea drepturilor civile și politice prin aplicarea greșită a prevederilor legale, am considerat necesar ca într-o astfel de situație să se pronunțe instanța de judecată, singura abilitată să stabilească legalitatea sau ilegalitatea actului administrativ. Astfel, prin sentința civilă nr. 2488/F/01.10.2013 a fost admisă acțiunea P. județului Ialomița și s-a dispus anularea H.C.L Perieți nr. 31/10.07.2013.
Prin recursul formulat, pârâtul contestă temeinicia și legalitatea sentinței, prin prisma considerentelor expuse în recurs, motivând faptul că pedeapsa cu închisoarea este, prin esența ei, o pedeapsă privativă de libertate, suspendarea condiționată fiind o modalitate de executare a acesteia. .
Apreciem sentința ca temeinică și legală, prin prisma următoarelor considerente:
Dacă legiuitorul ar fi dorit ca mandatul să înceteze la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești prin care se aplică pedeapsa închisorii, textul de lege s-ar fi referit la pedeapsa închisorii și nu la privarea de libertate și atunci indiferent de forma de executare a pedepsei, mandatul ar fi trebuit să înceteze de drept, însă dacă instanța cu ocazia individualizării pedepsei consideră că reeducarea se poate produce fără privare de libertate, nu se poate constata în consiliul local ceva ce nu corespunde realității.
În concret instanța a aplicat consilierului o pedeapsă fără privare de libertate, aplicând în cadrul procedurii de individualizare a pedepsei o sancțiune cu suspendare a executării pedepsei cu închisoarea. Chiar textul art. 81 alin.l lit. c din Codul penal, care prevede că suspendarea se aplică când se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei închisorii, demonstrează clar că instanța nu a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Concluzia ar fi că dacă pedeapsa nu se execută, nu există nici privare de libertate și nici posibilitatea încetării mandatului.
Este evident că pentru a constata încetarea mandatului, consiliul local trebuia să ia în considerare pedeapsa concretă aplicată de instanță prin hotărârea definitivă și nu să interpreteze textul din Codul penal, în sensul că închisoarea este privativă de libertate.
În acest sens trebuie observat și textul art.5 iit. a din Convenția europeană a drepturilor omului:" Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția următoareior cazuri și potrivit căilor legale: a. dacă este deținut legai pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent;"
Din acest text rezultă foarte clar următoarele:
lipsirea de libertate se face strict conform hotărârii instanței competente și nu pe interpretarea de ordin general a pedepsei închisorii ca fiind în general privativă de libertate; lipsirea de libertate reprezintă deținerea legală în locurile speciale de deținere în același timp, instanța suspendă și aplicarea pedepsei accesorii, respectiv
interzicerea drepturilor electorale, și de a ocupa o funcție în cadrul autorității locale, ceea ce echivalează cu faptul că nefiind privat de libertate poate să-și exercite drepturile civile. Dacă nu ar fi operat suspendarea, atunci consiliul ar fi trebuit să aplice la încetarea mandatului de consilier și prevederile art.9 alin. 2 lit. h, respectiv sancțiunea legală pentru pierderea drepturilor electorale, respectiv interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de autoritate publică.
În aceste condiții, putem concluziona că dacă pedeapsa este suspendată, consilierul nu poate fi lipsit de drepturile sale civile în mod arbitrar prin aprecierea eronată a textului hotărârii judecătorești, în sensul că pedeapsa aplicată este privativă de libertate.
Observând prevederile legale în domeniul exercitării mandatului de consilier local, constatăm că legiuitorul prevede la art. 56 alin.l din Legea nr. 215/2001 că mandatul se va suspenda de drept în cazul arestării preventive, deci în cazul lipsirii efective de libertate și nu pentru că fapta pentru care este cercetat prevede pedeapsa închisorii.
Aplicarea unei pedepse penale cu închisoare care nu se execută concret prin lipsire de libertate nu poate fi considerată ca temei legal pentru încetarea mandatului de consilier local și solicităm respingerea recursului formulat de pârât.
recursul formulat împotriva acestei sentințe urmează a fi respins ca nefundat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 - 208 Cod procedură civilă și ale Legii nr. 393/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Deliberând asupra excepției lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local a Primarului, invocată de intimat, reține următoarele:
Intimatul –reclamant a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local a Primarului, arătând că nu au fost respectate prevederile art. 80, 82 și 84 din Noul Cod de procedură civilă.
Curtea reține că cererea de recurs a fost formulată de . Local al Comunei Perieți, reprezentată legal prin Primar, a fost semnată de primar și de consilier juridic G. I. A., fiind atașată delegația acestuia din urmă (f.11).
Mai reține Curtea că potrivit art. 20 din Legea nr. 215 /2001, . administrativ-teritorială, iar potrivit art. 21 din același act normativ este o persoană juridică de drept public, care stă în justiție prin reprezentant, respectiv primar sau președintele consiliului județean.
Prin urmare, primarul are calitate de reprezentat legal al comunei, iar cum cererea de recurs formulată de . prin Primar a fost semnată de către primar, rezultă că au fost respectate prevederile art. 80 din Noul Cod de procedură civilă. Este lipsită de relevanță pentru soluționarea excepției invocarea de către . reprezentării prin Consiliul Local, atât timp cât cererea de recurs a fost semnată de reprezentatul legal al titularului cererii.
Totodată au fost respectate și prevederile art. 84 din Noul Cod de procedură civilă, cererea de recurs fiind semnată de consilier juridic, a cărui delegație a fost depusă la dosar.
Față de cele arătate, Curtea va respinge excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local a Primarului, invocată de intimat, ca nefondată.
Asupra recursului formulat în cauză, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivului de ordine publică invocat din oficiu de instanță cu privire la calitatea procesual pasivă a pârâtului . Local Perieți, reține următoarele:
Reține Curtea că acțiunea civilă, ca ansamblu de mijloace procesuale prin care se poate realiza protecția judiciară a drepturilor subiective și a situațiilor juridice ocrotite de lege, implică întrunirea cumulativă a patru condiții generale, respectiv (1) formularea unei pretenții, (2) interesul, (3) capacitatea procesuală și (4) calitatea procesuală.
Astfel, una dintre condițiile cerute pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Conform art. 36 din Noul Cod de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum aceasta este dedus judecății.
Potrivit art. 1 alin. 1 prima teză și art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului”, respectiv „persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”. Totodată, pentru lămurirea calității procesuale pasive în litigiile de contencios administrativ și fiscal, relevanță prezintă și art. 13 alin. 1 din același act normativ, text potrivit căruia „La primirea cererii, instanța dispune citarea părților și poate cere autorității al cărei act este atacat să îi comunice (…)”.
Rezultă conform acestor prevederi legale că în litigiile de contencios administrativ calitate procesual pasivă are emitentul actului contestat.
În cauză, reclamantul Instituția P. Județului Ialomița a solicitat anularea Hotărârii nr. 31/10.07.2013 emisă de Consiliul Local al Comunei Perieți în contradictoriu cu pârâtul . Local al Comunei Perieți.
Prin urmare, Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată, în contextul chemării în judecată a Comunei Perieți care nu este emitentul actului administrativ contestat, acesta emanând de la Consiliul Local Perieți.
Mai reține Curtea că nu există identitate între . Local Perieți, acestea fiind două autorități publice distincte., astfel cum rezultă conform prevederilor art.23 alin. 1 Legea nr. 215/2001 conform cărora consiliul local este o autoritate deliberativă și conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 215/2001, . administrativ-teritorială, fiind persoană juridică de drept public.
Față de cele arătate în precedent, Curtea, în temeiul art. 496 din Noul Cod de procedură civilă, va admite recursul și va modifică sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului local a primarului.
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă . Local Perieț – prin Primar, împotriva sentinței civile cu nr. 2488/F/1.10.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Instituția P. Ialomița prin Prefect.
Modifică sentința în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C.-M. C. G. G. O. D. P.
GREFIER,
R. O.
Red. Tehnored/O.D.P./06.08.2014
Tehnored. C. I. Ș./2 ex.
Tribunalul Ialomița – Secția Civilă
Judecător de fond: I. D.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2951/2014. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 5091/2014.... → |
|---|
