Anulare act administrativ. Decizia nr. 8769/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 8769/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 218/116/2014

ROMÂNIA

DOSAR NR._

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.8769

Ședința publică de la 24.11.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - F. C. M.

JUDECĂTOR - P. C.

JUDECĂTOR - G. I. C.

GREFIER - N. GRAȚIELA S.

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI împotriva sentinței civile nr. 442/07.05.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași-Secția Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant R. G., având ca obiect „ anulare act administrativ ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI prin consilier juridic Ș. R. care depune delegația de reprezentare la dosar, intimatul-reclamant R. G. personal și asistat de avocat D. F. O. cu împuternicirea avocațială . nr._/21.07.2014 depusă la fila 18 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 23.07.2014 intimatul-reclamant a depus întâmpinare în 2 exemplare din care un exemplar a fost comunicat și recurentului-pârât și de asemenea, faptul că la data de 19.09.2014 și respectiv 22.09.2014, recurentul-pârât a depus răspuns la întâmpinare, după care:

Curtea înmânează în ședință publică apărătorului intimatului-reclamant un exemplar al răspunsului la întâmpinare.

Recurentul-pârât C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, prin consilier juridic, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.

Intimatul-reclamant R. G., prin avocat, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul-pârât C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Intimatul-reclamant R. G., prin avocat, pune concluzii de respingere a recursului formulat de recurentul-pârât ca fiind nefondat, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică,pentru motivele ce au fost expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, cu obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA,

Deliberând, constată:

Prin sentinta civila recurata s-au retinut si dispus urmatoarele:

Prin cererea introdusă la tribunal la data de 11.02.2014 și înregistrată sub nr._, reclamantul R. G., domiciliat în Călărași, ..4, ., cu domiciliul ales la C..Av. D. O., cu sediul în Călărași, ., ., . a chemat în judecată pârâtul C. L. al Municipiului Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză să se dispună:

- anularea Hotărârii Consiliului local al Municipiului Călărași nr.186/25.09.2013, inclusiv a anexei care face parte integrantă din această hotărâre, ca fiind nelegală și neîntemeiată;

- obligarea pârâtului să adopte o hotărâre prin care să îl înscrie în lista pentru repartizarea cu chirie a unei locuințe socială pe o poziție care să permită repartizarea unui apartament cu 2 sau 3 camere și obligarea pârâtului să îi repartizeze cu chirie o locuință socială constând în apartament cu 2 sau 3 camere;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că, prin Hotărârea Consiliului L. al Municipiului Călărași nr.186/25.09.2013 s-a aprobat repartizarea locuințelor sociale în vederea închirierii către persoanele nominalizate în Lista de repartizare întocmită de Comisia de analiză a cererilor de locuințe, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, persoane aflate în lista de priorități aprobată prin Hotărârea Consiliului L. nr.185/25.09.2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Consiliului L. nr.115/12.12.2012 privind aprobarea Listei de priorități și ierarhizare cuprinzând solicitanții îndreptățiți să primească în anul 2013 o locuință socială.

Conform Hotărârii Consiliului L. al Munic. Călărași nr.115/12.12.2012, astfel cum a fost modificată prin HCL nr.185/2013, reclamantului i-a fost aprobată cererea pentru repartizarea unei locuințe sociale și a fost înscris în lista de prioritate la poziția nr.53 cu 42 puncte, listă de prioritate care face parte integrantă din HCL nr.115/2012, astfel cum a fost modificată prin HCL nr.185/2013.

Mai arată că, conform Hotărârii Consiliului L. al Municipiului Călărași nr.186/25.09.2013, a fost înscris în lista pentru repartizarea unei locuințe sociale la poziția nr.48 și i-a fost repartizată o garsonieră.

De asemenea, reclamantul arată că în condițiile în care are o familie compusă din 4 membri, că atât el cât și soția sa au vârste până în 35 de ani și o suprafață locativă constând în 4,92 mp./membru de familie, era îndreptățit să i se repartizeze cu chirie un apartament cu 2 sau 3 camere.

Arată că repartizarea efectuată de Comisia de analiză a cererilor pentru locuințe și însușită de consiliul local este una nelegală și neîntemeiată, efectuată după bunul plac al emitenților și este posibil pentru respectarea unor interese private, fără a se respecta criteriile prevăzute de lege.

În mod nelegal, pârâtul a avut în vedere la repartizare și suprafața locativă pe membru de familie, întrucât acest criteriu a fost evaluat și s-a ținut cont atunci când a fost punctată cererea pentru locuințe sociale și s-a stabilit ordinea de prioritate.

Repartizarea locuințelor sociale s-a făcut fără nici o logică, fără respectarea legii și fără a se lăsa să se înțeleagă măcar o modalitatea logică în care s-a procedat la repartizare.

Arată că, analizând totuși cu atenție modalitatea de repartizate, constată că solicitanților:

- A. I. M., poziția 18, cu 44 de puncte și 2 membri de familie

- V. V., poziția 16, cu 44 puncte și 2 membri de familie

- N. A. T., poziția 12, cu 45 puncte și 2 membri de familie, li s-a repartizat o garsonieră deși au punctaje mai mari spre deosebire de solicitanții de la pozițiile 20 - 33 care au 43 de puncte dar mai mulți membri de familie (3, 4 sau 5 membri) și cărora li s-au repartizat apartamente.

Deduce din aceasta că s-a avut în vedere la repartizare, în cadrul solicitanților cu același număr de puncte, numărul de membri de familie în sensul că celor cu 3 sau mai mulți membri de familie li s-au repartizat apartamente iar celor cu 2 sau 1 membru le-au fost repartizate garsoniere (camere).

Mai arată reclamantul că se încadrează în rândul solicitanților cu 42 de puncte cărora le-au fost repartizate atât apartamente cât și garsoniere și observă că au fost repartizate apartamente solicitanților de la pozițiile 36 - V. V., 37 - D. I., 38 - R. G., 41 - D. A., deși aceștia au doar 3 membri de familie spre deosebire de el care are 4 membri de familie și i-a fost repartizată o garsonieră, susținând că lui trebuia să îi se repartizeze un apartament, cu prioritate față de cei cu 3 membri de familie.

De asemenea, arată că dispozițiile legale referitoare la modul de repartizare a locuințelor sociale aplicabile sunt:

- art. 43 din Legea 114/ 1996 a locuinței conform cărora „locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, alte persoane sau familii îndreptățite.

- art. 21 din HG 1275/2000 care dispune în alin. 1 că „la stabilirea criteriilor se va ține seama de prevederile art. 42 si 43 din lege.

- art. 22 din HG 1275/2000 conform căruia „în limita numărului si structurii locuințelor sociale disponibile, consiliile locale vor emite repartiții in ordinea stabilita in lista de priorități rămasa definitiva;

- prevederile anexei 2 la HCL a Mun. Călărași nr. 180/ 26.11.2009 referitoare la „criteriile privind ordinea de prioritate pentru soluționarea cererilor de locuințe sociale și repartizarea locuințelor sociale”.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de pârât, întrucât stabilirea ordinii de prioritate nu s-a efectuat în cadrul fiecărei categorii de persoane îndreptățite prevăzute de lege și de HCL 180/ 2009, iar repartizarea efectivă a locuințelor nu s-a efectuat conform ordinii de prioritate din cadrul fiecărei categorii de persoane îndreptățite.

De asemenea, susține că în mod nelegal, solicitanții care au formulat cereri pentru locuințe ANL au fost transferați în rândul solicitanților care au formulat cereri pentru repartizarea cu chirie a unei locuințe sociale și au beneficiat de vechimea cererii depusă pentru atribuirea unei locuințe tip ANL.

Menționează că a formulat 2 plângeri prealabile împotriva adoptării acestei hotărâri însă a primit doar un răspuns evaziv și nicidecum bazat pe temeiuri legale.

În drept a invocat dispozițiile: art. 8, 14 și urm. din Legea 554/ 2004, art. 43 din Legea 114/1996, HCL 180/ 2009.

La data de 10.03.2014, pârâtul C. L. al Munic. Călărași a formulat întâmpinare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În acest sens arată că, în cazul în speță, cadrul legal este reprezentat de dispozițiile Legii 114/1996 legea locuinței și de prevederile HG 1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996.

Mai arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din HG 1275/2000, în limita numărului și structurii locuințelor sociale disponibile consiliile locale vor emite repartiții în ordinea stabilită în lista de priorități rămasă definitivă.

De asemenea, arată că pentru a se putea realiza o departajare între persoanele care au obținut în urma analizei dosarului un număr egal de puncte, comisia a avut în vedere atât criteriile restrictive și clare stabilite de actele normative enunțate mai sus, respectiv condițiile de locuit ale solicitanților.

Așa cum se poate observa din tabelul anexă la HCL a municipiului Călărași nr. 186, cum de altfel recunoaște și reclamantul în acțiunea formulată, acesta se regăsește la poziția 48, totalizând în urma analizei cererii 42 de puncte.

Tot din tabelul anexă se observă faptul că repartiția s-a realizat în funcție de numărul de puncte obținute în urma analizei. Pentru solicitanții care au același număr de puncte, ca prim criteriu de departajare conform art. 21 din HG 1275/2000 a fost stabilit în funcție de condițiile de locuit (suprafața pe m/p ce revine fiecărui membru de familie) și ulterior numărul membrilor de familie.

In ceea ce privește afirmațiile reclamantului potrivit cărora solicitanții situați la pozițiile 12 cu 45 de puncte, 16 și 18 cu 44 de puncte le-au fost repartizate garsoniere, având componență familiei alcătuită din 2 membri, solicită să se observe faptul că s-a apreciat de către comisie că suprafața aferentă unei singure camere de locuit corespunde în tocmai cerințelor și nevoilor persoanelor respective.

Mai arată că, analizând modalitatea de repartiție, se poate observa că au fost respectate întocmai prevederile legale (art.21 al.1 din HG 1275/2000).

Mai mult, așa cum a arătat în cuprinsul prezentei, comisia a avut la dispoziție locuințe cu 1, 2 sau 3 camere și un apartament cu 4 camere, astfel că repartizarea pe apartamente s-a făcut în ordinea punctajului. În cazul în care solicitanții aveau același număr de puncte departajarea s-a făcut luând în considerare ca prim criteriu condițiile de locuit, iar în situația în care si după aplicarea acestui criteriu ar fi fost solicitanții aflați pe picior de egalitate, următorul criteriu era cel al numărului membrilor de familie.

Mai arată că, solicitanților, cu punctaj mai mic față de primele poziții, în cazul de față 42 de puncte, li s-au repartizat apartamente cu 2 și 3 camere în funcție de disponibilitate, cum și faptul că celorlalți solicitanți care aveau tot 42 de puncte, le-au fost repartizate apartamente cu o cameră, întrucât acestea mai erau disponibile la repartiție și numai cu acordul scris al acestora, situație în care se regăsește și reclamantul. Chiar și în aceste condiții departajarea s-a realizat în primul rând în funcție de suprafața locativă.

De asemenea, comisia de analiză a cererilor de locuințe prin întocmirea raportului (nr._/22.08.2013) la proiectul de hotărâre, a informat consiliul local despre faptul că până la poziția 42 inclusiv, au fost epuizate unitățile locative cu 2 și 3 camere, însă solicitanții aflați după această poziție și a căror familie este compusă din 4 persoane au acceptat repartizarea unui apartament cu o cameră (anexează declarațiile persoanelor).

Mai mult decât atât, reclamantului i s-a propus de către comisie repartiția unui apartament în alte blocuri decât C13 și C14 dar acesta a refuzat întrucât susține că în urma vizualizării a decis să accepte garsoniera într-unui din blocurile C13 sau C14, așa cum hotărăște comisia(declarație pe care o anexează).

În aceste condiții apreciază că reclamantul este de rea credință și confuz totodată, întrucât odată declară că este de acord să primească chiar și o garsonieră, deși comisia ar fi vrut să îi repartizeze un apartament, în alt . și 14 unde se epuizase apartamentele cu 2 și 3 camere până la poziția la care se afla) pentru ca ulterior să promoveze prezenta acțiune.

Referitor la cel de al-II-lea capăt de cerere, îl apreciază ca nefondat, întrucât repartiția unei locuințe sociale construită din fondul de stat sau din bugetul unității administrativ teritoriale, reprezintă atributul exclusiv al consiliilor locale, respectiv a comisiilor, așa cum prevăd dispozițiile capitolului 5 din Legea 114/1996 și art. 20 și 21 din HG 1275/2000.

Având în vedere aceste considerente, solicită respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

In drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 Cod proc. civ. precum și prevederile legale sus menționate.

Potrivit art. 223 Cod proc. civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.

Instanța de fond reține că reclamantul R. G. a formulat o cerere pentru repartizarea unei locuințe sociale și a fost înscris în lista de prioritate la poziția 53 cu un număr de 42 de puncte. Familia reclamantului este compusă din 4 membrii, el și soția au vârste de până în 35 de ani și o suprafață locativă medice de 4,92 m.p pe membru de familie.

C. L. a adoptat Hotărârea nr. 186/25.09.2013, iar în Anexa 1 sunt înscrise repartițiile pentru fiecare dintre solicitanți, în ordinea punctajelor obținute la criteriile de evaluare. Dincolo de art. 43 din Lg. 114/1996, sunt prevăzute criterii suplimentare în art. 21 din HG 1275/2000 în sensul în care sunt prioritare condițiile de locuit ale solicitanților (la momentul formulării cererii) numărul de membrii ai familiei.

Reclamantul consideră că repartiția este nelegală în privința și în raport de persoanele care au obținut același punctaj în sensul în care numărul membrilor de familie îl îndreptățea la atribuirea unui apartament și a unei garsoniere.

Pârâta susține în întâmpinare că reclamantul a acceptat să primească o garsonieră într-unul din blocurile C.13 și C.14, însă prin raportare la fondul locativ din blocurile J.6 și N.8 ( fila 47), însă nu se poate conchide că a fost de acord cu repartiția stabilită prin Anexa 1 în raport de unitățile locative atribuite în blocurile C.13 și C.14 celor care aveau un punctaj egal cu al său (42 puncte).

Reclamantul arată (în mod just) că nu aceleași criterii au fost aplicate solicitanților de la poziția 18, 16 și 12, în acest caz prevalând numărul membrilor de familie. În Anexa 1, la pozițiile 34-56 se observă discrepanțe în sensul în care reclamantului, cu o familie de 4 membri i se atribuie o singură cameră de locuit, în vreme ce spre exemplu numiților V. V. sau D. A. li se atribuie un apartament, în condițiile în care familiile acestora însumează 3 membri.

Este evident că, indiferent care ar fi optica pârâtei, interpretarea dispozițiilor art. 21 din HG 1275/2000 și ale 42 și 43 din Lg. 114/1996 nu au fost interpretare în mod unitar, iar criteriile suplimentare de prioritizare conțin o doză substanțială de arbitrar în privința aplicării și efectuării în concret a repartițiilor.

Prin urmare, instanța a apreciat că reclamantului i-a fost încălcat un drept de către autoritatea publică a Consiliului L. Călărași, sunt incidente dispozițiile art. 1 alin.1 din Lg. 554/2004 și ale art. 2 alin. 1 lit.a din aceeași lege.

Asa fiind instanta a anulat parțial Hotărârea nr.186/2013 a CL Călărași și Anexa ce face parte integrantă din hotărâre, în privința pozițiilor 34 – 56.

Instanța a obligat pârâtul să adopte o noua hotărâre prin care reclamantului să i se atribuie un apartament de 2 sau 3 camere cu respectarea criteriilor suplimentare de atribuire.

Impotriva acestei sentinte a formulat recurs C. L. al Municipiului Călărași, cu motivarea, in esenta ca:

1. în ceea ce privește considerentele instanței, potrivit cărora au fost interpretate în mod neunitar dispozițiile art. 21 din HG 1275/2000 și ale art. 42 și 43 din Legea 114/1996, facem următoarele mențiuni:

Potrivit art. 21 alin. 1, din HG 1275/200, la stabilirea criteriilor se va ține seama de prevederile art. 42 și 43 din lege. In cadrul fiecărui criteriu, la stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere:

a)condițiile de locuit ale solicitanților;

b)numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții;

c)starea sănătății solicitanților sau a unor membri ai familiilor acestora;

d)vechimea cererilor.

Astfel, instanța a reținut faptul că la stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere în primul rând numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții.

Apreciem ca fiind eronate reținerile instanței, întrucât art. 21 din actul normativ sus menționat este foarte clar și nu lasă loc la niciun fel de interpretare în sensul că în cadrul fiecărui criteriu prevăzut în art. 43 din Legea 114/1996(pentru a se putea stabili ordinea de prioritate între solicitanții ce au obținut același număr de puncte în urma analizării dosarului) se va avea în vedere ca prim subcriteriu condițiile de locuit ale solicitanților.

În situația în care și după aplicarea acestui subcriteriu vor exista solicitanți care vor avea același număr de puncte se va aplica subcriteriul numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții, și continuând(în caz de egalitate de puncte) cu celelalte condiții prevăzute de lit. c și d până când se va putea stabili o ordine de prioritate între doi sau mai mulți solicitanți care au același număr de puncte. Legiuitorul a prevăzut în mod expres aceste subcriterii întrucât a apreciat că în practică vor exista cazuri în care doi sau mai mulți solicitanți, vor întruni în urma analizării cererii/dosarului de obținere a unei locuințe, același număr de puncte.

Considerăm că acesta a fost raționamentul pentru care legiuitorul a prevăzut patru subcriterii la stabilirea ordinii de prioritate, primul fiind cel al condițiilor de locuit ale solicitantului.

Această judecată a legiuitorului este una destul de solidă și în primul rând obiectivă, deoarece are la bază argumente socio-economice și vizează unitatea familiei, întrucât a apreciat că primează interesul persoanelor, respectiv este mult mai oportun de a obține o locuință socială o familie care nu are o locuință stabilă, locuiește într-o unitate locativă închiriată de pe piața liberă(unde chiriile sunt destul de ridicate) în raport cu un solicitant care locuiește cu părinții(în cazul în speță reclamantul) și numărul membrilor familiei este de 4 persoane.

2. Referitor la discrepanțele pe care instanța le constată la pozițiile 34-56, în sensul că reclamantului, cu o familie de 4 membri i se atribuie o singură cameră de locuit, în vreme ce spre ex. Numiților V. V. sau D. A. li se atribuie un apartament, în condițiile în care familiile acestora însumează 3 membri, le apreciem ca nefondate având în vedere următoarele considerente:

In conformitate cu dispozițiile art. 22, în limita numărului și structurii locuințelor sociale disponibile consiliile locale vor emite repartiții în ordinea stabilită în lista de priorități rămasă definitivă.

Comisia a avut la dispoziție numai 66 de unități locative cu o cameră, două, trei și patru camere de locuit și un număr de 239 dosare complete.

În acest context, este evident că nu toți solicitanții puteau obține o locuință și astfel a fost nevoie de aplicarea prevederilor art. 21 din HG 1275/2000 coroborate cu cele ale art. 43 din Legea 144/1996.

Potrivit anexei nr. 1 la hotărârea Consiliului L. al municipiului Călărași nr. 186/2014, solicitanți înscriși în aceasta la pozițiile 34-56 au obținut în urma analizării dosarului un număr de 42 de puncte.

Având în vedere faptul că un număr așa de mare de solicitanți au întrunit același nr. de puncte, comisia a făcut departajarea solicitanților aplicând dispozițiile art. 21, alin. 1, lit. a din Legea 114/1996, respectiv ca prim subcriteriu condițiile de locuit ale solicitanților.

Din parcurgerea anexei nr. 1 începând cu poziția nr. 34 și terminând cu nr. 56 inclusiv, se poate distinge destul de ușor faptul că ordinea de priorități a fosta dată de condițiile de locuit ale solicitanților și nu de membri familiei așa cum în mod greșit reține instanța de fond.

Astfel, la rubrica „supr" din tabelul anexă la hotărâre, la poziția 34 suprafața pe membru de familie este de 2,3 mp/membru de familie, la nr. 35 este 2,53 mp, la nr. 36 este de 3,14 ... menținându-se în creștere(și nu fluctuant) până la poziția nr. 56 unde s-a ajuns la suprafața de 7,08 mp.

După cum se poate observa nu doar reclamantul se află în această situație, respectiv familia este compusă din patru membri și a obținut o unitate locativă cu o cameră, ci și numita A. Rebeica cu o familie compusă din 4 membri, fiindu-i repartizată o locuință cu o cameră.

Mai mult decât atât, de la poziția 48 la care este înscris reclamantul și până la poziția 56 inclusiv, cu o singură excepție,(poziția 52 - V. C.), solicitantul cunoscând de la bun început faptul că acea unitate locativă nu este nouă și este situată într-o zonă mărginașă a municipiului, în comparație cu locuințele din . C14 care sunt locuințe noi, situate într-o zonă bună a orașului, se poate observa destul de ușor faptul că tuturor solicitanților le-a fost repartizate garsoniere indiferent de condițiile de locuit și numărul de persoane al familiei. Solicitantul V. C. aflat la poziția 52 din anexă a fost de acord cu repartiția unui apartament chiar și într-o zonă mărginașă, formulând cerere în acest sens,(anexăm cereriea), chiar dacă ar fi beneficiat de o cameră de locuit în blocurile construite noi C13 și C14.

În situația în care s-ar fi repartizat un apartament cu două camere pentru solicitanții a căror familii sunt formate din 2 membri, atunci unitățile locative s-ar fi epuizat mult mai repede iar reclamantului i-ar fi revenit tot un apartament cu o camera în ., întrucât acesta are un punctaj inferior(42 de puncte) în raport de primii solicitanți din tabel.

Solicitanților, cu punctaj mai mic față de primele poziții, în cazul de față 42 de puncte, li s-a repartizat apartamente cu 2 și 3 camere în funcție de disponibilitate. Celorlalți solicitanți care aveau tot 42 de puncte, le-au fost repartizate apartamente cu o cameră întrucât acestea mai era disponibile la repartiție și numai cu acordul scris al acestora, situație în care se regăsește și reclamantul. Chiar și în aceste condiții departajarea s-a realizat în primul rând în funcție de suprafața locativă.

Mai mult decât atât, reclamantului i s-a propus de către comisie repartiția unui apartament în alte blocuri decât C13 și C14 dar acesta a refuzat întrucât susține că în urma vizualizării a decis să accepte garsoniera într-unui din blocurile C13 sau C14, așa cum hotărăște comisia(declarație administrată la dosarul cauzei).

In aceste condiții apreciem că reclamantul este de rea credință și confuz totodată, întrucât odată declară că este de acord să primească chiar și o garsonieră, pentru ca ulterior să promoveze prezenta acțiune.

3. Referitor la susținerile reclamantului din acțiune și preluate în considerente de către instanța de judecată, potrivit cărora nu același criteriu(condițiile de locuit ale solicitanților) au fost aplicate solicitanților de la pozițiile 18,16, și 12, în acest caz prevalând numărul membrilor de familie, facem următoarele precizări:

Solicitantul înscris la poziția 12 din tabel a obținut în urma analizării dosarului un număr de 45 de puncte, venind în concurs cu alți solicitanți(pozițiile 8 - 11) care au totalizat același nr. de puncte. Pentru a face o departajare a solicitanților, comisia a aplicat ca prim subcriteriu suprafața ce îi revine fiecărui membru de familie. Astfel, se poate observa faptul că I. C. Sinela deși are o familie compusă din 9 persoane, prin aplicarea subcriteriului (condițiile de locuit ale solicitanților) s-a situat pe o poziție inferioară numitului M. C. C. care are același nr. de puncte dar o suprafață mai mică pe mp/membru de familie.

Solicitanții de la pozițiile 16 și 18 au obținut în urma analizării dosarului 44 de puncte. După cum se poate observa familiile acestor solicitanți sunt compuse fiecare din cate 2 membri iar repartiția s-a realizat în funcție de suprafața pe mp ce revine fiecărui membru al familiei. Astfel V. V. cu o suprafață de 6,28 mp/membru de familie s-a situat înaintea lui A. I. M. cu o suprafață de 7,05 mp.

Astfel, instanța de judecată nu a analizat corespunzător înscrisurile administrate la dosarul cauzei și a dat dovadă de subiectivism în interpretarea dispozițiilor legale.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat, casarea în tot a sentinței civile nr. 442/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul Călărași, și rejudecând procesul în fond, respingerea acțiunii formulată de reclamant.

Prin intampinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI împotriva sentinței civile nr. 442/ 2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ , cu cheltuieli de judecata.

Motivele întâmpinării:

Motivele de recurs invocate de pârâtul C. local al Municipiului Călărași sunt neîntemeiate și nu pot conduce la o soluție contrară celei pronunțată de instanța de fond.

Astfel, în mod nefondat recurentul susține că art. 21 din HG 1275/ 2000 ar reglementa criteriile pentru stabilirea ordinii de ierarhizare în vederea repartizării unei locuințe sociale cu chirie.

Criteriile prevăzute de art. 21 din HG 1275/2000 trebuie avute în vedere la stabilirea unei ordini de prioritate în scopul departajării tuturor solicitanților care au formulat cerere de atribuire cu chirie a unei locuințe sociale, cerere însoțită de documente complete. Acest aspect rezultă din interpretarea art. 43 din Legea 114/ 1996 a locuinței conform căreia „locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, alte persoane sau familii îndreptățite.

Relevante sunt și dispozițiile art. 22 din HG 1275/2000 conform cărora „în limita numărului si structurii locuințelor sociale disponibile, consiliile locale vor emite repartiții în ordinea stabilita in lista de priorități rămasă definitivă.

În interpretarea acestor prevederi legale, am susținut în cererea de chemare în judecată că aceste dispoziții legale nu au fost respectate de pârâtul - recurent întrucât stabilirea ordinii de prioritate nu s-a efectuat în cadrul fiecărei categorii de persoane îndreptățite prevăzute de art. 43 din Legea 114/ 1996 și de Hotărârea Consiliului L. al Municipiului Călărași nr. 180/ 2009 iar repartizarea efectivă a locuințelor sociale nu s-a efectuat conform ordinii de prioritate din cadrul fiecărei categorii de persoane îndreptățite menționată în art. 43 din lege.

Cele 66 de persoane îndreptățite trebuia împărțite în categoriile prevăzute de art. 43 din Legea 114/ 1996: 1. persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, 2. tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, 3. tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, 4. invalizii de gradul I și II, 4. persoanele cu handicap, 5. pensionarii, 6. veteranii și văduvele de război, etc. ;

În cadrul fiecărei categorii de persoane îndreptățite menționate mai sus, să se fi stabilit o ordine de prioritate determinată de punctajele aprobate anterior de pârât;

Repartizarea efectivă a locuințelor să fi fost efectuată începând cu prima categorie și continuând cu următoarele iar în cadrul fiecărei categorii să se țină seama de ordinea stabilită potrivit punctajului.

Recurentul susține că în cadrul fiecărui criteriu prevăzut în art. 43 din legea 114/1996 (pentru a se putea stabili ordinea de prioritate între solicitanții care au obținut același număr de puncte) se va avea în vedere ca prim subcriteriu condițiile de locuit ale solicitanților. în primul rând, recurentul nu explică ce înțelege recurentul prin noțiunea de „criteriu,, . Eu susțin că legea înțelege prin noțiunea de „criteriu,, așa cum este precizată în art. 21 din HG 1275/2000, categoriile de persoane îndreptățite menționate în art. 43 din Legea 114/ 1996.

Pe de altă parte, susținerea recurentului conform căreia criteriile prevăzute de art. 21 din HG 1275/ 2000 sunt prevăzute pentru a fi departajați solicitanții care au același număr de puncte este nefondată întrucât criteriile prevăzute în art. 21 alin. 1 lit. a - d din HG 1275/ 2000 sunt menționate cu scopul de a fi stabilită ordinea de prioritate (o ierarhizare în funcție de un număr de puncte atribuite tocmai ca urmare a aplicării acestor criterii) a tuturor persoanelor care au solicitat atribuirea unei locuințe sociale, art. 21 din HG 1275/ 2000 menționând foarte clar că „.... în cadrul fiecărui criteriu, la stabilirea ordinii de prioritate, se vor avea in vedere: a) condițiile de locuit ale solicitanților; b) numărul copiilor si al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții; c) starea sănătății solicitanților sau a unor membri ai familiilor acestora; d) vechimea cererilor. „

Conform Hotărârii Consiliului L. al Mun. Călărași nr. 115/12.12.2012 astfel cum a fost modificată prin HCL nr. 185/2013, a fost aprobată lista de prioritate (listă care face parte integrantă din HCL nr. 115/ 2012 astfel cum a fost modificată prin HCL nr. 185/ 2013) cu persoanele îndreptățite să primească în anul 2013 o locuință socială, pe baza punctajului atribuit fiecărei persoane iar subsemnatul R. G. mi-a fost aprobată cererea pentru repartizarea unei locuințe sociale și am fost înscris în lista de prioritate la poziția nr. 53 cu 42 de puncte.

În mod nefondat susține recurentul că au respectat dispozițiile legale atunci când au procedat la departajarea persoanelor îndreptățite care au întrunit 42 de puncte, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. 1 lit. a din Legea 114/1996, anume prin raportare la condițiile de locuit ale solicitanților (în opinia recurentului condițiile de locuit ale solicitantului reprezentând suprafața locativă disponibilă pentru fiecare membru de familie ). Condițiile de locuit ale solicitanților nu sunt criterii de departajare a solicitanților cu același număr de puncte în scopul repartizării efective a locuințelor ci reprezintă situații în raport de care fiecărui solicitant i se atribuie un anumit număr de puncte și împreună cu celelalte aspecte pentru care se mai acordă anumite puncte, determină punctajul final stabilit pentru fiecare solicitant și ordinea de prioritate, pentru fiecare criteriu stabilit de lege (anume pentru fiecare dintre categoriile de persoane prevăzute de art. 43 din legea 114/ 1996), cuprinzând persoanele îndreptățite să li se atribuie o locuință socială.

În mod neîntemeiat susține recurentul că reclamantul ar fi fost de acord cu repartizarea unei garsoniere. Acordul pe care l-am exprimat în acest scop a fost dat forțat de împrejurări întrucât riscam să nu mi se atribuie nici o unitate locativă dar și prin raportare la cele două spații locative libere la acea dată situate în două blocuri, J6 și N8, situate în zone mărginașe ale orașului, reclamantul nefăcând altceva decât o alegere între cele trei unități locative, la cererea comisiei de fond locativ (am fost pus să aleg între garsonieră în blocul C13 sau C14, apartament 2 camere în . 5 camere în J6, ultimele două unități locative nefăcând parte din cele 66 menționate în raportul Comisiei de fond locativ aprobat de primar și care a stat la baza emiterii hotărârii atacate).

În mod nefondat susține recurentul că instanța de fond ar fi greșit atunci când a constatat că nu aceleași criterii care susține recurentul că le-a aplicat reclamantului, au fost aplicate solicitanților de la pozițiile 12, 16 și 18.

Analizând cu atenție modalitatea de repartizate, constatăm că solicitanților:

- A. I. M., poziția 18, cu 44 de puncte și 2 membri de familie

- V. V., poziția 16, cu 44 puncte și 2 membri de familie

- N. A. T., poziția 12, cu 45 puncte și 2 membri de familie, li s-a repartizat o garsonieră deși au punctaje mai mari și se află pe poziții superioare spre deosebire de solicitanții de la pozițiile 20 - 33 care au 43 de puncte dar mai mulți membri de familie (3, 4 sau 5 membri) și cărora li s-au repartizat apartamente.

Solicitanților T. A. și S. C. A. care au 41 de puncte (mai puține puncte decât mine) le-au fost repartizate apartamente cu 3 și 4 camere deși au punctaje mai mici decât mine și se află pe o poziție inferioară față de mine în ordinea de prioritate. Deducem din aceasta că la repartizare, pentru unele familii, s-a avut în vedere numărul de membri de familie în sensul că unor familii cu 3 sau mai mulți membri de familie, li s-au repartizat apartamente, chiar dacă au avut punctaje mai mici față de alte familii cu 2 sau 1 membru cărora le-au fost repartizate garsoniere (o cameră).

Astfel cum acestor solicitanți cu 43 și 41 de puncte și cu 4 sau 5 membri de familie le-au fost repartizate apartamente, tot astfel trebuia să procedeze recurentul și cu solicitanții cu 42 de puncte și care au 3-4 membri de familie (printre care mă regăsesc și eu) și cărora trebuia să le repartizeze apartamente în ordinea și prevalând ca criteriu numărul membrilor de familie și nu suprafața locativă care, așa cum a dovedit, nu a contat în cazurile mai sus arătate.

Și în cadrul solicitanților cu același număr puncte nu s-au respectat aceleași condiții (criterii). Astfel, solicitanților cu 42 de puncte (categorie din care fac parte) le-au fost repartizate atât apartamente cât și garsoniere, observând că au fost repartizate apartamente solicitanților de la pozițiile 36 - V. V., 37 - D. I., 38 - R. G., 41 - D. A., deși aceștia au doar 3 membri de familie spre deosebire de reclamant care are 4 membri de familie și i-a fost repartizată o garsonieră. Corect a reținut instanța că reclamantului trebuia să i se repartizeze un apartament, având prioritate chiar față de cei cu 42 de puncte dar cu 3 membri de familie.

Un alt exemplu este cel al solicitanților A. I. și V. V. (poz. 18 și 16) care au 44 de puncte, 2 membri și suprafețe locative de 7,05 și 6,28 mp/membru familie cărora le-au fost repartizate garsoniere în raport cu solicitanții Z. T. I. și N. D. care au 44 puncte, 3 membri de familie și suprafețe locative de 7,71 și 6,5 mp./membru de familie (mai mari decât cei de la poz. 18 și 16) și cărora le-au fost repartizate apartamente, constatându-se că s-a avut în vedere ca criteriu de departajare între cei 4, numărul membrilor de familie și nu suprafața locativă pe membru de familie.

Solicitantului V. C. care are tot 42 de puncte ca și reclamantul, i-a fost repartizată o unitate locativă cu 3 camere despre care eu nu am cunoscut deși acesta are o suprafață locativă pe membru de familie mai mare decât a sa

ANALIZAND RECURSUL FORMUAT, CURTEA RETINE CA ACESTA ESTE INTEMEIAT SI IL VA ADMITE.

Astfel, Curtea retine faptul ca, in raport de actele dosarului, se impune casarea sentintei instantei de fond.

In primul rand, Curtea remarca faptul ca obiectul litigiului il formeaza anularea HCL Calarasi nr. 186/25.09.2013 inclusiv a anexei care face parte integranta din aceasta. Din analiza actelor dosarului de fond, Curtea retine faptul ca anexa la HCL atacata este compusa dintr-o lista cu 66 de persoane carora li s-a aprobat repartizarea locuintelor sociale pe anul 2013 (incluzand si reclamantul, la poz. 48). Curtea remarca faptul ca desi prima instanta a dispus anularea in parte a HCL obiect al litigiului, nici unul dintre beneficiarii acestei hotarari de Consiliu local inclusi in anexa, cu exceptia reclamantului care a pornit procesul, nu au fost citati, pentru a se putea garanta dreptul lor fundamental la aparare. Altfel, spus, instanta de fond a vatamat drepturile beneficiarilor de la pozitiile anulate din anexa la HCL, fara ca beneficiarii sa aiba cunostinta de proces si fara a se putea apara, ceea ce constituie o grava incalcare a drepturilor acestora in sensul art. 6 CEDO.

Prin urmare, ca rezultat al casarii cu trimitere, instanta de fond va proceda la citarea tuturor beneficiarilor indicati in anexa la HCL Calarasi nr. 186/25.09.2013.

In al doilea rand, se remarca faptul ca prima instanta a efectuat o analiza extrem de sumara a spetei. Astfel, desi anuleaza pozitiile 34-56 inclusiv din lista anexa la HCL prima instanta nu analizeaza fiecare dosar al solicitantilor respectivi pentru a stabili daca . se sustine si daca acesta ar fi fost dezavantajat in raport cu ceilalti solicitanti, deci daca autoritatea publica parata a emis actul cu exces de putere. Dimpotriva, instanta de fond anuleaza 22 de pozitii din lista anexa analizand lapidar doar situatia a doi beneficiari Varciu V. si D. A..

Prin urmare, ca rezultat al casarii cu trimitere, instanta de fond va proceda la citarea autoritatii parate cu mentiunea sa depuna la dosar toata documentatia care a stat la baza emiterii HCL Calarasi nr. 186/25.09.2013 si a anexei la aceasta, asadar inclusiv dosarele depuse de fiecare dintre cei 66 de solicitanti inclusi in lista anexa, instanta urmand a analiza temeinic si a compara, in lumina dispozitiilor legale incidente in speta, situatia de fapt a fiecarui beneficiar cu situatia reclamantului.

Urmare a solutiei casarii cu trimitere in baza art. 488 pct 5 și art. 498 alin. 2 NCPC Curtea constata ca nu se mai imoune analiza celorlalte motive de recurs, nici a apararilor intimatului reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul formulat de recurentul-pârât C. L. AL MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI împotriva sentinței civile nr. 442/07.05.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași-Secția Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant R. G..

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

C. M. F. C. P. I. C. G.

GREFIER

N. GRAȚIELA S.

Red.jud.C.M.F.

Tehnored.

2 ex./.........................

Tribunalul Călărași-Secția Civilă

Judecător – G. C. Ș.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 8769/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI