Anulare act administrativ. Încheierea nr. 20/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 20/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 1874/93/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 20.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE P. S. JUDECĂTOR JUDECĂTOR V. R. M.
JUDECĂTOR G. M. E.
GREFIER M. LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenții – reclamanți F. C. F. și F. M. împotriva sentinței civile nr. 497/10.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar, P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI, D. D. I. și G. R..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenții – reclamanți – prin avocat P. E., cu împuternicire avocațială la fila 26 dosar, intimații – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin consilier juridic C. D., cu delegație de reprezentare la fila 30 dosar, D. D. I. și G. R. – prin avocat H. Ș. A., cu împuternicire avocațială la fila 24 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimaților – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI depune la dosar înscrisurile dispuse de instanță la termenul anterior, respectiv Regulamentul de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 8/21.02.2012, inclusiv hotărârea. Înmânează câte un exemplar al acestor documente și apărătorilor celorlalte părți.
Apărătorul recurenților – reclamanți precizează că nu solicită termen pentru a lua la cunoștință de înscrisurile depuse în ședința de față de către reprezentantul intimaților – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI.
Apărătorul intimaților – pârâți D. D. I. și G. R. precizează, la rându-i, că nu solicită un termen pentru a lua la cunoștință de actele ce i-au fost înmânate în ședința de față; arată că înțelege să se folosească în apărare de înscrisurile existente la dosarul pricinii, din ambele etape procesuale. Nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză, motiv pentru care solicită cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentantul intimaților – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI și apărătorul recurenților – reclamanți solicită proba cu înscrisuri, cele depuse deja la dosarul cauzei. Nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe fondul recursului.
Curtea, deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată de toate părțile din proces, o încuviințează, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei. Totodată, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbateri, pe fondul recursului; inclusiv pe excepțiile invocate de intimații – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI, prin întâmpinările depuse la dosar, respectiv excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și excepția lipsei de interes a recurenților în promovarea acțiunii.
Apărătorul recurenților-reclamanți, referitor la excepțiile invocate de intimații – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI, arată că au mai fost susținute de reprezentantul autorităților publice și au fost soluționate de instanța de fond prin Încheierea de ședință din data de 24.04.2013, iar Încheierea nu a fost recurată de către pârâți, ea intrând astfel sub puterea autorității de lucru judecat, atât pe excepția lipsei de interes, cât și a tardivității formulării plângerii prealabile, precum și pe cea a lipsei calității procesuale active. Depune la dosar și Concluzii Scrise, inclusiv pe acest aspect, al excepțiilor invocate de intimații – pârâți .
Pe fondul recursului, solicită admiterea acestuia, astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței recurate și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
Astfel cum a dezvoltat pe larg în cuprinsul motivelor de recurs, cele două acte administrative, respectiv Autorizația de construire nr. 167/27.06.2011 și Certificatul de urbanism nr. 265/02.06.2011 au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale, după cum rezultă din probatoriul administrat în fața instanței de fond, respectiv raportul de expertiză dispus în cauză.
Cât privește Certificatul de urbanism, acesta nu cuprinde regimul economic, regimul tehnic, respectiv înălțimea maximă admisă exprimată în metri, nu cuprinde coeficientul de ocupare al terenului. În schimb, cuprinde POT-ul, respectiv procentul de ocupare al terenului și maximul de niveluri, care sunt însă aplicabile pentru clădirile de interes public și nu pentru cele autorizate a fi construite, respectiv pentru cele două complexuri rezidențiale. Din adresa emisă de Primăria Orașului Popești Leordeni nr._/28.06.2012 rezultă că, pentru acea zonă era permisă construirea a 2 imobile având parter și 2 etaje și nu a 2 imobile având parter și 4 etaje.
În ceea ce privește autorizația de construire, solicită a se avea în vedere că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză și aceasta a fost nelegal emisă, având în vedere că documentația tehnică ce a fost elaborată și care a stat la baza emiterii autorizației a fost întocmită de un conductor arhitect și nu de către un arhitect cu drept de semnătură. Mai mult decât atât, lipsesc referatele de verificare a documentației tehnice, lipsește dovada achitării taxei de timbru de arhitectură. Consideră că reprezentanții Primăriei Orașului Popești Leordeni trebuiau să verifice, să analizeze și să nu emită autorizația, având în vedere că aceasta nu respectă retragerea față de limita dreptului de servitute. Dreptul de servitute se află în proprietatea recurenților – reclamanți, iar conform Regulamentului Local de Urbanism retragerea era de minim 4 metri. Însă, în memoriul tehnic depus de intimați, se prevedea o retragere de 3,10 metri și nu de 4 metri, cum este prevăzut în Regulamentul Local de Urbanism. Mai mult decât atât, s-a solicitat edificarea a două corpuri de clădire având parter cu 3 etaje și un etaj mansardat. Solicită a se avea în vedere că, în fapt, documentația care a fost întocmită cuprinde 2 imobile, parter cu 4 etaje. Conform raportului de expertiză, s-a arătat că al patrulea etaj nu este un etaj mansardat. Vorbim, practic, de o mascare a etajului 4 și deci de 4 niveluri și nu de 3 etaje și un etaj mansardat. Ca să putem fi în situația unei mansarde, ar trebui să avem o suprafață construită de 60 % și nu de 100 %, așa cum rezultă din documentația de la dosar și pentru care au fost autorizate cele două imobile.
De asemenea, prin dispoziția de șantier au fost construite și niște balcoane pe latura de est care se învecinează cu drumul de servitute, proprietatea recurenților – reclamanți. Prin aceste balcoane, lățimea care era prevăzută era de 1, 58, astfel încât cele două imobile construite se învecinează cu terenurile imobile proprietatea recurenților – reclamanți.
Suprafața construită, la momentul la care s-a solicitat emiterea autorizației este diferită de cea de la momentul la care a fost recepționată lucrarea. La fel și la suprafața construită.
Atât încadrarea în zonă și se referă aici la indicatorii urbanistici ce au permis construirea a 2 imobile – parter și 4 etaje, cât și coeficientul de ocupare al terenului și PUZ-ul s-au făcut cu încălcarea dispozițiilor legale.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar până la acest moment, pentru zona respectivă nu există un PUZ. Or, atâta timp cât, la solicitarea recurenților – reclamanți, au fost eliberate certificate de urbanism, iar pentru zona respectivă era permisă construirea doar a unui imobil – parter cu 2 etaje, nu înțelege cum a fost posibilă construirea în aceeași zonă, învecinată cu imobilele părților pe care le reprezintă, a 2 imobile – parter și 4 etaje.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și motivat și modificarea sentinței recurate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată ocazionate de proces, își rezervă dreptul de a le solicita, eventual, pe cale separată.
Reprezentantul intimaților – pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar și P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI formulează concluzii de respingere a recursului și de menținere a hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele expuse pe larg în cuprinsul Întâmpinării depusă la dosar.
Cât privește Planul Urbanistic Zonal, acesta nu a fost întocmit întrucât Regulamentul local și cel general permit ridicarea unor astfel de lucrări.
Cele două acte administrative au fost emise de partea pe care o reprezintă cu respectarea dispozițiilor legale în materie; astfel, cele două acte respectă retragerile minime impuse de Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General, coroborat cu Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996.
Cât privește excepțiile de care a făcut vorbire în cuprinsul întâmpinării, solicită admiterea acestora.
Apărătorul intimaților – pârâți D. D. I. și G. R. apreciază că, în ceea ce privește Încheierea pronunțată de instanța de fond în data de 24.04.2013, de care face vorbire apărătorul recurenților – reclamanți, aceasta putea fi atacată odată cu fondul cauzei.
De aceea, solicită admiterea excepțiilor. Ssolicită a se avea în vedere că se publică pe site-ul oficial al Primăriei autorizarea unor astfel de lucrări. Pe această cale și recurenții – reclamanți puteau lua la cunoștință de efectuarea acestora, de altfel au și luat la cunoștință formulând o sesizare la Primărie, dar nu în termenul legal.
Solicită a se avea în vedere argumentele expuse în cuprinsul întâmpinării depusă anterior la dosar, în susținerea excepțiilor.
De asemenea, solicită a se observa că, la dosarul cauzei, a fost depusă întreaga documentație solicitată de către Primărie. Astfel cum rezultă și din adresa Primăriei nu era nevoie și nici nu s-a solicitat întocmirea unui PUZ pentru că astfel de lucrări sunt permise prin Planul de Urbanism General, astfel cum se menționează și în adresa depusă la acest termen de reprezentantul celor două autorități publice locale.
Solicită a se avea în vedere că a invocat și excepția lipsei de interes, considerând că recurenților– reclamanți nu le-a fost vătămat nici un drept ori interes legitim în sensul dispozițiilor art. 1 alineat 1 și art. 2 alineat 1 litera a din Legea nr. 554/2004. S-a invocat o încălcare a dreptului de proprietate al recurenților – reclamanți în raport cu drumul de servitute. Drumul de servitute nu este însă proprietatea recurenților – reclamanți și nici nu a fost făcută vreo dovadă în acest sens, deși se susține. Chiar dacă nu s-ar fi respectat dispozițiile legale, recurenții - reclamanți nu sunt vătămați într-un drept sau interes legitim care ar putea justifica un interes în promovarea acțiunii în justiție.
Cât privește autorizația de construire, solicită a se avea în vedere că au fost respectate toate prevederile legale în materie, s-au depus toate înscrisurile solicitate de autorități.
În privința cheltuielilor de judecată, își rezervă de asemenea, dreptul de a le solicita, eventual, pe cale separată.
Apărătorul recurenților – reclamanți, în replică la susținerile formulate de apărătorul intimaților – pârâți persoane fizice, precizează că drumul de servitute se află în proprietatea recurenților – reclamanți, conform celor 3 contracte de vânzare-cumpărare atașate la dosarul cauzei.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fondul recursului, inclusiv pe excepțiile invocate de intimații – pârâți, respectiv excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și excepția lipsei de interes a recurenților în promovarea acțiunii,, urmând a amâna pronunțarea hotărârii pentru data de 27.11.2014, părțile având posibilitatea de a formula și a depune, eventual, la dosar, Note scrise.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților, eventual, să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, urmează a
DISPUNE :
Amână pronunțarea la data de 27.11.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. S. V. R. M. G. M. E.
GREFIER
M. LUCREȚIA
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 8870
Ședința publică de la 27.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE P. S.
JUDECĂTOR V. R. M.
JUDECĂTOR G. M. E.
GREFIER M. LUCREȚIA
Pe rol pronunțarea în cauza având ca obiect recursul declarat de recurenții - reclamanți F. C. F. și F. M. împotriva sentinței civile nr.497/ 10.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar, P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI, D. D. I. și G. R..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și, eventual, pentru a da posibilitatea părților, să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2014, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra recursului ce face obiectul dosarului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 497/10.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiata excepția lipsei calității procesuale pasive a paratilor G. R. si D. D. I.. S-a respins acțiunea formulata de reclamanții F. C. F. și F. M. în contradictoriu cu pârâții P. O. POPESTI LEORDENI PRIN PRIMAR, P. O. POPESTI LEORDENI, D. D. I. și G. R., G. R. ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții F. C. F. si F. M., solicitând admiterea recursului și modificarea in tot a Sentinței recurate, pentru următoarele motive:
Prin raportul de expertiza s-au constatat mai multe nerespectari in ceea ce privește emiterea autorizației de construire si a certificatului de urbanism a căror anulare au solicitat-o. Cu toate acestea, instanța s-a mărginit sa menționeze in considerentele sentinței atacate doar faptul ca cele doua acte administrative au fost emise cu respectarea legii.
Dispozițiile din Legea nr. 50/1991, pe care instanța le-a citat in considerentele sentinței recurate, arata care sunt mențiunile ce trebuiau cuprinse in cele doua acte administrative, atacate prin cererea introductiva de instanța.
In ceea ce privește certificatul de urbanism, prin raportul de expertiza s-au constatat următoarele omisiuni, cu privire la conținutul actului, care atrag anularea acestui act administrativ: regimul economic; regimul tehnic (inaltimea maxima admisa exprimata in metrii); coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT).
Totodată, in mod greșit, cu încălcarea dispozițiilor legale si ale RLU si RGU, a fost stabilit, prin certificatul de urbanism, maximul de niveluri permis si POT-ul având in vedere faptul ca acești indicatori se refera la regimul construcțiilor de interes public.
Conform celor înscrise chiar în Certificatul de urbanism la rubrica Regimul economic, imobilele ce urmau sa fie construite aveau destinația de imobile pentru locuințe colective si birouri.
Asa cum rezulta din Adresa nr._/28.06.2012 emisa de Primăria Orașului Popești Leordeni, pentru zona de locuințe, subzona Li - clădiri mai mari de P+2, este aplicabil un POT de 30% si un CUT 0,60 (P+1) si respectiv 0,90 (P+2).
Concluzionând, încadrarea in zona, inclusiv stabilirea indicatorilor urbanistici, s-a făcut cu încălcarea RLU.
In ceea ce privește autorizația de construire si actele care au stat la baza emiterii acesteia, raportul de expertiza a retinut următoarele încalcari ale dispozițiilor legale: documentația tehnica care a stat la baza emiterii acestui act administrativ nu este semnata de arhitect cu drept de semnătura si de verificatorul atestat M.LP.A. T.; lipsesc referatele de verificare ale documentației tehnice - D. T., in conformitate cu legislația in vigoare privind calitatea in construcții, întocmite de verificatori tehnici atestați de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuințelor, care trebuiau a fi aleși de parați; lipsește dovada achitării taxei de timbru de arhitectura; documentația care a stat la baza emiterii autorizației nu respecta retragerile obligatorii fata de drumul de servitute.
In plus, se mai retine prin raportul de expertiza si faptul ca Dispoziția de șantier nr. 1 din 08.07.2011, care a fost aprobata spre neschimbare, este nelegala deoarece, pe de o parte este semnata si parafata de un conductor arhitect, iar pe de alta parte prin aceasta se propune construirea unor balcoane cu latime de 1,58 m, care incalca textul autorizației de construire, care prevede o retragere de 4,00 m fata de drumul de servitute, aflat in proprietatea subsemnaților.
La data încheierii Procesului-verbal nr. 240/18.10.2011 parata Primăria Orașului Popești Leordeni prin Primar constata, in mod neîntemeiat, faptul ca a fost respectat proiectul care a stat la baza emiterii autorizației de construire.
Prin Memoriul de arhitectura, depus la data emiterii autorizației de construire, suprafața construita era de 971,02 mp., iar prin Procesul verbal de recepție se menționează ca suprafața construita este de 995,62 mp.
O alta inadvertența se retine si cu privire la suprafața desfășurata care in Memoriul de arhitectura era de 4.855,10 mp., iar in Procesul verbal de recepție de 4.978,10 mp.
Documentația tehnica a fost elaborata de către un conductor arhitect care nu avea dreptul de a elabora documentații decât pentru clădiri de importanta redusa.
Potrivit art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991, documentațiile tehnice - D.T. si proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însușesc si se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioara numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor si instalațiilor pentru construcții, astfel: „de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de construcții, cu diploma recunoscuta de Statul R., pentru clădiri de importanta redusa si aflate în afara zonelor 0 protejate, stabilite conform legii”.
Potrivit Anexei nr. 2 la Legea nr. 50/1991 clădiri de importanta redusa sunt considerate clădirile de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodărești ale acestora.
Din documentația ce a stat la baza emiterii autorizației de construire rezulta, fara putina de tăgada, ca cele doua construcții autorizate nu se încadrează in dispozițiile legale privind clădirile cu importanta redusa. Cele doua construcții au un regim de inaltime de P+4E, iar autoritatea locala a emis autorizația pentru un regim de inaltime de P+3E+EM .
Conform planșelor ce fac parte integranta din documentația tehnica, etajul mansardat are aceeași suprafața ca si nivelurile inferioare, fiind vorba, in fapt, de un etaj identic cu celelalte trei si nu de o mansarda.
Aceasta situație este confirmata de concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza care arata ca aria construita este 100% din etajul curent desi, conform dispozițiilor legale in vigoare, aceasta nu poate depasi 60% din suprafața nivelului curent al construcției daca se dorește edificarea unei mansarde.
Instanța fondului nu s-a propuntat in nici un fel cu privire la acest aspect.
In ceea ce privește nerespectarea regimului de aliniere si retragere a construcției cu minim 4,00 m fata de drumul de servitute, instanța a apreciat, in mod eronat, faptul ca nu se poate atrage anularea autorizației de construire.
Prin certificatul de urbanism se prevede o retragere a construcției cu minim 4,00 m fata de drumul de servitute.
Prin Cererea pentru eliberarea autorizației de construire si Memoriul de arhitectura (pag. 18 din memoriu) se prevede o retragerea pe latura de est a construcției a cărei autorizare se solicita de 3,10 m.
Or, nu se poate aprecia faptul ca autorizația a fost legal emisa, atâta timp cat la baza ei au stat documente care prevedeau o retragerea de 3,10 m fata de latura de est (drumul de servitute) mai mica decât cea prevăzuta prin certificatul de urbanism.
Potrivit art. 47 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, structurile de specialitate din cadrul primăriei examinează documentația depusa in vederea eliberării autorizației de construire, respectiv daca aceasta respecta:
-prevederile cu privire la competentele proiectanților pentru semnarea documentațiilor, in conformitate cu prevederile art. 9 din Lege si ale Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata;
-prevederile cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestați potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, cu modificările ulterioare si ale Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor, in vederea asigurării cerințelor de calitate a proiectului.
Potrivit alineatului al doilea al aceluiași articol, documentația este înaintata in vederea emiterii autorizației numai daca, dupa analiza, rezulta ca aceasta respecta exigentele art. 47 alin. (1) din Norme.
Documentația tehnica care a stat la baza emiterii autorizației de construire nu respecta indicatorii urbanistici din zona si subzona in care au fost edificate cele doua construcții, respectiv POT 30% si CUT 0,90%.
Autoritatea emitenta a autorizației avea obligația sa verifice încadrarea atat in zonă, cat si in subzona, conform RLU.
Având in vedere cele arătate mai sus, este evident faptul ca au fost prejudiciați in mod direct de edificarea celor doua imobile autorizate prin acte emise cu încălcarea dispozițiilor legale in vigoare.
Intimații-pârâți D. D. - I. și G. R., au depus întâmpinare prin care au reiterat inadmisibilitatea acțiunii raportat la dispoz. art. 11 alin.l, 2, 5 din Legea nr. 554/2004, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 20.08.2012, cu depășirea termenului de un an în care putea fi sesizată instanța de judecată, termen ce curge de la data emiterii Autorizației de construire nr. 167, respectiv 27.06.2011. Consideră intimații că aceasta este inadmisibilă și prin raportare la art.7 alin.7 din Legea nr. 554/2004, ca urmare a formulării plângerii prealabile cu depășirea termenului de prescripție stabilit de lege, situație ce echivalează cu lipsa procedurii prealabile. Astfel, termenul de prescripție curge de la data emiterii Autorizației de construire nr. 167, respectiv 27.06.2011, iar recurenții au formulat o petiție în data de 29.05.2012, astfel cum se menționează în răspunsul Primăriei Popești-Leordeni (fila 8 din dosarul de fond).
Totodată, aceștia au reiterat excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată, având în vedere că admiterea cererii nu le aduce niciun folos practic, întrucât nu le-a fost vătămat niciun drept ori interes legitim în sensul dispoz. art.l alin.l și art.2 alin.l lit. a, n din Legea nr. 554/2004. Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să fie personal și direct, adică să aducă un folos practic celui care recurge la acțiune. Or, recurenții nu au justificat în niciun fel interesul în promovarea cererii, deoarece, chiar o eventuală nerespectare a dispozițiilor legale la emiterea autorizației nu poate aduce atingere dreptului de proprietate al acestora, întrucât proprietatea recurenților nu se învecinează cu a lor, motiv pentru care aceștia au reclamat la modul general nerespectarea dispozițiilor legale privitor la emiterea autorizației de construire și încălcarea limitelor stabilite în autorizația de construire în raport de drumul de servitute.
Întâmpinare a depus și intimatul-pârât P. orașului Popești-Leordeni, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, înțelegând să reitereze și excepțiile inadmisibilității, întrucât s-a depășit termenul de un an în care putea fi sesizată instanța, termen ce curge de la data emiterii autorizației de construire; de asemenea, pentru că nu este îndeplinită nici cerința formulării plângerii prealabile, care a fost făcută cu depășirea termenului de prescripție stabilit de lege, situație ce echivalează cu lipsa procedurii prealabile; respectiv a lipsei de interes a recurenților în promovarea cererii chemare în judecată, deoarece nu au fost vătămați în nici un drept.
Analizând sentința prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente, inclusiv sub aspectul excepțiilor susținute de intimații-pârâți Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 ”Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”, iar, conform art. 2 alin. 1 lit. a și n ”În înțelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificații: persoană vătămata - orice persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private, vătămate prin acte administrative; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate si organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public prin actul administrativ atacat; drept vătămat - orice drept fundamental prevăzut de Constituție sau de lege, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ”.
Intimații-pârâți, prin întâmpinările depuse, au reiterat excepțiile inadmisibilității acțiunii pentru nerespectarea termenului de introducere a acțiunii și pentru lipsa procedurii prealabile, respectiv excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii.
Contrar susținerilor apărătorului recurenților-reclamanți, conform cărora acestea nu mai puteau fi reiterate în calea de atac, deoarece au fost soluționate prin încheierea de ședință de la data de 24.04.2013 și nu au fost recurate, intrând, astfel, în puterea lucrului judecat, Curtea arată că fiind excepții absolute ele pot fi invocate de oricare dintre părți sau de instanță, din oficiu, în orice moment al procesului, chiar direct în căile de atac.
Prin urmare, se va proceda la analiza lor, cu prioritate, potrivit disp. art. 137 alin. 1 C. proc. civ.
Astfel, verificând excepția lipsei de interes, se ține că interesul a fost definit în doctrină ca reprezentând folosul practic, imediat pe care o parte îl are pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Interesul trebuie să confere calitatea de a acționa în justiție. Pentru a îndeplini această condiție, interesul trebuie să se ridice la nivelul mai multor exigențe: să fie personal (sau colectiv, în anumite cauze), b) să fie legitim, c) să fie direct, d) să fie actual.
În cauză, reclamanții și-au justificat interesul specific în materia contenciosului administrativ prin afirmarea vătămării unui drept ocrotit de Constituție, respectiv dreptul de proprietate, încălcat, în opinia lor, prin nerespectarea dreptului de servitute asupra drumului ce desparte cele două proprietăți în litigiu.
De aceea, se impune respingerea acestei excepții, ca neîntemeiate.
Și excepția inadmisibilității acțiunii, prin prisma nerespectării disp. art. 7 și 11 din Legea nr. 554/2004, a fost corect soluționată de instanța de fond, întrucât reclamanții au respectat termenele instituite de textele normative indicate, prin raportare la momentul de la care au luat cunoștință de existența și conținutul actelor administrative pretins vătămătoare.
Asupra fondului cererii de chemare în judecată, Curtea constată, însă, că nu pot fi primite criticile recurenților, pornind de la împrejurarea că, în primul rând, aceștia nu au probat vătămarea suferită prin emiterea actelor contestate a însuși dreptului pretins încălcat, de servitute.
Astfel, chiar în raportul de expertiză dispus în cauză și efectuat de expert tehnic judiciar M. B., la obiectivul ”să se stabilească dacă autorizația de construire nr. 167/27.06.2011 și documentația care a stat la baza emiterii acesteia respectă prevederile din certificatul de urbanism nr. 265/02.06.2011 (retrageri minime obligatorii față de drumul de servitute, CUT, PT) și dispozițiile legale în materie, aplicabile în zonă” se arată că ”textul autorizației de construire nr. 167/27.06.2011 respectă retragerile minime obligatorii față de drumul de servitute impuse prin certificatul de urbanism nr. 265/2011, cap. 3. Regimul tehnic, unde regimul de aliniere și retragere a construcției este de 4,00 m față de drumul de servitute”.
Or, legalitatea actului administrativ se analizează prin raportare doar la momentul emiterii acestuia. Faza de execuție a obiectivului aprobat prin autorizația de construcție este una ulterioară și scapă controlului de legalitate asupra actului administrativ contestat în cauză, putând avea consecințe, eventual, asupra comportamentului personal al executantului și beneficiarilor, în situația celor din urmă pe tărâmul răspunderii civile.
Curtea reamintește că în contenciosul subiectiv reclamanții au posibilitatea de a solicita doar un control judecătoresc al actelor administrative ce le aduce atingere într-un drept sau interes privat, prin activitatea ilicită a administrației publice.
Pentru aceste motiv, al neprobării, în primul rând, a vătămării aduse dreptului personal al reclamanților nu se poate trece la verificarea și analizarea încălcării altor cerințe legale în materia autorizării de construcții, astfel cum acestea au fost reținute prin raportul de expertiză, cele din urmă putând forma, eventual, obiect al unui contencios obiectiv. Prin contencios obiectiv se înțelege acea formă judecătorească de control al legalității actelor administrative care are ca scop respectarea legii, în cadrul căruia reclamanții, persoane fizice nu au calitate procesuală activă.
Față de cele expuse, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenții - reclamanți F. C. F. și F. M. împotriva sentinței civile nr.497/ 10.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI – prin Primar, P. ORAȘULUI POPEȘTI LEORDENI, D. D. I. și G. R., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. S. V. R. M. G. M. E.
GREFIER
M. LUCREȚIA
Redactat/tehnoredactat – jud. R.V./ex. 2/19.12.2014
JUD. FOND A. D. - Tribunalul Ilfov – Secția Civilă
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2824/2014. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 2948/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
