Anulare act administrativ. Încheierea nr. 16/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 16/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 8112/2/2013
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Încheiere
Ședința publică din data de 16 octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D. M. D.
Grefier: M. G.
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. K. ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund reclamanta, reprezentată prin avocat Băbăneacșa D. A., cu împuternicire avocațială la fila 51, și pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, reprezentată prin consilier juridic I. D., care depune delegație la dosar, lipsă fiind pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei arată că renunță la judecata capetelor 3 și 4 de cerere.
Reprezentantul pârâtei CNAS arată că nu se opune cererii de renunțare.
Curtea, în baza art. 406 din Codul de procedură civilă, ia act de renunțarea reclamantei la judecata capetelor 3 și 4 din cererea de chemare în judecată.
Reprezentanții părților solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
În baza art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea, în baza art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și acordă părților cuvântul în dezbateri, aducând la cunoștință acestora că pronunțarea se va amâna pentru data de 30.10.2014.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată, anularea notificării nr. MS/FD/1930/30.04.2013 privind consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I al anului 2013, obligarea CNAS la rectificarea erorilor de raportare și la recomunicarea datelor, obligarea ANAF la restituirea sumelor rezultate ca fiind plătite în plus după rectificare, cu cheltuieli de judecată. Arată că există o . medicamente care nu puteau fi vândute, unele dintre ele fiind expirate, iar altele neavând declarații de stoc. Precizează că dosarul administrativ este incomplet, lipsind raportările din partea spitalelor, farmaciilor și centrelor de dializă, nefiind efectuată nicio procedură de control din partea CNAS. De asemenea, arată că, potrivit art. 3 din OUG nr. 77/2013, singurul preț pe care CNAS ar fi trebuit să îl aibă în vedere era cel de producător.
Reprezentantul pârâtei C.N.A.S. solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, învederând că modul de calcul aferent trimestrului I al anului 2013 a fost efectuat potrivit OG nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată prin OG nr. 17/2012. Astfel, în ceea ce privește susținerile reclamantei privind includerea în consumul trimestrial centralizat a unor medicamente care au expirat anterior începerii anului 2013 sau care nu au avut declarații de stoc, arată că acestea se regăsesc în documentul depus la CNAS, au avut preț în CANAMED, inclusiv în trim I 2013, și au fost raportate de către furnizorii de medicamente/servicii medicale. De asemenea, s-a procedat la stabilirea consumului centralizat de medicamente în baza acestei liste de medicamente, pentru care reclamanta însăși susține că datorează taxa clawback. Odată cu transmiterea acestei liste de medicamente, reclamanta și-a asumat corectitudinea datelor transmise. Mai mult, potrivit Legii nr. 95/2006, deținătorul de autorizație de punere pe piață are obligația de a anunța Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale dacă produsul încetează să fie pus pe piață, cu cel puțin două luni înainte de întreruperea punerii pe piață a medicamentului. Dacă pentru un medicament nu se solicită reînnoirea autorizației de punere pe piață la expirarea acesteia, medicamentul poate fi menținut în circuitul terapeutic până la epuizarea cantităților distribuite în rețeaua farmaceutică, dar nu mai mult de un an de la expirarea autorizației de punere pe piață. Astfel, există posibilitatea ca între data achiziționării unui medicament și data eliberării acestuia către pacient să existe un decalaj de timp.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens în care
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 30 octombrie 2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. D. M. G.
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința nr. 2914
Ședința publică din data 30 octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D. M. D.
Grefier: M. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamanta S.C. K. ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect anulare act administrativ.
La data de 30.10.2014, pârâta CNAS a depus la dosar concluzii scrise.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 octombrie 2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte din prezența sentință, însă Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:
1. Cerere de chemare în judecată.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 12.12.2013, astfel cum a fost precizată la data de 03.04.2014 (fila 469) și 08.05.2014 (fila 475), reclamanta S.C. K. ROMÂNIA S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, anularea notificării nr. MS/FD/1930/30.04.2013, obligarea CNAS la rectificarea și recomunicarea datelor referitoare la consumul centralizat de medicamente, prin eliminarea datelor incorecte, obligarea CNAS Ia revizuirea modului de determinare a procentului „p”, prin raportare la valoarea consumului de medicamente corespunzător, prin reevaluarea datelor privind cantitățile și contravaloarea medicamentelor, astfel încât să fie diminuată valoarea consumului trimestrial comunicat cu contravaloarea medicamentelor care nu au avut declarații de stoc, nu au fost disponibile în cantitățile declarate sau au expirat anterior începerii anului 2012, contravaloare care reprezintă adaosurile față de prețul de producător al medicamentelor, obligarea intimatei CNAS la comunicarea datelor pe baza cărora fost calculat procentul „p” =15,87% aferent trimestrului I 2013, obligarea la restituirea sumei în valoare de 7.802.787 lei achitată nedatorat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a învederat că se impune anularea notificării nr. MS/FD/1930/30.04.2013, întrucât, pe de o parte, metodologia de determinare a consumului centralizat de medicamente a inclus în calculul aferent taxei contravaloarea unor medicamente care nu au avut declarații de stoc, nu au fost disponibile în cantitățile declarate sau au expirat anterior începerii anului 2012, precum și adaosurile față de prețul de producător al medicamentelor, iar, pe de altă parte, nu au fost puse la dispoziție datele pe baza cărora a fost calculat procentul „p” aferent trim. I/2013.
Referitor la contravaloarea medicamentelor care nu au avut declarații de stoc, nu au fost disponibile în cantitățile declarate sau au expirat anterior începerii anului 2013, reclamanta a prezentat următoarele argumente concrete:
Pentru medicamentul Ciprinol, identificat prin CIM W08223001 în notificarea trimisă de CNAS aferentă trimestrului I/2013, apar vânzări în valoare de 2223 lei, corespunzătoare unei cantități de 709 flacoane, în conformitate cu prețurile prevăzute de CANAMED pentru ianuarie 2013. Conform datelor oficiale privind exporturile societății catre distribuitorii autorizați pentru comercializarea de medicamente în România cu care se află în relații contractuale, reies următoarele: exporturile pentru medicamentul Ciprinol efectuate către România au avut loc exclusiv în anul 2007 (în septembrie 2007, 80 de flacoane au fost achiziționate de Pharmafarm și 400 de flacoane de către Farmexpert, iar, în octombrie 2007, 200 de flacoane au fost achiziționate de Farmexpert); aceste exporturi au cuprins produse aparținând unui singur lot, identificat cu numărul S44337, fabricat în mai 2007, cu termen de valabilitate 5 ani și data de expirare mai 2012. Prin urmare, la data de 01.01.2013, pe piața românească nu exista, cu posibilitate de comercializare și aflat în termen de valabilitate, niciun flacon de Ciprinol, identificat prin codul CIM W08223001, rezultând cu claritate imposibilitatea de a realiza vânzări însumând 709 de flacoane ale produsului menționat în trimestral I/2013.
Pentru medicamentul Ciprinol, identificat prin cod CIM W08224001, în notificarea trimisă de CNAS apar valori suportate de 682 lei în trimestrul I/2013, aferente unei cantități de aprox. 71 flacoane. Însă, exporturile acestui medicament către piața din România au fost efectuate exclusiv în perioada 2006-2009 și au însumat 92.755 de cutii, aparținând la 16 serii de fabricație diferite, ultimele serii exportate având termen de expirare în noiembrie 2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializarea de medicamente în România a însumat 1612 cutii, care au fost achiziționate în mai 2009 de către Mediplus și au corespuns lotului nr. S47776, cu termen de valabilitate noiembrie 2010. În consecință, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România produsul Ciprinol, identificat prin cod CIM W08224001, aflat în termen de valabilitate, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 71 de flacoane în trimestrul I al anului 2013, așa cum reiese din rapoartele CNAS.
Pentru medicamentul Kamiren, identificat prin cod CIM W08738002, evidențele CNAS raportează ca o valoare de 27 lei în trimestrul I/2013, aferentă unei cantități de 5 ambalaje din acest produs. Însă, toate exporturile realizate de societate pentru acest medicament s-au efectuat exclusiv în perioada 2006-2009, când au fost exportate către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România 9684 de cutii. Toate produsele exportate au făcut parte din 4 loturi, cu perioada de valabilitate după cum urmează: lotul T61423, care însumează 1020 de cutii, produse în 03.2005, cu termen de valabilitate până în 03.2008; loturile T62446 și T63084, care însumează 4740 de ambalaje, cu data de fabricație 05.2005 și termen de valabilitate 05.2008; lotul T74469, care cuprinde 3924 de cutii, produse în 05.2007, cu termen de valabilitate 05.2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente in România a avut loc în februarie 2009 (84 de cutii ce au fost achiziționate de Farmexpert), corespondente lotului nr. T74469, cu valabilitate 05.2010. prin urmare, rezultă că, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România acest medicament, întrucât cantitățile exportate de producător către distribuitorii autorizați erau de mult expirate.
În ceea ce privește medicamentul Kamiren XL, identificat prin codul CIM W43887002, în evidențele CNAS pentru trimestrul I/2013 apar ca vândute 43 de ambalaje, în valoare de 932 1ei. Însă, exporturile către România pentru acest produs s-au efectuat exclusiv în perioada 2007-2009, dupa cum urmează: lotul J42579, însumând_ de cutii produse în 05.2007, cu termen de valabilitate 05.2009; lotul J42784, ce cuprinde 910 cutii cu dată de fabricație 07.2007 și termen de valabilitate 07.2009; lotul J44094, care număra 663 de cutii fabricate în 03.2008, cu termen de valabilitate 03.2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România a fost în septembrie 2009 (63 de cutii achiziționate de .), corespondente lotului nr. J44094, cu termen de valabilitate 03.2010. prin urmare, rezultă că, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România produsul Kamiren XL 4mg aflat în termen de valabilitate, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 43 de cutii în trimestrul I/2013, așa cum reiese din rapoartele CNAS.
În ceea ce privește situația medicamentului Diflazon, identificat prin cod CIM W08955001, evidențele CNAS raportează vânzări în valoare de 236 lei, aferente unei cantități de 2 ambalaje. Însă, importurile către România realizate de societate pentru acest produs s-au realizat exclusiv în perioada 2006-2008, dupa cum urmează: lotul B24528, 70 de ambalaje produse în 04.2004, având termen de valabilitate 04.2007, și lotul B30919, 973 de cutii cu data de producție 11.2004 și data de expirare 11.2009. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România a fost în mai 2008 (133 de cutii achiziționate de S.C. Farmexpert DCI S.R.L.), corespondente lotului B30919, cu termen de valabilitate 11.2009. Prin urmare, la 01.01.2013, pe piața din România nu exista acest produs aflat în termen de valabilitate, ultimele stocuri expirând în noiembrie 2009.
Reclamanta a invocat lipsa responsabilitate a CNAS privind atribuțiile de control, raportat la prevederile HG nr. 1389/2010, susținând că aceasta, la sesizarea societății privind erorile cuprinse în actul administrativ contestat prin procedura prealabilă, trebuia și putea să verifice aceste aspecte, efectuând controle la toate unitățile unde s-a pretins că s-au vândut medicamente nedeclarate, inexistente sau expirate, controale care nu au avut loc.
Referitor la adaosurile față de prețul de producător, reclamanta a arătat că nu poate fi ținută să plătească taxa pe adaosul altor comercianți, pe care nu-i poate controla ( ex. adaosul la medicamentele fără prescripție medicală achiziționate de spitale), o atare situație încălcând principiul certitudinii impunerii, derivat din principiul securității juridice.
De asemenea, reclamanta a susținut că nu i-au fost puse la dispoziție datele pe baza cărora a fost calculat procentul „p” aferent trimestrului I/2013 și nu i-a fost comunicată valoarea consumului total centralizat înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe baza căruia s-a calculat procentul „p”. Astfel, nu este clar din informațiile primite dacă aceste valori conțin sau nu TVA. În plus, analizând consumul raportat de CNAS în comparație cu rapoartele de vânzări din farmacii către pacienți, furnizate de companii specializate pentru trimestrul I/2013, se remarcă faptul că pentru anumite medicamente sunt în continuare diferențe în plus. Este imperios necesar a se respecta principiul certitudii impunerii, întrucât nu este în spiritul legii să se plătească taxa clawback pe venituri nerealizate, din cauza faptului că autoritățile nu oferă acces contribuabilului la anumite date.
În drept, reclamnata a invocat dispozițiile OUG nr. 77/2011.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 35-348).
Acțiunea a fost timbrată cu 250 lei taxă judiciară de timbru (fila 34).
2. Întâmpinările și răspunsul la întâmpinări.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 12.02.2014 (filele 359-369), pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că nu pot fi primite susținerile reclamantei cu privire la contravaloarea medicamentelor care nu au avut declarații de stoc sau includerea în consumul trimestrial centralizat de medicamente a unor medicamente care au expirat anterior începerii anului 2013. Astfel, OUG nr. 77/2011 prevede obligația canalelor de eliberare de a raporta lunar doar date legate de consumul de medicamente, nu și date despre trasabilitatea acestora (achiziție, stocuri etc). Obligația de a păstra o evidență cu privire la data expirării aparține deținătorilor autorizației de distribuție, și nu CNAS, conform dispozițiilor Legii nr. 95/2006. Or, medicamentele cu codurile CIM W08223001, W08224001, W08738Q02, W43887002, W08955001 se regăsesc în documentele depuse de către reclamantă prin adresele din 27.10.2011, înregistrate la C. Națională de Asigurări de Sănătate cu nr. R.G._/28.10.2011 și nr. R.G._/28.10.2011 și au avut preț în CANAMED inclusiv pentru trimestrul I/2013. Aceste medicamente au fost incluse în consumul de medicamente raportat pentru trimestrul I/2013, întrucât au fost raportate de către furnizorii de medicamente/servicii medicale la casele de asigurări de sănătate. Mai mult, există posibilitatea ca între data achiziționării unui medicament și data eliberării acestuia către pacient să existe un decalaj. C. Națională de Asigurări de Sănătate a depus toate diligențele în vederea asigurării unor date corecte care să poată sta la baza calculării valorii vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, și a valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
În drept, pârâta a invocat art. 205 din Codul de procedură civilă.
În dovedire, pârâta a depus la dosar înscrisuri (filele 372-437).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 28.02.2014 (filele 442-453), reclamanta nu a învederat aspecte suplimentare celor invocate prin acțiunea introductivă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 23.05.2014 (filele 486-491), pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, ce a fost respinsă ca neîntemeiată la termenul de judecată din data de 05.06.2014 (fila 494).
3. Soluția instanței.
Examinând înscrisurile depuse la dosar și răspunsul pârâtei C.N.A.S. la interogatoriu, prin prisma dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că acțiunea este întemeiată în parte, urmând a fi anulată notificarea CNAS nr. MS/FD/1930/30.04.2013 privind consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013, cu consecința obligării CNAS la rectificarea erorilor de raportare și la recomunicarea datelor referitoare la consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013, precum și a obligării ANAF-DGAMC la restituirea către reclamantă a sumelor rezultate ca fiind plătite în plus după rectificare, restituire ce se va efectua în condițiile legii fiscale, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin notificarea nr. MS/FD/1930/30.04.2013 (filele 36-40), pârâta C.N.A.S. a comunicat reclamantei datele necesare stabilirii contribuției clawback datorate pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, conform OUG nr. 77/2011, pentru trimestrul I al anului 2013, și anume valoarea procentului "p" de 15,87% și consumul de medicamente suportat pentru aceeași perioadă din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, aferent vânzărilor reclamantei pentru medicamentele din lista depusă și pentru care se datorează contribuția.
Reclamanta a formulat contestație administrativă (filele 41-44), ce a fost înregistrată la C.N.A.S. sub nr. 6353/09.05.2013 și respinsă prin adresa nr. DB/4744/07.06.2013 (filele 45-46).
1. În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, potrivit căruia unele date transmise de C.N.A.S. sunt eronate, întrucât cuprind medicamente care nu au avut declarații de stoc, nu au fost disponibile în cantitățile declarate sau au expirat anterior începerii anului 2012, Curtea reține că pârâta nu a contestat punctual acest aspect, prin referire concretă la medicamentele enumerate de reclamantă în cuprinsul acțiunii, ci s-a apărat susținând că a procedat la stabilirea consumului centralizat de medicamente corespunzător trimestrului I al anului 2013 în baza listei de medicamente comunicate de reclamantă, pentru care aceasta susține că datorează taxa clawback, astfel că, odată cu transmiterea acestei liste de medicamente, reclamanta și-ar fi asumat corectitudinea datelor comunicate.
În legătură cu acest aspect, Curtea subliniază că datele și informațiile privind vânzarea de medicamente nu provin de la plătitorii contribuției clawback, întrucât aceștia au obligația de a depune la C.N.A.S. doar o listă cu privire la medicamentele pentru care, conform legii, se datorează contribuția și pe care este posibil să le și vândă. Datele avute în vedere de pârâta C.N.A.S. la calcularea consumului individual trimestrial provin în realitate de la canalele de eliberare menționate la art. 5 alin 4 din OUG nr. 77/2011, respectiv farmacii cu circuit deschis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă, care le transmit lunar caselor județene de sănătate, acestea din urmă centralizând datele la C.N.A.S. În condițiile în care pârâta nu a depus la dosar toate aceste date, ci doar consumul total/centralizat, este imposibil atât pentru instanță, cât și pentru reclamantă, să facă toate verificările necesare, în vederea stabilirii cu exactitate a medicamentelor comercializate de reclamantă în România, inclusiv a cantităților vândute.
Totuși, reclamanta a identificat, prin raportare la evidențele proprii, anumite erori de raportare, depunând la dosar înscrisuri probatorii a celor invocate în cuprinsul acțiunii, înscrisuri în raport de care Curtea reține în concret următoarele:
Pentru medicamentul Ciprinol, identificat prin codul CIM W08223001 în notificarea trimisă de C.N.A.S. aferentă trimestrului I/2013, apar vânzări în valoare de 2223 lei, corespunzătoare unei cantități de 709 flacoane, în conformitate cu prețurile prevăzute de CANAMED pentru ianuarie 2013. Conform datelor oficiale privind exporturile societății reclamante catre distribuitorii autorizați pentru comercializarea de medicamente în România rezultă că exporturile pentru medicamentul Ciprinol efectuate către România au avut loc exclusiv în anul 2007 (în septembrie 2007, 80 de flacoane au fost achiziționate de Pharmafarm și 400 de flacoane de către Farmexpert, iar, în octombrie 2007, 200 de flacoane au fost achiziționate de Farmexpert), aceste exporturi cuprinzând produse aparținând unui singur lot (nr. S44337), fabricat în mai 2007, cu termen de valabilitate 5 ani, astfel că data de expirare a fost mai 2012. Prin urmare, la data de 01.01.2013, pe piața românească nu exista, cu posibilitate de comercializare și aflat în termen de valabilitate, niciun flacon de Ciprinol, identificat prin codul CIM W08223001, rezultând cu claritate imposibilitatea ca reclamanta să realizeze vânzări însumând 709 de flacoane ale produsului menționat în trimestrul I/2013.
Pentru medicamentul Ciprinol, identificat prin codul CIM W08224001, în notificarea trimisă de C.N.A.S. apar valori suportate de 682 lei în trimestrul I/2013, aferente unei cantități de 71 flacoane. Însă, exporturile acestui medicament către piața din România au fost efectuate exclusiv în perioada 2006-2009 și au însumat 92.755 de cutii, aparținând la 16 serii de fabricație diferite, ultimele serii exportate având termen de expirare în noiembrie 2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializarea de medicamente în România a însumat 1612 cutii, care au fost achiziționate în mai 2009 de către Mediplus și au corespuns lotului nr. S47776, cu termen de valabilitate noiembrie 2010. În consecință, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România produsul Ciprinol, identificat prin codul CIM W08224001, aflat în termen de valabilitate, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 71 de flacoane în trimestrul I al anului 2013, așa cum reiese din raportarea C.N.A.S.
Pentru medicamentul Kamiren, identificat prin codul CIM W08738002, evidențele C.N.A.S. raportează o valoare de 27 lei în trimestrul I/2013, aferentă unei cantități de 5 ambalaje din acest produs. Însă, toate exporturile realizate de societatea reclamantă pentru acest medicament s-au efectuat exclusiv în perioada 2006-2009, când au fost exportate către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România 9684 de cutii. Toate produsele exportate au făcut parte din 4 loturi, cu perioada de valabilitate după cum urmează: lotul T61423, care însumează 1020 de cutii, produse în martie 2005, cu termen de valabilitate până în martie 2008; loturile T62446 și T63084, care însumează 4740 de ambalaje, cu data de fabricație mai 2005 și termen de valabilitate mai 2008; lotul T74469, care cuprinde 3924 de cutii, produse în mai 2007, cu termen de valabilitate mai 2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România a avut loc în februarie 2009 (84 de cutii, ce au fost achiziționate de Farmexpert), corespondente lotului nr. T74469, cu valabilitate mai 2010. Prin urmare, Curtea constată că, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România acest medicament, întrucât cantitățile exportate de producător către distribuitorii autorizați erau de mult expirate, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 5 ambalaje în trimestrul I al anului 2013, așa cum reiese din raportarea C.N.A.S..
În ceea ce privește medicamentul Kamiren XL, identificat prin codul CIM W43887002, în evidențele C.N.A.S. pentru trimestrul I/2013 apar ca vândute 43 de ambalaje, în valoare de 932 1ei. Însă, exporturile către România pentru acest produs s-au efectuat exclusiv în perioada 2007-2009, dupa cum urmează: lotul J42579, însumând_ de cutii produse în mai 2007, cu termen de valabilitate mai 2009; lotul J42784, ce cuprinde 910 cutii cu dată de fabricație iulie 2007 și termen de valabilitate iulie 2009; lotul J44094, care număra 663 de cutii fabricate în martie 2008, cu termen de valabilitate martie 2010. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România a fost în septembrie 2009 (63 de cutii, achiziționate de .), corespondente lotului nr. J44094, cu termen de valabilitate martie 2010. Prin urmare, Curtea constată că, la data de 01.01.2013, nu exista pe piața din România produsul Kamiren XL în termen de valabilitate, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 43 de cutii în trimestrul I/2013, așa cum reiese din raportarea C.N.A.S.
În ceea ce privește medicamentul Diflazon, identificat prin codul CIM W08955001, evidențele C.N.A.S. raportează vânzări în valoare de 236 lei, aferente unei cantități de 2 ambalaje. Însă, importurile către România realizate de societatea reclamantă pentru acest produs s-au realizat exclusiv în perioada 2006-2008, dupa cum urmează: lotul B24528, 70 de ambalaje produse în aprilie 2004, având termen de valabilitate aprilie 2007, și lotul B30919, însumând 973 de cutii cu data de producție noiembrie 2004 și data de expirare noiembrie 2009. Ultima cantitate exportată către distribuitorii autorizați pentru comercializare de medicamente în România a fost în mai 2008 (133 de cutii, ce au fost achiziționate de S.C. Farmexpert DCI S.R.L.), corespondente lotului nr. B30919, cu termen de valabilitate noiembrie 2009. Prin urmare, Curtea constată că, la 01.01.2013, pe piața din România nu exista acest produs aflat în termen de valabilitate, ultimele stocuri expirând în noiembrie 2009, astfel încât devine imposibilă vânzarea a 2 ambalaje în trimestrul I/2013, așa cum reiese din raportarea C.N.A.S.
În aceste condiții, Curtea apreciază că situațiile prezentate mai sus sunt suficiente pentru a reține că rezultă că există erori în comunicările C.N.A.S., aceasta incluzând în consumul centralizat comunicat reclamantei unele medicamente care nu mai erau de mai mulți ani în termenul de valabilitate și a căror comercializare era imposibilă din acest motiv.
Având în vedere că unele dintre raportările centralizate ale C.N.A.S. nu au corespondent în realitatea obiectivă, Curtea apreciază că această împrejurare este de natură a atrage nelegalitatea notificării, instanța neputând proceda la recalcularea contribuției, acest atribut rămânând în competența exclusivă a pârâtei. De asemenea, Curtea subliniază că nu se impune o verificare exhaustivă a tuturor vânzărilor de medicamente raportate, fiind suficient să se demonstreze că unele dintre aceste evidențe nu se confirmă, mai ales în condițiile în care pârâta nu a prezentat argumente care să justifice aceste neconcordanțe și nici nu a administrat probe prin care să combată susținerile punctuale ale reclamantei.
Existența acestor neconcordanțe are drept consecință directă majorarea bazei de calcul a contribuției clawback și, pe cale de consecință, a cuantumului contribuției, cu sume care nu au fost suportate din fondurile publice, vătămarea produsă reclamantei fiind evidentă.
2. Referitor la motivul de nelegalitate invocat de reclamantă, potrivit căruia pârâta C.N.A.S. ar fi nesocotit principiul predictibilității fiscale, Curtea, prin raportare la argumentele prezentate în cuprinsul acțiunii, apreciază că nu se poate susține cu succes încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. b) din Codul fiscal, erorile de raportare ale unui sistem ce nu este accesibil părților interesate neavând legătură cu lipsa de predictibilitate fiscală, în condițiile în care normele juridice aplicabile în acest domeniu sunt clare, iar contribuabilul înțelege sarcina fiscală ce îi revine și își adaptează comportamentul financiar în consecință.
3. În ceea ce privește motivul de nelegalitate privind includerea TVA în valoarea consumului trimestrial de medicamente, Curtea constată că acesta este întemeiat.
Astfel, la pct. 2 din notificarea nr. MS/FD/1930/30.04.2013 se prevede expres că valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul I al anului 2013 conține TVA, urmând ca aceasta să fie dedusă de fiecare DAPP. Curtea reține că TVA a fost eliminată din formula de calcul a procentului "p" pentru trimestrul I/2013, conform art. 7 din OG nr. 17/2012, însă consumul individual de medicamente transmis de C.N.A.S. către reclamantă include TVA.
Or, prin decizia nr. 39/05.02.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 100/20.02.2013, Curtea Constituțională a apreciat neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3¹ alin. 5 al OUG nr. 77/2011. În considerentele acestei decizii, Curtea a observat că dispozițiile alin. 5 al art. 3¹ din OUG nr. 77/2011 stabilesc în mod expres că prin valoarea vânzărilor se înțelege valoarea medicamentelor suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată. Contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit. Curtea Constituțională a mai constatat că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), nu și asupra celorlalte impozite. Aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport cu care se calculează taxa de clawback, este neconstituțională.
În raport de raționamentul avut în vedere de instanța de contencios constituțional la pronunțarea deciziei nr. 39/2013, Curtea subliniază că, indiferent de forma diferită a legislației clawback aplicabilă într-o anumită perioadă, calcularea contribuției prin raportare la o bază ce conține TVA echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit.
Or, în cazul notificării nr. MS/FD/1930/30.04.2013, ce formează obiectul prezentei cauze, calculul contribuției trimestriale comunicate reclamantei pentru trimestrul I al anului 2013 se realizează prin raportare la consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul C.N.A.S., care include TVA, ulterior stabilirii consumului total de medicamente fiind eliminată TVA în vederea determinării în concret a procentului „p”.
În atare condiții, Curtea reține că, în cazul reclamantei, contribuția clawback aferentă trimestrului I al anului 2013 se calculează prin raportare la prețul medicamentelor incluzând TVA, ceea ce echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit. Din această perspectivă, nu pot fi primite susținerile pârâtei, în sensul că prețul de referință suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății include TVA, astfel încât este firesc ca și consumul total înregistrat la C.N.A.S. să cuprindă TVA. În prezența unei decizii a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că „aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport cu care se calculează taxa de clawback, este neconstituțională”, Curtea subliniază că aceste apărări ale pârâtei sunt neavenite.
De asemenea, nu pot fi primite nici susținerile pârâtei, în sensul că reclamanta nu este prejudiciată, întrucât are posibilitatea de a proceda la deducerea TVA, în condițiile stabilite prin legislația fiscală. Este evident că, printr-o dublă impozitare, reclamanta suferă un prejudiciu, având calitatea de persoană vătămată, în sensul art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004, independent de regulile prevăzute de Codul fiscal în materia TVA-ului, care nu au nici incidență, nici relevanță din perspectiva analizei efectuate în cauza de față.
În consecință, Curtea reține că acest motiv de nelegalitate al notificării este întemeiat, întrucât calcularea contribuției clawback nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, echivalează cu un impozit la impozit (dublă impozitare), constituind o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. 2 din Constituția României, cât și a principiului general valabil în materie fiscală conform căruia impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), nu și asupra celorlalte impozite (în speță, TVA).
4. În ceea ce privește motivul de nelegalitate privind includerea adaosurilor comerciale în valoarea consumului trimestrial de medicamente, Curtea apreciază, de asemenea, că aplicarea procentului "p" la valoarea adaosurilor comerciale (venituri care aparțin altor entități decât DAPP, respectiv distribuitorii angro și farmaciilor) și taxarea DAPP cu privire la aceste venituri reprezintă o măsură nelegitimă de impunere, care încalcă dispozițiile art. 3 alin. 1 din OUG nr. 77/2011 și principiile privind justa așezare a sarcinilor fiscale și neutralitatea fiscală.
În această privință, este de observat că, în decizia nr. 268/07.05.2014, Curtea Constituțională a reținut doar că nu există o "discriminare pe verticală", dat fiind că la această taxă nu sunt ținuți și operatorii economici care intervin în lanțul de distribuție a medicamentelor. Curtea Constituțională s-a pronunțat așadar în limitele învestirii, cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, ca urmare a faptului că sunt obligați să plătească taxa clawback doar deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor compensate, respectiv doar producătorii și importatorii, nu și farmaciile sau lanțurile de distribuție, deși aceștia obțin, la rândul lor, profit din vânzarea medicamentelor respective. Prin urmare, Curtea Constituțională nu a analizat dacă includerea adaosurilor comerciale în valoarea consumului trimestrial de medicamente contravine sau nu vreunei dispoziții constituționale.
Față de aceste considerente, Curtea va anula notificarea nr. MS/FD/1930/30.04.2013 privind consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013 și va obliga C.N.A.S. la rectificarea erorilor de raportare și la recomunicarea datelor referitoare la consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013. De asemenea, în situația în care, ulterior rectificării erorilor de raportare, va rezulta că reclamanta a achitat sume în plus către bugetul de stat, Curtea va obliga ANAF-DGAMC la restituirea către reclamantă a acestor sume rezultate ca fiind plătite în plus după rectificare, restituire ce se va efectua în condițiile legii fiscale.
În baza art. 453 din Codul de procedură civilă, având în vedere că pârâta C.N.A.S. a pierdut procesul, Curtea o va obliga pe aceasta să plătească reclamantei suma de 18.158,16 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat), dovedite prin documentele justificative depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea reclamatei la judecata capetelor 3 și 4 de cerere.
Admite în parte acțiunea astfel cum a fost precizată de reclamanta S.C. K. ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 319, ., în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, ., și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, ., sectorul 2.
Anulează notificarea nr. MS/FD/1930/30.04.2013 privind consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013 și obligă pârâta C.N.A.S. la rectificarea erorilor de raportare și la recomunicarea către reclamantă a datelor referitoare la consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I/2013.
Obligă pârâta A.N.A.F.-D.G.A.M.C. la restituirea către reclamantă a sumelor rezultate ca fiind plătite în plus după rectificare, restituire ce se va efectua în condițiile legii fiscale.
Obligă pârâta C.N.A.S. la plata către reclamantă a sumei de 18.158,16 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 octombrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
PREȘEDINTE GREFIER
D. D. M. G. M.
Red/thred. DDM/ 5 ex/ 19.12.2014.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 7848/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5570/2014.... → |
|---|
