Anulare act administrativ. Sentința nr. 3355/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 3355/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 1652/2/2014

ROMÂNIA

DOSAR NR_

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3355

Ședința publică de la 09.12.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - P. C. F.

GREFIER - A. P.

Pe rol se află acțiunea promovată de reclamanta S. – A. ROMÂNIA S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2014, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.12.2014, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I) Circumstanțele cauzei

A)Obiectul acțiunii

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 12.03.2014 sub nr. de dosar_, reclamanta S.-A. România S.R.L., în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal, conform O.U.G nr. 77/2012, al următorilor deținători de autorizație de punere pe piața română de medicamente, care nu sunt persoane juridice române: S.-A. Deutschland GmbH, A. P. SA, C. P. and Chemical Works Private Co. Ltd a, S. P. Bristol-Myers Squibb SNC, S. (fostă S.-A.), S.-A. France (fosta S.-Synthelabo France), A. P. Limited, Z. k.s., Z. a.s., G. E. BV., în contradictoriu cu pârâtul C. Națională de Asigurări de Sănătate (în continuare, CNAS) a solicitat să se dispună:

(1) anularea actului administrativ emis de CNAS, respectiv Notificarea nr. MS/FD/3246/01.08.2013, transmisă prin e-mail la data de 01.08.2013, prin care au fost comunicate valoarea procentului „p" pentru trimestrul I al anului 2013, care este de 14,55% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2013 suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

(2) anularea adresei nr. DMS/3423/06.09.2013 de soluționare a contestației formulate împotriva Notificării în cadrul procedurii prealabile și primită la data de 13.09.2013.

1.2. În motivarea cererii, întemeiate în drept pe prevederile art. 1, ale art.8 și ale art. 11 din Legea nr. 554/2004, s-au arătat, în esență, următoarele:

În fapt, a învederat reclamanta că:

- prezenta cauză privește acte nelegal emise de către CNAS urmare OUG nr.77/2011, ordonanță care dorește să colecteze contribuții pentru finanțarea sistemului public de sănătate cu sume stabilite prin aplicarea unor formule ale căror valori sunt furnizate exclusiv de către CNAS și care privesc date/informații din comercializarea de medicamente în spitale (tratament spitalicesc), farmacii (tratament ambulatoriu) si programe naționale (care se vând tot în spitale și farmacii și, uneori, către Ministerul Sănătății) și care sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

- notificarea atacată, comunicată de CNAS, în temeiul OUG nr. 77/2011, prin e-mail la data de 30.04.2013, privește valoarea procentului „p" pentru trimestrul II al anului 2013, care este de 14,55% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2013 suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

- împotriva Notificării reclamanta a formulat în termen legal contestație, înregistrată la CNAS la 09.08.2013, contestație, prin care s-a solicitat reexaminarea actului administrativ raportat la includerea TVA în baza de calcul a contribuției, la unele neregularități privind datele comunicate, precum și comunicarea datelor primare aferente pretinsului consum în baza cărora au fost determinate pretinsele valori;

- în soluționarea contestației formulate, pârâtul CNAS a răspuns prin adresa nr. DMS/3423/2013, comunicată la 13.09.2013.

Reclamanta a susținut nelegalitatea notificării nr. MS/FD/3246/ 01.08.2013 și a adresei nr. DMS/3423/2013, față de următoarele motive:

În primul rând, s-a menționat că taxa pe valoare adăugată se exclude în ceea ce privește calculul indicilor CTt și BAt prevăzuți de Ordonanță pentru calcularea procentului „p", în caz contrar fiind încălcate chiar dispozițiile art. 7 din O.G. nr.17/2012.

În ceea ce privește acest aspect, arată reclamanta că CNAS nu a confirmat faptul că TVA a fost exclus din calculul datelor transmise. Dimpotrivă, în cuprinsul adresei nr. DMS/3423/2013, CNAS arată faptul că TVA-ul „se poate regăsi în consumul centralizat de medicamente”, astfel încât apare că CNAS nu a exclus TVA-ul conform dispozițiilor legale cel puțin din indicatorul CTt.

În ceea ce privește consumul pe medicament, acesta include TVA, după cum rezultă din chiar cuprinsul notificării atacate, chestiune de natură a atrage nelegalitatea actelor administrative contestate.

Așadar, s-a susținut de către reclamantă că este nelegală includerea TVA în baza de calcul a contribuției, întrucât, astfel, se aplică un impozit la un impozit, ceea ce este contrar Constituției României, principiilor aplicabile în materie, dar și principiului statuat de Curtea Constituțională prin decizia nr.39/2013.

Într-adevăr, este necesar ca, calculul datelor transmise de CNAS să fie efectuat cu respectarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impuneri consacrat de art. 56 alin. 2 din Constituția României, așa cum a fost interpretat prin decizia Curții Constituționale nr.39/2013 în sensul că sub nici o formă baza de calcul a taxei clawback nu trebuie să includă TVA, interpretarea Curții fiind obligatorie.

Au fost citate, în continuare, considerentele, considerate relevante, ale deciziei Curții Constituționale nr.39/2013, pronunțate în materia contribuției claw-back, în temeiul cărora s-a constatat neconstituțională prevederea de includere a TVA în baza de impozitare a contribuției clawback aferentă trimestrelor I, II și III ale anului 2013, constatând ulterior că, pentru trimestrele ulterioare, interpretarea Curții fiind obligatorie având în vedere că „forța obligatorie ce însoțește dispozitivul se aplică și considerentelor deciziilor Curții Constituționale, instanțele judecătorești urmează să aplice prevederile legale potrivit deciziilor Curții Constituționale, în sensul că baza de calcul a taxei clawback nu conține șl taxa pe valoarea adăugată" (în acest sens Deciziile Curții Constituționale nr. 263/2013, nr.245/2013 și nr.249/2013).

A reținut reclamanta că, față de cele menționate în adresa nr. DMS/3423/2013, emisă de CNAS și față de cuprinsul notificării, în care se recunoaște expres includerea TVA în consumul individual, sumele comunicate prin notificarea atacată în legătură cu consumul de medicamente pretins înregistrat în trimestrul II al anului 2013 includ, deci, taxa pe valoare adăugată, aplicându-se practic un impozit la impozit, ceea ce atrage nelegalitatea notificării respective.

În al doilea rând, s-a mai susținut de către reclamantă că aceasta se află în imposibilitatea efectuării de verificări în ceea ce privește modalitatea de calcul a valorilor transmise de CNAS, întrucât nu are acces la documentele primare și CNAS nu a înțeles să îi transmită clarificări în acest sens, deși, în cuprinsul adresei nr. DMS/ 3423/2013, sunt transmise aprecieri pentru sesizarea de neconcordanțe și promisiunea că se efectuează verificări ale certitudinii datelor raportate și transmise.

Prin urmare, trebuie apreciat că aceste valori sunt astfel arbitrar stabilite, cu exces de putere, cu încălcarea și a principiul transparenței, al predictibilității fiscale, al certitudinii fiscale.

S-a afirmat, în continuare, de către reclamantă că, din datele și informațiile transmise în cuprinsul notificării atacate, nu este posibilă verificarea medicamentelor/valorilor medicamentelor de referință pretins consumate raportat la vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție fiind încălcat și principiul predictibilității, notificarea neîndeplinind condițiile de formă a unui astfel de act administrativ, respectiv nu conține o motivare a datelor comunicate.

Or, în ordinea juridică internă, dar și europeană, s-a apreciat că motivarea actului administrativ are o funcție de transparență în profitul adresantului actului respectiv de natură nu numai a asigura dreptul la informație (prevăzut în România de art.31 din Constituție) și posibilitatea verificării acurateții și efectelor, dar și de natură a permite efectuarea controlului judecătoresc, constituind și o garanție a respectării principiilor de subsidiaritate sau proporționalitate.

În lipsa motivării notificării atacate cu privire la datele/sumele comunicate, acestea apar stabilite în mod arbitrar, cu exces de putere, cu încălcarea și a principiului transparenței, al predictibilității fiscale, al certitudinii fiscale, prin imposibilitatea verificării elementelor constitutive ale modului de calcul al contribuției, fiind, de asemenea, încălcat dreptul la apărare al reclamantei, precum și dreptul acesteia de acces liber la justiție și la o examinare echitabilă a cauzei, componente ale dreptului la un proces echitabil consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de art.21 din Constituția României.

Din această perspectivă, notificarea dar și răspunsul la contestație sunt lovite de nulitate, nefiind nici motivate în fapt.

În al treilea rând, a reliefat reclamanta că, în datele/informațiile conținute în cuprinsul notificării atacate, apar și elemente eronate de natură a atrage calcularea eronată a indicatorilor comunicați, cu consecința calculării unei contribuții eronate atât din perspectiva cuantumului cât și din perspectiva deținătorului de autorizație de punere pe piață, fiind necesare rectificări și verificări detaliate inclusiv în ceea ce privește documentele în baza cărora au fost centralizate informațiile.

Astfel, s-a susținut că datele transmise în cadrul notificării atacate apar eronate deoarece include pretinse valori ale consumului:

- unor medicamente necomercializate, fără preț în CANAMED;

- unor medicamente care nu mai sunt comercializate de un număr semnificativ de ani și în cazul cărora ultimele stocuri comercializate sunt expirate;

- unor medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât consumul indicat în informațiile transmise în cuprinsul Notificării, fără a exista o justificare pentru această diferență;

- unor medicamente care nu puteau fi compensate în farmacii de retail pentru că nu sunt incluse în lista de medicamente compensate, iar în spitale nu puteau fi folosite deoarece afecțiunea asociată acestor produse (disfuncția erectilă) nu pare o afecțiune care să necesite tratament la nivelul spitalului.

A mai menționat reclamanta că, într-o interpretare corectă a dispozițiilor OUG nr. 77/2011, calculul contribuției clawback prin raportare la consumul medicamentelor de referință are în vedere acel consum aferent vânzărilor ulterioare intrării în vigoare dispozițiilor menționate și care sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, că, pentru medicamentele vândute în altă perioadă de referință, contribuția clawback se datorează conform legislației aplicabile la acel moment și că orice altă interpretare ar fi de natură a atrage o dublă obligație de plată a contribuției clawback, ceea ce ar atrage încălcarea principiilor de drept și a dispozițiilor legale în materie.

1.3. În dovedire, au fost atașate cererii de chemare în judecată unele înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul (filele 17-103-dosar) și s-a solicitat, în măsura în care necesitatea acestor probe va rezulta din apărările pârâtului ori din dezbateri, încuviințarea probelor cu interogatoriul pârâtei CNAS și expertiză contabilă.

2. La data de 28.04.2014, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (filele 202-207-dosar).

Prin acest act de procedură, a fost solicitată respingerea apărărilor formulate de către pârât prin întâmpinarea depusă în cauză.

B)Apărările pârâtului

3.1. La data de 11.04.2014, cu respectarea termenului defipt de art. 201 alin. 2 C.proc.civ. (Legea nr. 134/2010), pârâtul CNAS a formulat întâmpinare (filele 107-115).

A fost solicitată respingerea acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată.

3.2. S-au reliefat, în esență, în justificarea poziției procesuale evidențiate, următoarele:

3.2.1. Cu referire la susținerea reclamantei privind nelegalitatea actelor atacate în raport de faptul că datele menționate în notificare privind medicamentele suportate din FNUASS și/sau din bugetul MS sunt incorecte, a menționat pârâtul că:

- în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, CNAS comunică fiecărui plătitor de contribuție trimestrială, valoarea procentului „p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, respectiv consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

- prevederile O.U.G. nr. 77/2011, respectiv cele ale art. 5 alin. (4) - (6), fac referire la modul de colectare a informațiilor necesare calculării cuantumului taxei clawback, în sensul că farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul de medicamente, în condițiile H.G. nr. 117/2013, că unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate/CNAS au obligația raportării lunare, în format electronic, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, a consumului de medicamente, pe baza formularului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, iar pe suport de hârtie se depune situația centralizată și că, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat în condițiile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1._, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă;

- astfel, datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea, având în vedere că datele raportate de furnizorii de medicamente, (farmacii) reprezintă medicamentele înregistrate ca fiind eliberate asiguraților care se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar datele raportate de unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă sunt înregistate în evidențele acestora, urmare a procedurilor de achiziții derulate pentru procurarea medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale către asigurați;

- datele de consum transmise reclamantei sunt extrase din consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări de sănătate (în format electronic) aferent trimestrului II 2013, aceste date fiind comunicate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011.

3.2.2. În ceea ce privește susținerile reclamantei cu privire la faptul că din datele și informațiile transmise de CNAS nu este posibilă verificarea medicamentelor de referință pretins consumate raportat la vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție, a precizat pârâtul următoarele:

- sistemul de raportare este instituit de legiuitor prin OUG nr. 77/2011 și prin legislația derivată;

- reclamanta contestă chiar sistemul de raportare instituit prin OUG nr. 77/2011 și prin legislația derivată, or, aceste aspecte exced controlului instanței de contencios administrativ și nu pot fi valorificate ca motive de nelegalitate a notificărilor atacate prin acțiune, în cadrul procesual fixat chiar de către reclamantă, care nu a înțeles să invoce excepția de neconstituționalitate sau de nelegalitate a dispozițiilor legale criticate;

- existența unui sistem netransparent cu privire la modul de calcul al consumului centralizat de medicamente de către CNAS și, în consecință, furnizarea mai multor informații privind calculul acestui consum creează premisele utilizării în mod discreționar a acestor informații de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, aspect care ar echivala cu o încălcare a principiului confidențialității informațiilor furnizate și totodată ar putea încuraja înțelegerile anticoncurențiale;

- CNAS a solicitat Consiliului Concurenței comunicarea unui punct de vedere, în sensul de a se preciza cât de detaliat pot fi comunicate în mod individual datele de vânzări ale medicamentelor proprii privind fiecare plătitor de taxă clawback, iar, prin adresa nr. 9956/30.09.2013, înregistrată la CNAS sub nr. CB/7542/20.09.2013, Consiliul Concurenței a comunicat faptul că transmiterea de date privind identitatea furnizorului nu se încadrează în datele esențiale pentru verificarea modalității de calcul al taxei, singurele elemente necesare fiind cele referitoare la consumul de medicamente pe fiecare canal de eliberare (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă).

3.2.3. Referitor la consumul de medicamente decontat din bugetul FNUASS, a susținut pârâtul că:

- sumele aferente consumului total trimestrial de medicamente comunicat reclamantei reprezintă sume decontate din bugetul FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății către furnizorii de servicii medicale (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă), furnizori de servicii medicale care, la rândul lor, achită contravaloarea medicamentelor eliberate pacienților sau achiziționate cu acest scop către lanțul de distribuție, aceste sume ajungând în final la deținătorul autorizației de punere pe piață;

- conform art. 102 alin. (7) din HG nr. 117/2013 (act aplicabil speței de față), decontarea pentru activitatea curentă a anilor 2013-2014 se efectuează în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescripțiilor medicale eliberate asiguraților și acordării vizei „bun de plată" facturilor care le însoțesc, de către casa de asigurări de sănătate;

- pentru trimestrul II 2013 din bugetul FNUASS au fost decontate integral farmaciilor de către casele de asigurări de sănătate contravaloarea medicamentelor eliberate de către acestea;

- reclamanta a încasat la rândul său contravaloarea acestor medicamente în urma plăților făcute de către farmacii și nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate și nici consumul de medicamente aferente;

- prin urmare, atât timp cât reclamanta la momentul la care a încasat aceste sume nu a contestat în niciun mod consumul de medicamente, înseamnă că l-a acceptat, fiind în totalitate de acord cu acesta;

- reaua credință a reclamantei rezultă cu certitudine din faptul că înțelege să conteste consumul de medicamente decontat din fond doar în situația în care are obligația plății contribuției trimestriale, nu și atunci când a încasat sumele decontate din bugetul FNUASS, o atare situație fiind de neconceput deoarece reclamanta are obligația legală de a achita contribuția trimestrială în conformitate cu prevederile legale;

- în măsura în care reclamanta contestă acest consum, înseamnă că înțelege să conteste și sumele de care a beneficiat inițial din bugetul FNUASS și într-o atare situație are obligația legală a restituirii lor.

3.2.4. Cu privire la susținerile reclamantei privind includerea taxei pe valoarea adăugată și a adaosului comercial al distribuitorilor și farmaciilor, în baza de calcul a contribuției trimestriale, a precizat pârâtul următoarele:

- începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și Bat nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar Bat este de 1.515 milioane lei;

- contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent „p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent fiecărui plătitor de contribuție;

- ulterior stabilirii consumului total de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost eliminată taxa pe valoare adăugată în vederea determinării în mod corect a procentului „p";

- în acest context, valoarea procentului „p" pentru trimestrul II 2013 a fost aprobată ca fiind egală cu 14,55 %, fără a fi inclus TVA-ul în nici una din cele două valori incluse în formula de calcul a procentului „p";

- pârâtul s-a conformat, astfel, atât dispozițiilor O.G. nr. 17/2012 cât și Deciziei CCR nr. 39/5.02.2013, determinarea procentului „p" fiind calculată fără a include TVA.

3.2.5. În ceea ce privește susținerea reclamantei privind includerea TVA-ului în valorile consumului trimestrial comunicate de CNAS către plătitorii contribuției, a învederat pârâtul că:

- excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS, preț care include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA;

- față de prevederile art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011, pârâtul nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul MS este inclus TVA-ul și pot fi incluse și adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciilor;

- obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției este în sarcina reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011;

- prin adresa nr. MS/FD/3246/01.08.2013, pârâtul a adus la cunoștință reclamantei că, pentru trimestrul II 2013, consumul de medicamente conține și TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP;

- reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene;

- potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale;

- OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se ia în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.

3.2.6. Cu privire la susținerile reclamantei privind codurile CIM contestate, a relevat pârâtul că:

- codurile CIM W_, W42131001, W42132001, CIM W43913001 si W43912001 au fost declarate de reclamanta . S.R.L. în Lista medicamentelor pentru care se datorează contribuție trimestrială, depusă la CNAS în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din OUG nr. 77/2011;

- referitor la afirmația reclamantei că „ultimele stocuri comercializate sunt expirate”, s-a precizat că pârâtul CNAS nu are competența legală de a urmări trasabilitatea medicamentelor pe tot lanțul, de la fabricație și/sau distribuție până la nivel de farmacie comunitară, farmacie de spital, drogherie, astfel încât nu deține informații legate de volumul vânzărilor DAPP/reprezentant legal pe piața, stocuri, atât la nivelul distribuitorilor cât și la nivelul canalelor de eliberare precum și informații legate de valabilitatea loturilor de produse puse pe piață;

- referitor la afirmația reclamantei că, „cantitatea vânduta este semnificativ mai mică decât consumul indicat în informațiile transmise in cuprinsul Notificării”, s-a precizat de către pârât că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 77/2011, CNAS comunică subiecților plătitori ai contribuției trimestriale valoarea procentului "p" și consumul valoric centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, în consecință orice extrapolare a consumului valoric la consum cantitativ fiind irelevanta și excedând cadrul legal instituit de OUG nr. 77/2011, în condițiile in care medicamentele pot fi eliberate (consumate) . toate canalele de eliberare;

- codurile CIM W55350002 și W55349002 au fost utilizate si raportate exclusiv de canalele de eliberare prevăzute la art. 5 alin. (4) lit. b) din OUG nr. 77/2011;

- afirmația reclamantei potrivit căreia „afecțiunea asociata acestor produse nu pare o afecțiune care sa necesite tratament la nivelul spitalului” excede cadrului legal ce reglementează condițiile de acordare a asistentei medicale spitalicești in sistemul de asigurări sociale de sănătate.

3.3. În dovedire, au fost atașate documentația administrativă, în temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004 (filele 116-198) și alte înscrisuri (filele 225-240).

C)Procedura în fața Curții de Apel

4. Prin încheierea din data de 16.09.2014 (fila 241), instanța, în compunerea completului de judecată de la acel termen, „având în vedere petitul cererii de chemare în judecată, dar și motivele invocate în susținerea acesteia, care se bazează în principal pe decizia nr. 39/2013 a Curții Constituționale potrivit căreia baza de calcul a contribuției nu trebuie să includă TVA”, a respins solicitarea reclamantei de administrare a probei cu expertiză tehnică fiscală, apreciind că această probă „nu este concludentă și utilă pentru soluționarea pricinii”.

5. Prin încheierea din data de 28.10.2014 (fila 245), Curtea, în baza art. 244 alin. 1 C.proc.civ., a declarat încheiată cercetarea procesului și, conform art. 244 alin. 2 C.proc.civ., a fixat termen pentru dezbaterea fondului, punând în vedere părților să redacteze note privind susținerile lor și să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea termenului acordat.

Reclamanta s-a conformat acestei obligații stabilite în sarcina sa de instanță, depunând la data de 19.11.2014 note scrise (filele 246-250).

Pârâtul CNAS, în schimb, a anexat la dosar notele scrise chiar la termenul din data de 25.11.2014 (filele 284-291).

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu prevederile legale incidente, Curtea reține următoarele :

II)Considerentele reținute de Curte în fundamentarea soluției adoptate în pricină

6. Obiectul litigiului dedus judecății în prezenta cauză, declanșat de către reclamanta S.-A. România S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul CNAS, rezidă în solicitarea reclamantei de a se dispune:

(1) anularea actului administrativ emis de CNAS, respectiv Notificarea nr. MS/FD/3246/01.08.2013, prin care au fost comunicate reclamantei valoarea procentului „p" pentru trimestrul I al anului 2013, care este de 14,55% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2013 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

(2) anularea adresei nr. DMS/3423/06.09.2013 de soluționare a contestației formulate în cadrul procedurii administrative prealabile de către reclamantă împotriva Notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013.

Este de menționat că reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant legal, conform O.U.G nr. 77/2012, al următorilor deținători de autorizație de punere pe piața română de medicamente, care nu sunt persoane juridice române: S.-A. Deutschland GmbH, A. P. SA, C. P. and Chemical Works Private Co. Ltd a, S. P. Bristol-Myers Squibb SNC, S. (fostă S.-A.), S.-A. France (fosta S.-Synthelabo France), A. P. Limited, Z. k.s., Z. a.s., G. E. BV., procurile autentificate în sens corespunzător fiind atașate la filele 36-103-dosar.

7. Constată Curtea că prezenta acțiune este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința de a se dispune anularea notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013 și a adresei nr. DMS/3423/ 06.09.2013, emise de pârâtul CNAS, pentru considerentele care succed (pct. 8-24).

8. Astfel, în fapt, reține instanța următoarele:

(a) prin notificarea nr. MS/FD/3246/01.08.2013 (filele 27-35), pârâtul CNAS a comunicat reclamantei datele necesare stabilirii contribuției clawback datorate pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății conform OUG nr. 77/2011, pentru trimestrul II 2013, și anume valoarea procentului "p" pentru trimestrul II 2013 (respectiv 14,55%) și consumul de medicamente suportat pentru aceeași perioadă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferent vânzărilor reclamantei pentru medicamentele din lista depusă și pentru care se datorează contribuția trimestrială;

(b) împotriva acestei notificări, reclamanta a depus contestație administrativă (filele 21-24), care a fost înregistrată la pârâtul CNAS sub nr._/09.08.2013 și prin care a solicitat să se revină asupra notificării întrucât datele conținute sunt eronate ori nu conțin elemente suficiente din perspectiva dispozițiilor legale aplicabile în materie și să se comunice valoarea fără TVA a sumelor comunicate aferente consumului de medicamente înregistrat în trimestrul II 2013;

(c) prin adresa nr. DMS/3423/06.09.2013 (filele 17-18), pârâtul CNAS a comunicat reclamantei răspunsul la contestația administrativă înregistrată sub nr._/09.08.2013, ocazie cu care s-a menționat, în esență, că:

- „potrivit prevederilor art. 3 alin. 3 din OUG nr. 77/2011, (...) CNAS îi revine sarcina de a comunica valoarea procentului „p” odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. 7 din OUG 77/2011, respectiv consumul centralizat de medicamente corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate”;

- „în măsura în care consumul centralizat de medicamente corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate include Taxa pe Valoarea Adăugată, cota de distribuție și cota de adaos comercial în farmacie, suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, acestea se pot regăsi în consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate transmis de C. Națională de Asigurări de Sănătate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 7 din OUG 77/2011”;

- „potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 din OUG 77/2011, stabilirea, calcului și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la baza acesteia pe baza informațiilor furnizate de C. Națională de Asigurări de Sănătate”;

- este apreciat faptul că reclamanta a sesizat aspectele referitoare la neconcordanțele între datele de care dispune și consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, încunoștințându-se reclamanta că „la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate se organizează și se efectuează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraților pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate” și menționându-se faptul că „există posibilitatea ca între data achiziționării unui medicament și data eliberării acestuia către pacient să existe un decalaj”.

9. În ceea ce privește motivul de nelegalitate a notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013, referitor la aplicarea TVA la stabilirea contribuției trimestriale clawback, cu consecința unei duble impuneri, invocat de reclamantă, reține Curtea că acesta este întemeiat, față de considerentele care succed (pct. 10-19).

10. Astfel, instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 77/2011, în forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat în speță, „(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție. (2) Procentul "p" se calculează astfel:

(CTt - BAt)

p = ------------- x 100,

CTt

unde:

CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat. (3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7). (4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011”.

Mai mult, Curtea reține că potrivit disp. art. 31 din același act normativ, „(1) Începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:

_ _

| 2 Vit 1 (Vit - Vitr) |

Ctd = | --- x ----- + --- x ------------ | x (VTt - VTtr),

| 3 VTt 3 (VTt - VTtr) |

|_ _|

unde:

Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. (2) Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane lei. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale. (3) Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei. (4) Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către C. Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție care nu au avut vânzări de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință este egală cu zero. (5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.”

Conform art. 7 din OG nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din OUG nr. 77/2011, unde CTt și BAt nu includ TVA, iar BAt este de 1,515 milioane lei.

11. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâtul CNAS a arătat că, la stabilirea contribuției clawback, taxa pe valoare adăugată s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I-III ale anului 2012, iar, începând cu trimestrul IV 2012, în urma adoptării OG nr. 17/2012, taxa pe valoare adăugată a fost eliminată și că, în ceea ce privește consumul centralizat de medicamente, „excluderea acestei taxe (nota redactorului: taxa pe valoare adăugată) din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională”, întrucât „mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS. Acest preț include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA” (a se vedea fila 112-dosar, paragraful 4 al paginii 6 a întâmpinării formulate de către pârâtul CNAS).

12. Prin urmare, având în vedere susținerile pârâtei, Curtea reține că taxa pe valoare adăugată a fost eliminată din formula de calcul a procentului "p" pentru trimestrul I 2013, conform art. 7 din OG nr. 17/2012, dar că, însă, consumul individual de medicamente transmis de CNAS trimestrial către DAPP include taxa pe valoarea adăugată, adaosul de distribuție și adaosul comercial de farmacie, după caz.

13. Or, este esențial de reliefat că, prin decizia nr. 39/05.02.2013, pronunțată de Curtea Constituțională și publicată în Monitorul Oficial nr. 100/20.02.2013, s-a constatat ca fiind neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art. 31 alin. 5 din OUG nr. 77/2011.

În considerentele relevante ale acestei decizii, Curtea Constituțională a reținut că:

- dispozițiile alin. 5 al art. 31 din OUG nr. 77/2011 stabilesc în mod expres că prin valoarea vânzărilor se înțelege valoarea medicamentelor suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată;

- „Contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit”;

- „Fiscalitatea nu a fost așezată pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiași tip de venit, o dată prin reținerea și virarea taxei pe valoare adăugată încasată, iar, a doua oară, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adăugată ce constituie un impozit pe circulația mărfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calculării unei taxe parafiscale. În această modalitate de reglementare se încalcă și principiul proporționalității care trebuie să însoțească orice ingerința a statului în proprietatea privată, ca atare sunt întemeiate și criticile raportate la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”;

- „În virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională”.

Aceste considerente sprijină, explică, justifică soluția evocată și, ca și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale, sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, impunându-se cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept, aspect statuat constant în jurisprudența Curții Constituționale [a se vedea, de exemplu, în acest sens, pct. X din decizia nr. 232/2013 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 359/17.06.2013), în care se statuează că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept”].

14. În raport de raționamentul avut în vedere de instanța de contencios constituțional la pronunțarea deciziei nr. 39/2013, subliniază Curtea că, indiferent de forma diferită a legislației clawback aplicabilă într-o anumită perioadă, calcularea contribuției prin raportare la o bază ce conține și TVA echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit.

15. Or, în cazul notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013, ce formează obiectul acțiunii în contencios administrativ dedusă judecății în prezenta cauză, calculul contribuției trimestriale comunicate reclamantei pentru trimestrul II 2013 se realizează prin raportare la consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS, care include TVA.

Acest din urmă aspect este recunoscut expres de pârât la pagina 6 din întâmpinare și este evidențiat chiar în cuprinsul notificării sus-amintite, în care se menționează, la pct. 2, că, „Consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013 suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se calculează contribuția trimestrială este prevăzut în anexă și include TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP” (sublinierea redactorului).

16. În atare condiții, Curtea reține că, în cazul reclamantei, contribuția clawback aferentă trimestrului II 2013 se calculează prin raportare la prețul medicamentelor incluzând TVA.

Or, aceasta echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit, în dezacord cu interpretarea Curții Constituționale din decizia nr. 39/2013 referitoare la prevederile constituționale privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, ceea ce nu este admisibil într-un stat de drept, în care, conform art. 1 alin. 5 din Constituție, „respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, iar, conform art. 147 alin. 4 din Constituție, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii”.

17. Din această perspectivă, nu pot fi primite susținerile pârâtului, în sensul că prețul de referință suportat din FNUASS include și TVA, astfel încât ar fi firesc ca și consumul total înregistrat la CNAS să cuprindă TVA.

În prezența unei decizii a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că „aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport cu care se calculează taxa de clawback, este neconstituțională”, aceste apărări ale pârâtei sunt neavenite în cauză.

18. De asemenea, nu pot fi primite nici susținerile pârâtei, în sensul că reclamanta nu este prejudiciată, întrucât are posibilitatea de a proceda la deducerea TVA în condițiile stabilite prin legislația fiscală (fiind invocat art. 1471 Cod fiscal).

Într-adevăr, este evident că, printr-o dublă impozitare, reclamanta suferă un prejudiciu, având calitatea de persoană vătămată, în sensul art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004, independent de regulile prevăzute de Codul fiscal în materia TVA-ului, care nu au nici incidență, nici relevanță din perspectiva analizei efectuate în cauza de față.

Mai mult, se observă că, din analiza art. 5 alin. 3 din OUG nr. 77/2011 -potrivit cu care „stabilirea, calculul si declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 4 alin.3, pe baza informațiilor furnizate de CNAS”- rezultă că titularii obligației de plată a contribuției trimestriale prevăzute de art. 1 din OUG nr. 77/2011 calculează respectiva contribuție pe baza informațiilor ce le sunt comunicate de CNAS, aplicând formula de calcul reglementată de această ordonanță, fără a avea posibilitatea să intervină asupra datelor primite de la CNAS, în speță prin deducerea TVA-ului din consumul de medicamente.

19. În consecință, trebuie concluzionat că, calcularea contribuției clawback nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, echivalează cu un impozit la impozit (dublă impozitare) și constituie o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. 2 din Constituția României, cât și a principiului general valabil în materie fiscală conform căruia impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), nu și asupra celorlalte taxe ori impozite (în speță, TVA).

20. În ceea ce privește motivul de nelegalitate a notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013, în sensul că unele date transmise de CNAS sunt eronate, întrucât cuprind medicamente care nu au fost comercializate în România sau au fost comercializate într-o cantitate semnificativ mai mică, invocat de reclamantă în motivarea cererii de chemare în judecată, Curtea reține că pârâtul CNAS nu a contestat punctual acest aspect, prin referire concretă la medicamentele enumerate la filele 13-14 din acțiune, ci s-a apărat susținând că a procedat la stabilirea consumului centralizat de medicamente corespunzător trimestrului II 2013 în baza listei de medicamente comunicate de reclamantă, pentru care aceasta însăși susține că datorează taxa clawback, astfel că, odată cu transmiterea acestei liste de medicamente, reclamanta și-a asumat corectitudinea datelor comunicate.

În legătură cu acest aspect, relevă Curtea că datele și informațiile privind vânzarea de medicamente nu provin de la plătitorii contribuției clawback, întrucât aceștia au obligația de a depune la CNAS doar o listă cu privire la medicamentele pentru care, conform legii, se datorează contribuția și pe care este posibilă să le și vândă.

Datele avute în vedere de pârâtul CNAS la calcularea consumului individual trimestrial provin de la canalele de eliberare menționate la art. 5 alin 4 din OUG nr. 77/2011, respectiv farmacii cu circuit deschis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă, care le transmit lunar caselor județene de sănătate, acestea din urmă centralizând datele la CNAS.

Or, în condițiile în care pârâtul nu a depus la dosar toate aceste date, ci doar consumul total/centralizat, este imposibil atât pentru instanță, cât și pentru reclamantă, să facă verificările necesare, în vederea stabilirii cu exactitate a medicamentelor comercializate în România, inclusiv a cantităților vândute.

Mai mult, reține Curtea că medicamentele prevăzute la art. 1 din OUG nr. 77/2011, eliberate prin farmacii cu circuit deschis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă și raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau doar din achiziția curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu pot fi superpozabile integral datelor de vânzări trimestriale ale DAPP/reprezentantului legal.

21. Referitor la motivul de nelegalitate a notificării atacate, privind nemotivarea actului administrativ atacat, invocat de reclamantă în motivarea cererii de chemare în judecată, observă Curtea că pârâtul CNAS nu a pus la dispoziție datele relevante pe baza cărora se determină dacă a existat un asemenea consum efectiv și volumul acestuia, respectiv documente si informații referitoare la raportările consumurilor de medicamente de către farmacii si spitale (așa-zisele date primare).

Mai mult, trebuie reliefat că pârâtul CNAS a susținut că nu trebuie să depună aceste date primare, pentru că simpla depunere a listingului centralizat de casele județene cu consumurile de medicamente reprezintă dovada absolută a consumului înregistrat, iar CNAS oricum nu are posibilitatea efectuării de verificări cu privire la datele astfel raportate si centralizate.

22. Or, această lipsă de transparență a pârâtului CNAS în privința datelor pe baza cărora a ajuns la valorile pe care le-a comunicat prin notificarea contestată în cauză are semnificația unei nemotivări în fapt a actului administrativ sus-amintit.

În acest context, reamintește Curtea că motivarea în fapt și în drept a actului administrativ reprezintă o cerință imperativă a legii ce decurge din principiul transparenței decizionale, componentă a dreptului la o bună administrație și care acordă posibilitatea destinatarului actului să evalueze și să analizeze acuratețea, legalitatea și temeinicia informațiile transmise din perspectiva interesului său personal.

Astfel, obligația de motivare constituie o garanție contra arbitrariului menită să asigure posibilitatea efectuării de verificări, motivarea fiind nu doar o condiție de formă a actului administrativ, dar și o condiție de legalitate a acestuia.

23. Or, în speță, este important de evidențiat că, în condițiile în care pârâtul CNAS nu a depus la dosar toate aceste date primare, ci doar consumul total/centralizat, este imposibil atât pentru instanță, cât și pentru reclamantă, să facă verificările necesare, în vederea stabilirii cu exactitate a medicamentelor comercializate în România, inclusiv a cantităților vândute.

Mai mult, lipsa oricăror elemente obiective care să poată fi verificate de către reclamantă și instanța de contencios administrativ, respectiv datele primare care au stat la baza emiterii notificării atacate, duce la încălcarea principiului constituțional al justei stabilire a sarcinilor fiscale și a predictibilității sarcinilor fiscale și la imposibilitatea ca, contribuabilul să verifice dacă prin comunicarea unor astfel de valori autoritatea publică a săvârșit un exces de putere în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004.

24. Așa fiind, nu sunt fondate susținerile pârâtului în sensul că dispozițiile legale nu stabilesc obligația CNAS de a pune la dispoziția contribuabililor acestor taxe toate datele primare.

Într-adevăr, se impune decis astfel având în vedere că o astfel de cerință esențială pentru validitatea oricărui act administrativ trebuie respectată inclusiv de către pârât în vederea respectării dreptului la apărare și a accesului liber la justiție al reclamantei și pentru ca principiul constituțional al predictibilității sarcinilor fiscale prevăzut de art. 56 alin. 2 din Constituția României să aibă o aplicabilitate efectivă, iar nu teoretică și iluzorie.

III) Soluția adoptată în cauză

25. Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul prevederilor legale evidențiate în cele ce preced, dar având în vedere și dispozițiile art. 1, art. 8, art. 9 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea de chemare în judecată obiect al prezentului dosar, formulată de către reclamanta S.-A. România S.R.L., în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal, conform O.U.G nr. 77/2012, al următorilor deținători de autorizație de punere pe piața română de medicamente, care nu sunt persoane juridice române: S.-A. Deutschland GmbH, A. P. SA, C. P. and Chemical Works Private Co. Ltd a, S. P. Bristol-Myers Squibb SNC, S. (fostă S.-A.), S.-A. France (fosta S.-Synthelabo France), A. P. Limited, Z. k.s., Z. a.s., G. E. BV., în contradictoriu cu pârâtul C. Națională de Asigurări de Sănătate și va dispune anularea actului administrativ reprezentat de Notificarea nr. MS/FD/3246/01.08.2013, emisă de pârâtul CNAS și transmisă prin e-mail la data de 01.08.2013, prin care au fost comunicate reclamantei valoarea procentului „p" pentru trimestrul I al anului 2013 care este de 14,55% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2013 suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății.

Din moment ce va fi anulată notificarea nr. MS/FD/3246/ 01.08.2013, se impune și anularea adresei nr. DMS/3423/06.09.2013 prin care s-a soluționat de către pârât contestația formulată de către reclamantă împotriva Notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013, cu atât mai mult cu cât adresa contestată nu conține nicio motivare concretă cu privire la susținerile reclamantei din contestația administrativă [a se vedea supra, pct. 8 lit. c)].

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată obiect al prezentului dosar, formulată de către reclamanta S.-A. România S.R.L., în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al următorilor deținători de autorizație de punere pe piața română de medicamente, care nu sunt persoane juridice române: S.-A. Deutschland GmbH, A. P. SA, C. P. and Chemical Works Private Co. Ltd a, S. P. Bristol-Myers Squibb SNC, S. (fostă S.-A.), S.-A. France (fosta S.-Synthelabo France), A. P. Limited, Z. k.s., Z. a.s., G. E. BV., în contradictoriu cu pârâtul C. Națională de Asigurări de Sănătate.

Dispune anularea actului administrativ reprezentat de Notificarea nr. MS/FD/3246/01.08.2013, emisă de pârâtul CNAS și transmisă prin e-mail la data de 01.08.2013, prin care au fost comunicate reclamantei valoarea procentului „p" pentru trimestrul I al anului 2013 de 14,55% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2013 suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății.

Dispune și anularea adresei nr. DMS/3423/06.09.2013, prin care s-a soluționat de către pârât contestația formulată de către reclamantă împotriva Notificării nr. MS/FD/3246/01.08.2013.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care urmează a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

P. C. F. A. P.

Red. PCF/4 ex./10.12.2014

← Pretentii. Decizia nr. 8639/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI  Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 3125/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 3355/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI