Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 3124/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3124/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-11-2014 în dosarul nr. 4553/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3124
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.11.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
GREFIER: D. N.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul P.-D. A.-N., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul prin consilier juridic și pârâtul personal, legitimat în baza cărții de identitate . nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că la data de 19.09.2014, prin Serviciul Registratură, s-a depus răspuns la întâmpinare, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul pe propunerea probelor.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită proba cu înscrisuri.
Pârâtul, personal, solicită proba cu înscrisuri.
Curtea, deliberând, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, în temeiul art. 237 alin. 7, 255 raportat la art. 258 Cod de procedură civilă, apreciind că aceasta este concludentă, admisibilă și necesară pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, fiind îndeplinite condițiile pentru stabilirea calității de lucrător. Pârâtul, în calitate de ofițer de securitate, a coordonat și dirijat activitatea subofițerilor postului de poliție Răzvad în vederea obținerii de la surse a informațiilor privind viața privată, comentariile și concepțiile politice ale persoanei urmărite.
Pârâtul, personal, arată că dirijarea rețelei informative este una dintre obligațiile de bază ale unui ofițer de informații. Nu există dovezi că acele informații priveau viața privată. Exista o suspiciune de evaziune, iar pârâtul și-a format opinia că nu este adevărată și i-a dat voie persoanei urmărite să plece în străinătate. I-a dat avizul necesar și persoanei și soției sale, deci nu i-a periclitat viața privată, ba chiar dimpotrivă, drepturile și libertățile au fost respectate în acest caz.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, în temeiul art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, constată:
1. Obiectul litigiului este reprezentat de cererea reclamantului de constatare a calității de lucrător al fostei Securități a pârâtului.
2. Pozitia procesuala a reclamantului este că pârâtul a avut gradul de capitan în cadrul Serviciului 1 IJS Dambovita și că în această calitate a participat activ la supravegherea informativă a unui fost condamnat politic.
Se arata ca paratul a dirijat subofiteri ai postului de miliție Razvad sa obtina informatii despre viata privata a urmaritului si conceptiile politice ale acestuia și apoi a propus pregatirea contra informativa a paratului si i-a creat acestuia un sentiment de teama aducad atingere dreptului la viata privata si dreptului la libera exprimare
3. Poziția procesuală a pârâtului este în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate. Se mai arata în întâmpinare ca paratul a preluat cazul RG in 1985, rezolutia sa viza doar clarificarea suspiciunii de evaziune in contextul intentiilor lui RG si sotiei de a ramane ilegal in Canada, ajungandu-se la concluzia ca suspiciunile nu se confirma, acestora li s-a acordat viza de plecare. Apoi, pregatirea contrainformativa facea parte din ategoria masurilor de prevenire prevazute de ordinele si instructiunile de munca din perioada respectiva. Masura nu presupunea nicio impunere si nici nu se materializa sub forma vreunul angajament si totodata nu aducea atingere vietii private a celui in cauza.
4. Considerentele Curții de Apel:
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lucrător al Securității este „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Din textul legal citat rezulta doua condiții pentru reținerea calitații de lucrator al fostei securitati:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989.
2.În calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Curtea va analiza daca in speta sunt intrunite aceste conditii cumulative.
Prima conditie este necontestata in litigiu, paratul fiind in perioada de referinta capitan în cadrul Serviciului 1 IJS Dambovita.
Cu privire la conditia nr. 2: În calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, Curtea retine următoarele:
De remarcat, in primul rand, faptul ca legiuitorul prevede ca lucratorul „să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din interpretarea gramaticala a acestui text, vazand ca subiectul vizat de legiuitor este insusi lucratorul, rezultă că a doua conditie pentru constatarea calitatii de lucrator este aceea ca acesta sa fi desfasurat el însuși, direct si personal astfel de activitati prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Prin urmare, trebuie sa fi existat o legatura cauzala directa, imediata, de necontestat intre activitatea desfasurata în concret de lucrator si vatamarea drepturilor și libertatilor fundamentale ale celui urmarit.
Această legatură va fi analizată de instanță în cele ce urmează.
Din actele dosarului rezultă:
Conform Raportului din 1984 cu propunerea de luare in lucru a numitului RG, masura dirijarii in continuare a informatorului „I.” și a dirijarii informatorului „D. I.” si a informatorului „RAJ” precum si prelucrarea contrainformativa a obiectivului au fost dispuse de lt. D., iar nu de parat (f. 22-23)
Singurul inscris atribuit paratului cu caracter de „sarcini trasate” este o nota datata 04.10.1985 (f 25 dosar instanta, f. 67 v dosar CNSAS) in care se indica faptul ca se va urmari stabilirea conceptiilor sale (ale persoanei urmarite) politice, identificarea relatiilor, fiica sa va fi semnalata in vederea incadrarii informative, va fi stabilita natura relatiilor si continutul discutiilor purtate cu fiul sau din Canada prin dirijarea informatorilor I. si D. I.. De subliniat ca nota respectiva este aplicata pe o nota informativa datata 10.08.1985 care consemneaza intre altele, despre intentia lui RG de a pleca impreuna cu soția in Canada. De subliniat si faptul că nota paratului datata 04.10.1985 succede unei alte note cuprinzand observatii, sarcini și masuri, semnata indescifrabil si nedatata in continutul careia se indica faptul ca R G este in lucru intrucat fiul sau a ramas ilegal in strainatate iar sursa a fost instruita sa urmareasca activitatile si relatiile obiectivului.
Din expunerea inscrisurilor din paragraful anterior rezultă că paratul doar a trasat anumite obligatii de supraveghere a persoanei urmarite prin nota din 04.10.1985, nota paratului fiind emisa ulterior momentului la care RG fusese deja luat in urmarire urmare a raportului din 20.07.1984 intocmit de un alt lucrator decat paratul. Insă, din actele dosarului nu rezulta legatura cauzala directa intre nota întocmita in 04.10.1985 si suprimarea/îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale numitului RG. Aceasta intrucat la dosar nu exista nicio nota informativa ulterioara datei de 04.10.1985 care sa fi fost intocmita in baza notei paratului și care sa confirme faptul că sarcinile din nota din 04.10.1985 ar fi fost aduse la indeplinire si in ce in modalitate si daca modalitatea concreta de aducere la indeplinire a vatamat si in ce modalitate concreta dreptul la libera exprimare sau la viata privata al celui urmarit.
Apoi, in ceea ce priveste pregatirea contrainformativa a lui RG de catre parat aceasta rezulta din raportul de la fila 26 dosar instanta datat 30.04.1987 și raportul din 27.08.1987 intocmit de parat in care arata ca a purtat o discutie cu RG pe marginea vizitei pe care acesta a efectuat-o in Canada. Din raportul paratului nu rezulta ca lui RG i s-ar fi ingradit dreptul la libera exprimare sau dreptul la viata privata ca urmare a pregatirii respective. Imprejurarea ca aceasta ar fi presupus adoptarea unei pozitii corecte in relatiile cu autoritatile din tarile prin care tranziteaza si Canada, respingerea unor eventuale provocari din partea acestora, neacordarea unor interviuri sau declaratii in mass media, evitarea de discutii cu caracter ostil sau tendentios la adresa tarii evitarea unor contacte cu emigranti, prezentarea in mod corect a realitatilor si realizarilor din tara noastra, sa nu accepte transportul unor pachete colete sau scrisori nu poate conduce la concluzia de plano ca aceste masuri aduceau atingere dreptului la viata privata si dreptului la libera exprimare.
Cele enumerate reprezinta recomandari facute celui racolat pentru contrainformare. Analizandu-le pe rand, Curtea retine:
- adoptarea unei pozitii corecte in relatiile cu autoritatile din tarile prin care tranziteaza si Canada reprezinta o atitudine civica normala iar nu o ingradire a drepturilor;
- respingerea unor eventuale provocari din partea acestora, de asemenea reprezinta o atitudine civica normala iar nu o ingradire a drepturilor;
- neacordarea unor interviuri sau declaratii in mass media, evitarea de discutii cu caracter ostil sau tendentios la adresa tarii evitarea unor contacte cu emigranti, trebuie inteleasa in conditiile in care acordarea unor interviuri, purtarea de discutii ar fi avut doar un caracter ostil tarii. Mai mult, din actele dosarului nu rezulta in concret ca RG ar fi fost in situatia de a acorda un interviu si ar fi fost obligat de organele interne de securitate (de parat in concret) sa nu il acorde, in mod abuziv, prin urmare nu s-a demonstrat incalcarea in concret a unuie dintre drepturile sau libertatile sale fundamentale.
- prezentarea in mod corect a realitatilor si realizarilor din tara noastra, impune o atitudine normala, nu presupune nimic abuziv;
- sa nu accepte transportul unor pachete colete sau scrisori nu ingradeste dreptul la viata privata intrucat acesta vizeaza exercitiul sau adica expedierea si primirea, iar nu transportul pentru altii.
Nici un alt inscris al dosarului nu probeaza implicarea efectiva, actiunea directa sau masuri directe dispuse de parat impotriva lui RG prin care sa i se incalce drepturi si libertati fundamentale, deci nu s-a probat de catre reclamant o legatura cauzala directa, imediata, de necontestat intre activitatea desfasurata în concret de lucrator si vatamarea drepturilor și libertatilor fundamentale ale celui urmarit.
Mai mult, astfel dupa cum corect remarca insusi paratul, dlui RG i s-a acordat ulterior viza pentru efectuarea unei vizite in Canada in luna aprilie 1987 (fila 30 dosar instanta).
Așadar, Curtea apreciază că in prezenta acțiune reclamanta a probat numai indeplinirea uneia dintre conditiile cumulative de la art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, privind calitatea de lucrator al Securitatii, respectiv aceea ca paratul si-a desfasurat activitatea in perioada de referinta activitatea ca ofiter de securitate. Insa, reclamanta nu a probat si indeplinirea celei de-a doua conditii cumulative, respectiv ca in calitatea de ofiter de securitate paratul, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Asa fiind, actiunea urmeaza a fi respinsa ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în sector 3, București, .. 55-57, în contradictoriu cu pârâtul P.-D. A.-N., cu domiciliul în jud. Dâmbovița, loc. TÂRGOVIȘTE, ., nr. 68, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. F. D. N.
Red./tehnored./C.M.F./D.N/2014/ ex.
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 3125/2014.... | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
