Anulare act administrativ. Sentința nr. 1857/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 1857/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 347/2/2014

ROMÂNIA

DOSAR NR._

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. A. ȘI FISCAL

Sentința civilă nr. 1857

Ședința publică de la 11.06.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - I. C. G.

GREFIER - I. P.

Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanta UNIUNEA A. TERITORIALĂ B. în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, având ca obiect „anulare act administrativ”

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2014 și 11.06.2014, când, în aceeași compunere, a pronunțat această decizie.

CURTEA,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 22.01.2014 reclamanta U. A. Teritorială Județul B. a chemat în judecată pe pârâtul M. D. Regionale și Administrației Publice solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 321 din 12 decembrie 2013 de respingere a contestației formulate împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._ din data de 23.10.2013 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._ din data de 23.10.2013, cu consecința restituirii tuturor sumelor de bani reținute/executate de către autoritatea de management cu competențe în gestionarea fondurilor europene din cererile de rambursare depuse ulterior întocmirii actelor administrative contestate, cu titlu de creanță bugetară/corecție financiară.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat următoarele:

În fapt, în data de 09.02.2010, U. A. Teritorială Județul B. a lansat procedura „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare" în vederea achiziționării lucrărilor suplimentare la Contractul de lucrări nr. 15/2009, întocmind în acest sens Nota justificativă nr. 1613/09.02.2010, valoarea estimată a contractului fiind de 6.677.490,70 lei fără T.V.A., activitate finalizată prin semnarea Actului adițional nr. 4/2010 la acordul contractual nr. 15/18.03.2009 cu MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG GMBH&CO.KG, în calitate de lider al asocierii cu ..

În context, în urma verificării documentare a cazurilor de suspiciune de nereguli ce au vizat aspectele menționate în sesizarea nr. DGPE-UGNFE-_/05.05.2013, o echipă de control din cadrul Serviciului Constatare și Stabilire Nereguli - P. al Direcției Constatare și Stabilire Nereguli a considerat că autoritatea contractantă, cu ocazia derulării procedurii organizate în vederea achiziționării lucrărilor suplimentare la Contractul de lucrări nr. 15 din 18.03.2009, finanțate prin intermediul proiectului mai sus menționat, a încălcat dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, în vigoare în perioada de referință, privitoare la publicitatea procedurilor de achiziție publică.

Urmare activității de control, Direcția Constatare și Stabilire Nereguli din cadrul Ministerului D. Regionale și Administrației Publice a întocmit nota de constatare a cărei anulare o solicită, prin care s-a aplicat reclamantei o corecție financiară de 2.070.022,12 lei cu T.V.A. și s-a stabilit că debitorul U. A. Teritorială Județul B. datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit de 1.165.258,70 lei cu T.V.A.

Nemulțumită de cele reținute de echipa de control prin intermediul notei de constatare a neregulilor în discuție, reclamanta a formulat contestație în temeiul art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, cale de atac administrativă soluționată prin Decizia nr. 321/12.12.2013 în sensul respingerii acesteia, ca fiind neîntemeiată.

O primă critică adusă Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.10.2013 ce duce la constatarea nulității acesteia,vizează aplicarea eronată a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, care definesc neregula, în mod imperativ, ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Reclamanta consideră că prin raportare exclusiv la procedura față de care a fost confirmată sesizarea privind suspiciunile de neregulă, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a fi în prezența unei nereguli sunt următoarele:

- abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene;

- acțiune sau inacțiune a beneficiarului;

- prejudiciu creat bugetului Uniunii Europene/bugetelor datornicilor publici internaționali și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora;

- sumă plătită necuvenit.

Analizând conținutul notei de constatare care face obiectul raportului juridic dedus judecății, precum și cel al deciziei de respingere a contestației, se poate observa, fără putință de tăgadă, că nu se fac referiri la un eventual prejudiciu cauzat bugetului U.E. sau fondurilor publice naționale din care s-a făcut cofinanțarea proiectului derulat de reclamantă ori la vreo sumă plătită necuvenit, reținându-se doar că s-au încălcat dispozițiile prevederilor legislației achizițiilor publice, fiind astfel evidențiată fapta considerată drept abatere de la legalitate, dar nu și urmările acesteia.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada impactului financiar produs de neregula constatată, nu poate fi aplicată vreo corecție de natura celei reținute prin actul administrativ contestat.

În susținerea celor mai sus arătate, depune în fotocopie Decizia nr. 4985 pronunțată la 23 noiembrie 2012 de Î.C.C.J. - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ .

Considerente privind interpretarea eronată a dispozițiilor legislației achizițiilor în vigoare la data încheierii contractelor supuse verificării

În fapt, prin nota de constatare a cărei anulare o solicită s-a reținut că „lucrările suplimentare nu sunt datorate unor evenimente imprevizibile sau circumstanțe neprevăzute. Lucrările suplimentare față de proiectul tehnic au fost determinate, după cum rezultă din Referatul de necesitate nr. 1612/09.02.2010 și Nota justificativă nr. 1613/09.02.2010, de reactualizarea Studiului de trafic, corectarea neconcordanțelor din proiect și actualizarea detaliilor de execuție."

Față de cele reținute în cuprinsul notei de constatare a cărei anulare o solicită, învederează că, ulterior semnării Contractului de lucrări nr. 15/2009, evoluția în teren a lucrărilor de construire pentru obiectivul de investiție „Restructurare și lărgire a drumului județean V., C. V., M. B." a condus la necesitatea adaptării detaliilor de execuție și la executarea de lucrări suplimentare, argumentele de natură tehnică care au fundamentat această situație fiind prezentate în propunerea tehnică și financiară întocmită de proiectantul S.C. CONSILIER CONSTRUCT S.R.L. ca urmare a soluționării problemelor semnalate de către constructor, beneficiar și inginer prin adresa nr. 3154 din 26.03.2009, minutele din data de 20.05.2009, 17.06.2009 și din data de 06.08.2009, privind revizuirea DDE, transmise beneficiarului prin procesele-verbale de predare-primire înregistrate sub nr. 928 și nr. 938.

Consideră că la emiterea notei de constatare organele de control nu au ținut cont de faptul că, față de perioada în care au fost efectuate exploatările necesare proiectării, respectiv anul 2007, cu ocazia predării-primirii amplasamentului în iunie 2009 a fost constatată o stare de degradare accentuată, cu grave deformații ale corpului drumului, împrejurări care nu au fost și nu au putut fi prevăzute la momentul întocmirii proiectului tehnic, după cum urmează:

- tronsoane (cu lungimea totală de 9745 m) unde predominant au fost constatate burdușiri și cedări ale sistemului rutier, făgașe și denivelări cu adâncimi de până la 70 cm. gropi, refularea fundațiilor și curgerea taluzelor:

- pe circa_ m au fost constatate predominant faianțări în pânza de păianjen, faianțări în plăci și rupturi de margine; predominant în sate, pe 6678 m. degradările cel mai des întâlnite erau fisuri și crăpături longitudinale și transversale cu ramificații în direcții diferite.

Aceste degradări s-au datorat, în principal, acțiunilor dinamice ale traficului rutier ce s-au accentuat după data efectuării studiilor de teren necesare realizării documentației tehnice, traficul greu și foarte greu având tendința de creștere în compoziția traficului total, traseul scurtând cu aproximativ 30 km distanța dintre B. și Giurgeni.

În context, potrivit art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data inițierii procedurii de achiziție publică „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare (...) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășește 50% din valoarea contractului inițial"

După cum s-a putut constata din actele verificate de organele de control, la atribuirea lucrărilor suplimentare necesare realizării obiectivului în cauză, reclamanta a respectat condițiile cumulative mai sus menționate, în sensul că s-a semnat contractul de lucrări cu contractorul inițial, lucrările nu puteau fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă, iar valoarea lucrărilor suplimentare achiziționate au reprezentat mai puțin de 50% din prețul contractului inițial.

În aceste condiții, rămâne instanței atributul de a stabili dacă lucrările suplimentare achiziționate de reclamantă au avut sau nu un caracter imprevizibil.

Elaborarea documentației de atribuire este, potrivit art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în forma în vigoare în perioada de referință, o atribuție a autorității contractante. Cu privire la conținutul documentației de atribuire, legislația din domeniul achizițiilor publice precizează că trebuie să fie clară și să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici pentru elaborarea în mod corespunzător a ofertei (care cuprinde propunerea tehnică și propunerea financiară), așa cum stipulează art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește caietul de sarcini, potrivit art. 35 din O.U.G. nr. 34/2006, acesta cuprinde specificații tehnice, respectiv cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității prezente a autorității contractante.

Prin urmare, la momentul întocmirii documentației de atribuire aferente contractului, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că specificațiile tehnice care fac parte din caietul de sarcini corespund necesității autorității și condițiilor reale, în condițiile în care aceste specificații nu au mai corespuns realității, s-a impus ca autoritatea contractantă să dispună măsurile necesare în vederea remedierii situației.

Această afirmație este întărită și de punctul de vedere al A.N.R.M.A.P. publicat la data de 07 mai 2012 intitulat „Când poate fi aplicată procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare? Ce se întâmplă dacă necesitatea achiziționării serviciilor/lucrărilor suplimentare se datorează unor circumstanțe imprevizibile (care nu au fost determinate de o acțiune sau inacțiune a uneia din părțile semnatare ale contractului de achiziție publică inițial)?" (anexat în fotocopie), din cuprinsul căruia rezultă următoarele:

„în ceea ce privește încadrarea în prevederile art. 122 lit. lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, precizăm

a) Referitor la CONTRACTELE DE LUCRĂRI, atunci când:

1. au loc modificări ale caracteristicilor tehnice ale sectorului de drum în perioada cuprinsă dintre aprobarea Studiului de Fezabilitate/Proiectului Tehnic și execuția propriu-zisă, situații care se datorează unor elemente neprevăzute, independente de voința autorității contractante, precum:

Elaborarea studiului de fezabilitate/proiectului tehnic a fost realizată în baza unor documente specifice acestora (studiu de trafic, analiza cost-beneficiu, studiu hidrologic și hidraulic, studii geotehnice, studii topografice, avize și acorduri, studiu de impact asupra mediului etc.) care nu mai sunt valabile la momentul începerii lucrărilor;(…)

3. au loc modificări ale Proiectului Tehnic sau ale Studiului de Fezabilitate, situație care se datorează unor elemente neprevăzute independente de voința autorității contractante, ca de exemplu:

Apariția unor situații ce impun modificarea soluției tehnice inițiale ca urmare a evoluției degradărilor la structuri (poduri, pasaje, podețe, viaducte).

Or, în condițiile în care în momentul execuției lucrărilor, când odată cu decopertările efectuate s-a constatat că situația din teren la momentul predării amplasamentului s-a deteriorat mai mult decât a putut fi prevăzut la întocmirea studiului geotehnic și a studiului de fezabilitate, proiectantul nu a putut să prevadă că starea drumului este degradată în așa măsură până nu au fost desfăcute toate straturile componente pe întreaga lungime a drumului, astfel că propunerile acestuia au făcut ca lucrări suplimentare să aibă un caracter imprevizibil, fiind necesară organizarea unei proceduri de negociere în condițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Consideră că la emiterea actului administrativ a cărei anulare o solicită echipa de control nu a ținut cont de dispozițiile Anexei la H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, care la pct. 5.3. „Cheltuieli diverse și neprevăzute prevede:

a)estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 și 4 ale devizului general, în funcție de natura și complexitatea lucrărilor;

b)în cazul obiectivelor de investiții noi, precum și al reparațiilor capitale, extinderilor, transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcții și instalații existente, se aplică un procent de până la 10%.

c)în cazul lucrărilor de intervenții de natura consolidărilor la construcții existente și instalațiile aferente, precum și în cazul lucrărilor pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și/sau calamități naturale, se aplică un procent de până la 20%, în funcție de natura și complexitatea lucrărilor.

D)din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice, cantități suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiției, precum și cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de autoritatea contractantă."

Astfel, nu poate fi primită susținerea comisiei de soluționare a contestației potrivit căreia „Lucrările suplimentare în cauză reprezintă executarea unor lucrări ce au fost omise inițial în proiectul tehnic si care, la data execuției au fost considerate necesare", întrucât legiuitorul a reglementat, în mod imperativ, posibilitatea ca Proiectantul să prevadă în cadrul Devizului General o sumă care să acopere lucrările diverse și neprevăzute, iar în cazul lucrărilor de reabilitare se poate prevedea o sumă dublă (20%) decât în cazul lucrărilor noi (10%), tocmai pentru considerentul că un proiectant, oricât de pregătit ar fi, nu poate prevedea toate problemele ce pot apărea în momentul intervenției la obiective existente, chiar dacă au fost întreprinse toate investigațiile tehnice în conformitate cu normativele în vigoare.

Consideră cel puțin îndoielnică decizia echipei de control de a aprecia că reclamanta a încălcat dispozițiile legislației în materia achizițiilor atunci când a inițiat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare cu scopul de a achiziționa lucrări suplimentare la Contractul nr. 15/2009, demonstrând totodată și o inconsecvență în hotărârile luate.

Astfel, învederează că, atât Autoritatea de Management P., cât și OI-P. au fost consultate pe întreaga perioadă de la constatarea diferențelor între Proiectul Tehnic și situația existentă în teren la data începerii lucrărilor și până la încheierea Actului adițional 4/2010 pentru lucrări suplimentare, iar proiectul tehnic a fost întocmit de către S.C. Consilier Construct S.R.L. la dispoziția M.D.L.P.L. în baza Contractului de prestări servicii nr._/15.11.2006.

Este de necontestat aspectul că, în conformitate cu dispozițiile art. 32⁴ alin. (2) din H.G. nr. 457/2008, cu modificările și completările ulterioare „în exercitarea atribuției prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP potrivit dispozițiilor art. 32² și 32³, însă, este cel puțin îndoielnică decizia instituției pârâte de a considera că procedura în discuție s-a derulat cu încălcarea prevederilor legale, în condițiile în care, în noiembrie 2010, A.N.R.M.A.P. a început o procedură de supraveghere a procedurilor de achiziție publică derulate de reclamantă, în cadrul căreia a fost verificată și procedura care a stat la baza încheierii actului adițional având ca obiect execuția de lucrări suplimentare DJ V. C. Voda M. B., din concluziile Raportului de Control nr. DGSME_ /2010 reținându-se:

„Referitor la încadrarea în celelalte condiții ale art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare, ce trebuie îndeplinite cumulativ: - lucrările suplimentare să se datoreze unor circumstanțe neprevăzute: - lucrările nu pot fi separate din punct de vedere tehnic și economic de contractul inițial, sau deși separabile sunt necesare îndeplinirii contractului în cauza, precizăm că este necesară o analiză efectuată de specialiști/experți în domeniul ce face obiectul contractului.

În măsura în care, din analiza efectuată rezultă că argumentele de natură tehnică invocate sunt justificate, Actul adițional nr. 4/2010 la Acordul Contractual de lucrări nr. 15/18.03.2009, aferent Notei de consumuri suplimentare NCS 2, a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice."

Se poate, astfel, observa că instituția cu atribuții în reglementarea și monitorizarea achizițiilor publice nu a reținut că reclamanta ar fi încălcat dispozițiile legale în materia achizițiilor publice pentru a se putea dispune aplicarea unei corecții financiare de genul celei care face obiectul prezentului titlu executoriu și nici specialiști/experți în domeniu nu au constatat nelegalitatea procedurii derulate de reclamantă.

Pentru toate aceste considerente, apreciază că procedura de achiziție supusă controlului instituției pârâte s-a derulat cu respectarea legislației achizițiilor publice, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și anularea Deciziei nr. 321/12.12.2013 de respingere a contestației, precum și Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._ din 23.10.2013, cu consecința restituirii tuturor sumelor de bani reținute/executate de către autoritatea de management cu competențe în gestionarea fondurilor europene din cererile de rambursare depuse ulterior întocmirii actelor administrative contestate, cu titlu de creanță bugetară/corecție financiară.

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul M. D. Regionale și Administrației Publice s-a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește inexistența neregulii și a prejudiciului, pârâtul invocă dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. a și art. 27 din OUG nr. 66/2011, art. 27 alin. 1 lit. b din HG nr. 875/2011 și art. 9 alin. 22 și 23 din contractul de finanțare, în baza cărora apreciază că nerespectarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice constituie o neregulă iar prejudiciul, în acest caz, este prezumat prin nerespectarea clauzelor contractuale. În acest sens, pârâtul invocă Decizia nr. 3764/27.09.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Referitor la afirmația reclamantei că ANRMAP nu a reținut în cauză că ar fi fost încălcate dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, pârâtul susține că din dispozițiile art. 49 ale OUG nr. 34/2006 și art. 32⁴ din HG nr. 457/2008 rezultă că verificarea efectuată de ANRMAP nu este absolută, aceasta putând reveni oricând asupra acesteia, și, mai mult decât atât, Autoritatea de Management pentru programul Operațional regional nu este condiționată de activitățile desfășurate de ANRMAP.

În ceea ce privește temeinicia actelor administrative, pârâta invocă următoarele:

Potrivit art. 122 lit. i) din OUG nr.34/2006, în vigoare la data inițierii procedurii de achiziție: „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: i) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășește 20% din valoarea contractului inițial; în cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de 50% din valoarea contractului inițial pe baza unei note justificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depășirea procentului de 20% și care este parte a dosarului achiziției publice".

Pentru actul adițional nr. 4/2010, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, potrivit prevederilor art.122 lit. i) din OUG nr. 34/2006. Prin actul adițional nr. 4 UATJ B. a majorat în mod nejustificat valoarea inițială a contractului de lucrări prin recurgerea la procedura de negociere fără publicarea prealabila a unui anunț de participare, în absența unei urgențe imperative rezultată din evenimente imprevizibile.

Potrivit Notei justificative nr. 1613/09.02.2010 cu ocazia predării-primirii amplasamentului în iunie 2009 a fost constatată o stare de degradare accentuată, cu grave deformații ale corpului drumului. Aceste degradări se datorează în principal acțiunilor dinamice ale traficului ce s-au accentuat după data efectuării studiilor de teren necesare realizării documentației tehnice, traficul greu și foarte greu având tendința de creștere în compoziția traficului total (peste 30%), mai ales că traseul scurtează cu circa 30 km distanța între B. și Giurgeni (Dobrogea).

În cuprinsul Referatului de necesitate nr. 1612/09.02.2010 se menționează că „...aceste degradări se datorează în principal acțiunilor dinamice ale traficului rutier: - traficul greu și foarte greu care are tendința de creștere în compoziția traficului total (peste 30%) mai ales că traseul scurtează cu circa 30 km distanța dintre B. și Giurgeni (Dobrogea);

- reacția neomogenă la trafic a zestrei existente a drumului modernizat între (1976- 1988) din materiale foarte diferite, cu grosimi variabile, mixturi asfaltice de diverse compoziții, alternanțe între starturi de fundații mixturi asfaltice;

- sub acțiunea dinamică a traficului foarte greu, pământul din patul drumului, de tip P4-P5 (argilă prafoasă, prafuri argiloase, terenuri sărăturoase, nămoluri), pământuri ce au unghiul de frecare internă redus, suferi cedări. (...)

Lucrările suplimentare provin din actualizarea detaliilor de execuție neputând fi astfel separate nici din punct de vedere tehnic și nici economic de contractul inițial și nu reprezintă o extensie a contractului de lucrări inițial sau o schimbare a soluției tehnice (...)"

Din analiza documentelor invocate mai sus, care au stat la baza stabilirii procedurii alese și având în vedere textele legale invocate anterior, apreciază că aceste lucrări suplimentare nu sunt datorate unor circumstanțe imprevizibile, ci reprezintă omisiuni de proiectare.

Lucrările suplimentare în cauză reprezintă fie schimbări de soluții tehnice pentru anumite categorii de lucrări, fie executarea unor lucrări ce au fost omise inițial în proiectul tehnic și care, la data execuției au fost considerate necesare.

Un argument suplimentar în susținerea constatărilor echipei de control îl constituie și punctul de vedere al Comisiei Europene, transmis prin Notificarea Directoratului General Piață Internă și Servicii MARKT/C3/EP/kr/(2012)_/21.05.2012, adresată ANRMAP, potrivit căreia: "cu privire la condiția particulară referitoare la circumstanțele imprevizibile, această cerință trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă ar fi trebuit să prevadă. Modificările determinate de pregătirea neadecvată a documentației tehnico-economice a proiectului tehnic nu pot fi considerate circumstanțe imprevizibile." Potrivit celor exprimate în această notificare, situații imprevizibile sunt considerate dezastrele naturale, noi cerințe rezultate ca urmare a adoptării unor noi reglementări comunitare sau naționale, ori condiții tehnice ce nu ar fi putut fi prevăzute, chiar dacă investigațiile tehnice care au stat la baza proiectului au fost întreprinse în conformitate cu normativele în vigoare.

De asemenea, trebuie avute în vedere prevederile contractului de finanțare nr. 4/30.07.2008, după cum urmează:

Potrivit art. 1 alin. (4) din contractul de finanțare, "beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare".

De asemenea, în conformitate cu art. 9 lit. A alin. (2) din contractul de finanțare, ""beneficiarul se obligă să implementeze proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile prezentului Contract și ale legislației comunitare si naționale în vigoare. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața AMPOR și OI pentru implementarea proiectului și pentru realizarea obiectivelor prevăzute în anexa IV-Cererea de finanțare la prezentul Contract."

Mai mult, potrivit art. 5 alin. (1) din contractul de finanțare, „cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, și cu Ordinul comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 607/25.07.2007 și al ministrului economiei și finanțelor nr. 914/13.08.2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție "Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane - inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură" în cadrul axei prioritare „îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale" din cadrul programului Operațional Regional 2007-2013, cu modificările și completările ulterioare".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare „pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 si art. 5 alin. (2): d)să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare".

Din analiza documentelor puse la dispoziție de reclamantă echipei de control rezultă faptul că nu este vorba în cauză de nicio situație imprevizibilă, ci despre una care putea și trebuia a fi prevăzută, astfel încât, în prezenta speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006.

În temeiul dispozițiilor aplicabile achizițiilor publice, utilizarea acestei proceduri, reglementată de art.122 lit.i din OUG nr. 34/2006 reprezintă un drept al autorității contractante, o derogare de la procedurile deschise, care trebuie folosită în situații cu totul excepționale, care necesită o justificare riguroasă, justificare care, în speța de față, nu a fost realizată de către UATJ B..

Lucrările suplimentare executate reprezintă în fapt introducerea de condiții care, dacă ar fi făcut parte din procedura de atribuire inițială, ar fi fost cunoscute de către toți operatorii economici interesați și, în concluzie, ar fi permis prezentarea și a altor oferte decât cele prezentate inițial, sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant.

Coroborând cele de mai sus cu explicațiile UATJ B., rezultă că la momentul pregătirii proiectului, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, nu a dat dovadă de diligență, astfel încât situația propusă de proiectant să fie în conformitate cu situația reală.

În concluzie, în condițiile în care documentația tehnică nu era completa la achiziționarea inițială a contractului de lucrări, UATJ B. trebuia să întocmească o documentație de atribuire adecvată, prin care să informeze ofertanții asupra acestui fapt, precum și asupra voinței autorității contractante de a completa proiectul și de a mări valoarea contractului, după caz.

Prin urmare, lucrările suplimentare, în lipsa îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute la art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, reprezintă o modificare substanțială a condițiilor inițiale și este asimilată unui nou contract care trebuia a fi reofertat.

Astfel, pârâta consideră că au fost încălcate prevederile art. 20 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, conform cărora, autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică prin licitație deschisă sau licitație restrânsă, dacă nu sunt îndeplinite condițiile aferente excepțiilor prevăzute la art. 20 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:

Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la data de 22.10.2013 și înregistrată sub nr._/23.10.2013, emisă de M. D. Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli – Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli – P. s-a stabilit în sarcina reclamantei U. A. Teritorială Județul B. o creanță bugetară în cuantum de 1.165.258,70 lei ca urmare a constatării unor nereguli în derularea contractului de finanțare nr. 4/30.07.2008, cod SMIS 1473, cu titlu „Restructurare și lărgire a drumului județean V., C. V., M. B.”.

În fapt, s-a reținut că pârâta a încălcat prevederile legale din domeniul achizițiilor publice întrucât a încheiat actul adițional nr. 4/2010 la contractul de execuție lucrări nr. 15/18.03.2013 cu Max Bogl Bauunternehmung GMBH &CO KG în calitate de lider al asocierii cu . G. prin aplicarea procedurii de achiziție de negociere fără publicitate prealabilă a unui anunț de participare, pentru atribuirea serviciilor suplimentare, fără a fi asigurată o competiție adecvată, în absența unei urgențe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absența unor circumstanțe de asemenea imprevizibile, încălcându-se principiul concurenței și al transparenței cu efecte directe asupra eficienței utilizării fondurilor europene.

În drept, s-a considerat că reclamanta nu a respectat prevederile art. 2 alin. 2 și art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006 și art. 9 (25) din Contractul de finanțare 4/30.07.2008, cod SMIS 1473, iar corecția a fost stabilită la 25% din valoarea contractului potrivit pct. 2, subpct. 2.2 din Anexa la OUG nr. 66/2011.

Împotriva notei de constatare, reclamanta a formulat contestație administrativă care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 321/12.12.2013 emisă de M. D. Regionale și Administrației Publice – Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene.

O primă critică invocată de reclamantă se referă la aplicarea eronată de către pârât a art. 2 alin. 1 lit. a din OUG nr. 66/2011, fără a se face referire în cuprinsul notei de constatare la toate condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ potrivit acestui text de lege pentru se putea reține o neregulă, reținându-se doar că s-au încălcat prevederile legislației achizițiilor publice, dar fără să se facă referire la condiția ca suma să fie plătită necuvenit, fără să fie evidențiate urmările faptei și fără a se face dovada impactului financiar produs de neregula constatată.

Curtea reține că articolul de mai sus la care face referire reclamanta are următorul conținut: „neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.

Textul de mai sus folosește expres noțiunea „care a prejudiciat sau care poate prejudicia”, de unde rezultă că prejudiciu poate fi și potențial, cum este în cazul de față, în care, pârâtul a reținut în nota de constatare că prin nerespectarea de către reclamantă a legislației achizițiilor publice s-au produs efecte directe asupra eficienței utilizării fondurilor publice.

Prin urmare, este neîntemeiată susținerea reclamantei că în nota de constatare nu s-a evidențiat prejudiciul, întrucât acesta este un prejudiciu potențial și constă în posibilitatea atribuirii lucrărilor ce au făcut obiectul actului adițional nr. 4/2010 la un preț mai mic dacă s-ar fi respectat principiile din materia achizițiilor publice referitoare la asigurarea unei competiții adecvate, concurenței și transparenței procedurii.

De asemenea, este neîntemeiată și critica reclamantei referitoare la faptul că pârâtul nu a analizat și condiția prev. de art. 2 alin. 1 lit. a din OUG nr. 66/2011 privind necesitatea ca suma să fie plătită necuvenit întrucât în cuprinsul notei de constatare s-a invocat și dispozițiile art. 5 din contractul de finanțare referitor la eligibilitatea cheltuielilor, de unde rezultă că pârâtul a considerat corecția aplicată ca fiind o cheltuială neeligibilă, astfel că această sumă a fost plătită necuvenit.

În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la interpretarea eronată de către pârât a dispozițiilor legislației achizițiilor publice, Curtea reține următoarele:

Motivul pentru care pârâtul a considerat că reclamanta nu a respectat legislația achizițiilor publice l-a reprezentat faptul că nu erau îndeplinite condițiile prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006 pentru ca lucrările ce au făcut obiectul actului adițional nr. 4/2010 la contractul de execuție lucrări nr. 15/18.03.2013 să poată fi atribuite prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Potrivit dispoziției legale de mai sus, în forma în vigoare la data încheierii actului adițional:

„Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: (…)

i) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;

Din condițiile de mai sus, pârâtul a reținut că nu era îndeplinită condiția ca lucrările suplimentare să fi devenit necesare pentru îndeplinirea contractului din cauza unor „circumstanțe imprevizibile”.

Reclamanta invocă existența unor astfel de circumstanțe imprevizibile, ce au fost constatate în urma sesizării constructorului ulterior încheierii contractului nr. 15/2009, constând în aceea că „față de perioada în care au fost efectuate exploatările necesare proiectării, respectiv anul 2007, cu ocazia predării-primirii amplasamentului în iunie 2009 a fost constatată o stare de degradare accentuată, cu grave deformații ale corpului drumului, împrejurări care nu au fost și nu au putut fi prevăzute la momentul întocmirii proiectului tehnic, după cum urmează:

Reclamanta face referire în cuprinsul acțiunii la o procedură de supraveghere realizată de ANRMAP ( ce face obiectul raportului de control aflat la filele 30-34) din care ar rezulta că ANRMAP a verificat actul adițional din cauză și a constatat că erau îndeplinite condițiile prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006.

Curtea constată că este vorba despre un raport de control întocmit de ANRMAP în urma unei proceduri de supraveghere a contractului ce face obiectul cauzei de față în cuprinsul căruia este analizat inclusiv aspectul încheierii actului adițional nr. 4/2010 prin procedura de atribuire fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

În cuprinsul acestui raport de control se reține îndeplinirea unora dintre condițiile prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006, însă cu privire la condiția care interesează în cauza de față și anume cea referitoare la circumstanțele imprevizibile care au determinat achiziționarea de lucrări suplimentare, echipa de control precizează că „o analiză a acestor argumente și documente este de competența persoanelor care au calitatea de expert tehnic”.

Prin urmare, în raportul de control încheiat de ANRMAP nu se reține îndeplinirea condiției referitoare la existența unor „circumstanțe imprevizibile”, astfel că în baza acestui raport de control nu se poate considera că încheierea actului adițional nr. 4/2010 de către reclamantă s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006. Este adevărat că ANRMAP face referire la necesitatea unei analize a unui expert tehnic a aspectelor invocate de reclamantă, în timp ce pârâta nu contestă aceste aspecte, ci invocă faptul că ele puteau și trebuiau prevăzute de reclamantă, însă în lipsa unei referiri exprese de către echipa de control a ANRMAP asupra celor reținute de pârât, nu se poate considera că punctul de vedere al ANRMAP este contrar celui precizat în nota de constatare.

Reclamanta mai invocă și punctul de vedere exprimat de ANRMAP și publicat la 07.05.2012 (aflat la filele 35-38) din care ar rezulta că ANRMAP consideră că în cazul contractelor de lucrări sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006 atunci când elementele neprevăzute, independente de voința autorității contractante constau în: 1) „elaborarea studiului de fezabilitate/proiectului tehnic a fost realizată în baza unor documente specifice acestora (studiu de trafic, analiza cost-beneficiu, studiu hidrologic și hidraulic, studii geotehnice, studii topografice, avize și acorduri, studiu de impact asupra mediului etc.) care nu mai sunt valabile la momentul începerii lucrărilor” sau 2) „apariția unor situații ce impun modificarea soluției tehnice inițiale ca urmare a evoluției degradărilor la structuri (poduri, pasaje, podețe, viaducte)”.

Verificând conținutul integral al acestui punct de vedere, Curtea constată că reclamanta preia din acesta doar elementele care îi sunt favorabile.

Or, cu privire la primul aspect, ANRMAP precizează și că „la momentul întocmirii documentației de atribuire aferente contractului, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că specificațiile tehnice care fac parte din caietul de sarcini corespund necesității autorității și condițiilor reale. Precizăm că în măsura în care aceste specificații nu mai corespund realității, se impune ca autoritatea contractantă să dispună măsurile necesare în vederea remedierii situației, o posibilă soluție putând fi, inclusiv, dacă este cazul, refacerea studiului de fezabilitate pe baza datelor reale, actuale, existente la momentul imediat anterior demarării procedurii de atribuire a contractului inițial”. Se arată expres și că „faptul că datele conținute de aceste documente nu mai corespund situației descoperite de către constructor în timpul execuției lucrărilor nu poate constitui un element imprevizibil decât în măsura în care schimbarea acestor date a fost cauzată de împrejurări care nu au fost și nu au putut fi prevăzute la momentul întocmirii studiului de fezabilitate”.

De asemenea, cu privire la cele de-al doilea aspect ANRMAP precizează și că „evoluția degradării structurilor poate reprezenta element imprevizibil dacă a fost cauzată de factori care nu au fost sau care nu puteau fi anticipați din cauza caracterului lor extraordinar, neobișnuit pentru zona și condițiile în care s-au produs”.

Rezultă din cele de mai sus că punctul de vedere al ANRMAP exprimat în comunicarea publicată la 07.05.2012 nu este în sensul susținerilor reclamantei, ci este corespunzător argumentelor pârâtului, în sensul că pentru ca circumstanțele invocate să aibă caracter imprevizibil este necesar ca acestea să nu fi putut fi prevăzute de reclamantă la momentul atribuirii contractului inițial.

În același sens este și punctul de vedere comunicat ANRMAP de către Comisia Europeană – Direcția Generală Piață Internă și Servicii nr. MARKT/C3/EP/kr (2012)_ din 21.05.2012 (ce este invocat de pârât în întâmpinare și se găsește publicat pe site-ul ANRMAP) în care se precizează următoarele „cu privire la condiția particulară referitoare la circumstanțele imprevizibile, această cerință trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă diligentă ar fi trebuit să prevadă (de exemplu dezastre naturale, noi cerințe rezultate din adoptarea a noi reglementări comunitare sau naționale, ori condiții tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigațiilor tehnice care au stat la baza proiectului și care au fost întreprinse în conformitate cu regulile artei). Modificările determinate de pregătirea neadecvată a procedurii de atribuire/ proiectului nu pot fi considerate circumstanțe imprevizibile”.

Având în vedere cele arătate mai sus precum și sensul termenului de imprevizibil, Curtea reține că pentru ca aspectele menționate de reclamantă, ca fiind constatate ulterior încheierii contractului inițial și care au determinat necesitatea încheierii actului adițional, să poată fi considerate circumstanțele imprevizibile de natură a justifica aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare potrivit art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006, era necesar ca reclamanta să nu fi putut să prevadă existența sau apariția acestora. Această imposibilitate de prevedere presupune apariția unui element care în condiții obișnuite nu trebuia să apară, un element excepțional, surprinzător pentru autoritatea contractantă.

Or, în cazul de față, circumstanțele imprevizibile invocate de reclamantă sunt reprezentate de degradări constatate ulterior încheierii contractului care au fost determinate, după cum chiar reclamanta reține de „acțiunile dinamice ale traficului rutier:

- traficul greu și foarte greu care are tendința de creștere în compoziția traficului total (peste 30%), mai ales că traseul scurtează cu circa 30 km distanța dintre B. și Giurgeni (Dobrogea);

- reacția neomogenă la trafic a zestrei existente a drumului (modernizat între anii 1976 – 1988) din materiale foarte diferite, cu grosimi variabile, mixturi asfaltice de diverse compoziții, alternante între straturi de fundații mixturi asfaltice;

- sub acțiunea dinamică a traficului foarte greu, pământul din patul drumului, de tip P4-P5 (argila prăfoasă, prafuri argiloase, terenuri sărăturoase, nămoluri) pământuri ce au unghiul de frecare internă redus, suferă cedări”.

Curtea apreciază că existența unui trafic greu pe respectivul drum și faptul că drumul era realizat din materiale foarte diferite nu are nimic neobișnuit sau excepțional astfel că nu reprezintă circumstanțe imprevizibile, ci elemente pe care reclamanta trebuia să le cunoască și de care trebuia să țină cont încă de la momentul atribuirii contractului inițial.

Prin urmare, încheierea de către reclamantă a actului adițional nr. 4/2010 s-a făcut prin aplicarea greșită a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, întrucât nu erau îndeplinite condițiile prev. de art. 122 lit. i din OUG nr. 34/2006, de unde rezultă că atribuirea acestui contract s-a făcut cu nerespectarea art. 20 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 potrivit căruia autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă, precum și a principiilor nediscriminării, tratamentului egal, transparenței și eficienței utilizării fondurilor publice prev. de art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006.

În ceea ce privește cuantumul corecției stabilite, Curtea reține că pârâtul a făcut corect aplicarea pct. 2.2 din Anexa I la OUG nr. 66/2011 în care se precizează corecțiile/reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achizițiile, cu excepția achizițiilor derulate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

Potrivit acestei dispoziții pentru o abatere reprezentată de încheierea unor acte adiționale pentru lucrări suplimentare atribuite fără competiție adecvată, în absența unei urgențe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absența unor circumstanțe neprevăzute se aplică o corecție de 25% din valoarea contractului atribuit fără lansarea unei proceduri competitive.

În nota cuprinsă în anexă referitoare la pct. 2.2 se precizează și că „în vederea determinării valorii optime a corecției financiare care trebuie aplicată pentru nerespectarea reglementărilor naționale privind achizițiile publice, gradul de flexibilitate este redus și nu se poate aplica decât în cazul în care prin modificările contractelor, operate după atribuirea lor, (1) autoritatea contractantă nu a modificat în mod substanțial datele cuprinse în invitația la participare și în caietul de sarcini, prin modificările aduse prin contractele suplimentare (actele adiționale), (2) dacă modificările ar fi fost incluse în invitația de participare sau în caietul de sarcini, nu ar fi avut un impact substanțial asupra ofertelor primite. Elementele esențiale privind atribuirea contractului se referă în special la valoarea contractului, natura activităților, termenul de execuție, condițiile de plată și materialele utilizate. Este întotdeauna necesară o analiză caz cu caz”.

În cazul de față, Curtea constată că prin actul adițional au fost atribuite lucrări suplimentare la un preț de 6.677.490,72 lei la care se adaugă TVA în sumă de 1.268.723,24 lei, de unde rezultă că s-au adus modificări substanțiale ale contractului inițial iar dacă acestea ar fi fost incluse în procedura inițială ar fi avut un impact substanțial asupra ofertelor primite, astfel că este corectă corecția aplicată de pârât de 25% din valoarea actului adițional.

Față de toate considerentele de mai sus, Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamanta U. A. Teritorială Județul B., ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta UNIUNEA A. TERITORIALĂ B., cu sediul în mun. B., Piața Independenței nr. 1, jud. B., cod de înregistrare fiscală_ în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., Latura Nord, sector 5, ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER

I. C. G. I. P.

Red. ICG

← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2532/2014. Curtea de Apel...		Refuz acordare drepturi. Sentința nr. 499/2014. Curtea de Apel... →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 1857/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 1857/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI