Anulare act administrativ. Sentința nr. 2393/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 2393/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 8087/62/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2393

Ședința publică din 16.09.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. Ș.

GREFIER: ANIȘOARA N.

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta C. F., în contradictoriu cu pârâții .., A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE – A.N.R.S.C. și G. R., având ca obiect anulare și suspendare executare act administrativ.

La primul apel nominal făcut în ședință publică, la ordine, au răspuns: pârâtele A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., reprezentată de consilier juridic P. A., cu delegație de reprezentare aflată la fila 7 din dosar și .., reprezentată de consilier juridic H. D. R., care depune delegație de reprezentare la dosar, lipsind reclamanta C. F. și reprezentantul pârâtului G. R..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar, prin C. Registratură al instanței, prin fax, în data de 16.09.2014 de către reclamantă, într-un singur exemplar, a unui răspuns la excepțiile invocate și o cerere de probe, după care:

Pentru a da posibilitatea pârâtelor să lectureze cererea depusă la dosar de către reclamantă, Curtea dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare.

La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, au răspuns: pârâtele A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., reprezentată de consilier juridic P. A., cu delegație de reprezentare aflată la fila 7 din dosar și ., reprezentată de consilier juridic H. D. R., cu delegație de reprezentare aflată la fila 60 din dosar, lipsind reclamanta C. F. și reprezentantul pârâtului G. R..

Curtea acordă cuvântul asupra cererii de probe formulată de către reclamantă.

Pârâta A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., prin consilier juridic, arată că probele solicitate nu sunt utile, concludente și pertinente soluționării cauzei.

Pârâta ., prin consilier juridic, arată că cererea de probe nu este utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.

Având în vedere obiectul acțiunii, Curtea constată că cererea de probe nu este întemeiată, cercetarea la fața locului și actele solicitate nefiind utile, pertinente și concludente cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010, a H.G. nr. 745/2007 și a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A.N.R.S.C. și .., excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active, și, în subsidiar, pe fondul cauzei.

Pârâta A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., prin consilier juridic, cât privește excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active în raport cu Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010 solicită admiterea, având în vedere că reclamanta nu se poate subroga în drepturile și obligațiile societățile comerciale T., stabilite prin Ordinului președintelui ANRSC 707. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive în raport cu contractul încheiat între T. și Asociația de proprietari solicită admiterea, motivat de faptul că A.N.R.S.C. nu este parte a contractului. De asemenea, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. în raport cu anularea H.G. nr. 745/2007, motivat de faptul că emitentul acestui act normativ este G. R.. De asemenea, invocă la acest termen excepția necompetenței materiale și teritoriale a Curții de Apel București în raport cu anularea contractului nr. 117/2010, având în vedere că se aplică regulile din Codul de procedură civilă, respectiv art. 113 pct. 8, în sensul că instanța competentă este cea de la sediul consumatorului. Arată că acest contract este încheiat în baza unui contract cadru, respectiv a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008.

Arată că renunță la excepția lipsei procedurii prealabile în raport cu Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010, motivat de faptul că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii acesteia. De asemenea, arată că renunță la excepția lipsei procedurii prealabile în raport cu H.G. nr. 745/2007, motivat de faptul că s-a făcut dovada îndeplinirii acesteia și, totodată, mai arată că renunță și la excepția lipsei procedurii prealabile în raport cu Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008, motivat de faptul că a făcut dovada îndeplinirii (a se vedea în acest sens fila 58 din dosarul Tribunalului B.).

Pe fondul cauzei, în ceea ce privește solicitarea de anulare a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010 prin care s-a aprobat eliberarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice solicită respingerea acesteia, întrucât această societate comercială a făcut dovada la momentul când a fost licențiată că a îndeplinit condițiile de acordare a licenței printre care existența contractului de delegare a gestiuni. Astfel, solicită a se reține că Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în materie, reclamanta nejustificând existența pagubei iminente, astfel că solicită respingerea cererii de anulare, respectiv suspendare a acestui ordin.

Cât privește cererea de anulare și suspendare a H.G. nr. 745/2010 și a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008 solicită respingerea, având în vedere că reclamanta nu dovedește juridic ce acte juridice superioare au fost încălcate la momentul emiterii acestora. Cât privește cererea de suspendare arată că reclamanta nu argumentează îndeplinirea celor două condiții cumulative prevăzute de lege. În concluzie, solicită respingerea acțiunii, dat fiind faptul că atât Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/2010, H.G. nr. 745/2007 cât și Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008 au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale.

Pârâta .., prin consilier juridic, arată că renunță la excepția lipsei procedurii prealabile a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008.

Curtea pune în discuție din oficiu faptul că cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007 este formulată în aprilie 2014 și cererea de revocare a acestei hotărâri adresată guvernului este formulată în iunie 2014, deci ulterior sesizării instanței.

Pârâta A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., prin consilier juridic, solicită admiterea excepției.

Pârâta .., prin consilier juridic, solicită admiterea excepției. Pe excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. raportat la anularea H.G. nr. 745/2007, cât și pe excepția lipsei calității procesuale pasive a . solicită admiterea. Pe excepția necompetenței materiale solicită admiterea, având în vedere că locul executării contractului este în B..

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată și nelegală, arătând că această stare a fost generată de solicitarea Asociației de Proprietari, care este titulara contractului. De asemenea, mai arată că la B. dosarul s-a soluționat irevocabil și depune înscrisuri la dosar în acest sens. Totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea, apreciind pricina în stare de judecată, în temeiul art. 394 din Noul Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

CURTEA,

Deliberând, reține următoarele:

Prin încheierea din 03.12.2013 pronunțată în dosarul_, Tribunalul B. a dispus disjungerea capetelor de cerere având ca obiect anularea, respectiv suspendarea Ordinului Președintelui ANRSC nr. 707/21.12.2010 (prin care se aprobase eliberarea licenței nr. 1271/2010 pentru serviciul public de alimentare cu energie termică societății T. S.R.L.), cu formarea unui nou dosar. Prin aceeași încheiere, tribunalul a prorogat discutarea excepției necompetenței materiale.

În dosarul format în urma disjungerii, cu nr._, a fost pronunțată sentința civilă nr. 6280/10.12.2013, prin care Tribunalul B. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel București competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta C. F. în contradictoriu cu pârâtele .. și A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C.

Dosarul_ a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București- Secția a VIII-a la data de 18.03.2014.

Reclamanta a fost citată pentru primul termen cu obligația de a preciza obiectul acțiunii, și anume ce acte solicită a fi anulate sau suspendate, cu obligația de a achita taxa de timbru.

Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin cererea din 12.11.2013 (fila 19 din dosarul Tribunalului B.) reclamanta a contestat licența nr. 1271/2010 emisă de A.N.R.S.C. „cu ordinul și toate actele care au stat la baza emiterii – acordării acesteia, cât și actele vătămătoare persoanelor aduse în vulnerabilitate/sărăcie încheiate ca urmare a licenței, inclusiv numitul contract nr. 117/2010 cu numita Asociația de proprietari nr. 55 B.”.

Prin cererea depusă la data de 15.04.2014 (fila 8 dosar) reclamanta a solicitat anularea:

- Ordinului nr. 707/21.12.2010 al Președintelui A.N.R.S.C.

- licenței nr. 1271/2010 și condițiile asociate licenței

- Regulamentului privind acordarea licenței (aprobat prin H.G. nr. 745/2007)

- Ordinului nr. 483/2008 al Președintelui A.N.R.S.C. și contractul-cadru

- contractului nr. 117/2010 dintre Tektron și Asociația de Proprietari nr. 55.

Reclamanta a solicitat prin această cerere acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, cerere încuviințată de instanță prin încheierea din camera de consiliu din 15.04.2014.

La același termen, Curtea a dispus citarea reclamantei cu obligația de a indica motivele de fapt și de drept ale acțiunii în anulare și de a preciza dacă solicită și suspendarea actelor administrative menționate.

Reclamanta a depus la 06.05.2014 (fila 19) cerere precizatoare prin care a arătat că actele administrative atacate nu conțin prevederi care să prevină abuzul operatorilor serviciului public de încălzire a populației autorizați de A.N.R.S.C. și al conducerii Asociației de Proprietari și care să-i sancționeze pentru astfel de abuzuri.

A.N.R.S.C. era obligat să înscrie în Ordinele, Regulamente, Condițiile Asociate Licenței și în orice alt act adiacent reguli privind prevenția precizată și sancțiuni.

Instalația de încălzire este una cu destinație specială de asigurare a căldurii în locuință, deci inerentă protecției, sănătății vieții, aceasta fiind un interes de ordine publică.

Actele administrative atacate sunt contrare dispozițiilor imperative ale O.U.G. nr. 70/2011, art. 6 și Carta Social Europeană Revizuite și art. 1247 din Noul Cod Civil.

Reclamanta a arătat în finalul cererii precizatoare că își menține solicitarea privind suspendarea.

Pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE – A.N.R.S.C. a formulat întâmpinare la data de 25.04.2014, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. în raport cu anularea H.G. nr. 745/2007, excepția lipsei procedurii prealabile în raport cu H.G. nr. 745/2007 și cu Ordinul președintelui nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice și excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. în raport cu Contractul nr. 117/2010.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. în raport cu anularea H.G. nr. 745/2007 prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, a solicitat admiterea, arătând că H.G. nr. 745/2007 este un act administrativ cu caracter normativ emis de G. R..

Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile în raport cu H.G. nr. 745/2007 și cu Ordinul președintelui nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice a învederat faptul că potrivit art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

De asemenea, potrivit art. 12 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu dispozițiile art. 193 din Codul de procedură civilă, reclamantul va anexa la cererea de chemare în judecată dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Totodată, prin plângerea prealabilă, în înțelesul legii contenciosului administrativ, se înțelege cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după care, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării actului.

Din coroborarea textelor de lege menționate mai sus, rezultă că procedura plângerii prealabile este obligatorie și poate fi exercitată înainte de intentarea acțiunii în fața instanței de contencios administrativ.

Or, în cazul dedus judecății, consideră că trebuia îndeplinită această procedură, neîncadrându-se în cazurile prevăzute de lege potrivit cărora plângerea prealabilă nu este obligatorie.

Așadar, acțiunea a fost formulată fără a se parcurge procedura prealabilă, nenăscându-se dreptul la acțiune.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.S.C. în raport cu Contractul nr. 117/2010 încheiat cu Asociația de proprietari nr. 55 B., excepție invocată și prin întâmpinarea depusă la Tribunalul B., a arătat că A.N.R.S.C. nu este parte a contractului a cărui anulare se solicită.

La data de 23.05.2014, pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE – A.N.R.S.C. a depus completări la întâmpinare prin care și-a menținut excepțiile invocate, iar în ceea ce privește motivele de fapt și de drept ale anulării, a arătat că nu pot fi reținute din următoarele considerente:

Solicită a fi înlăturată afirmația „niciunul din actele administrative normative sau individuale atacate nu conțin prevederi/dispoziții care: pe de o parte să prevină abuzul operatorilor serviciului public de încălzire a populației autorizați de A.N.R.S.C…iar pe de altă parte să-i sancționeze imediat și sever pentru astfel de abuzuri”, întrucât anularea/suspendarea actelor administrative atacate nu se poate realiza decât pentru motive de nelegalitate raportate la norme superioare.

Or, atâta timp cât reclamanta nu demonstrează juridic ce acte juridice superioare ar fi încălcate la momentul emiterii acestora, nu se poate reține acest argument.

Pe de altă parte, atât H.G. nr. 745/2007, Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008, dar și Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/21.12.2010, reglementează atât măsuri preventive, dar și coercitive.

De asemenea, Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 707/21.12.2010 stabilește la art. IV obligațiile operatorului.

Cât privește funcția preventivă, în Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008 o regăsim la art. 7, respectiv obligațiile furnizorului, iar la capitolul VII este reglementată răspunderea părților contractuale pentru neexecutarea în tot sau în parte a obligațiilor contractuale.

Invocarea dispozițiilor art. 6 din O.U.G. nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, nu poate fi reținută întrucât nu au legătură cu cauza supusă judecății, actul normativ având ca scop reglementarea acordării unor măsuri de protecție socială a populației reprezentate de ajutoare lunare pentru acoperirea unei părți din cheltuielile aferente încălzirii locuinței în perioada sezonului rece, precum și a modului de facturare și plată a energiei termice.

De asemenea, actele normative atacate nu pot fi anulate pe motiv că sunt împotriva Cartei Social Europene, atâta timp cât nu este argumentat juridic.

Cât privește susținerea că în toate actele atacate a fost încălcat art. 1247 NCC se va înlătura, întrucât potrivit acestui text legal „este nul un contract încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”. Or, această ipoteză nu poate fi aplicată în raport cu H.G. nr. 745/2007 și nici în raport cu Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008, motivat de faptul că H.G. nr. 745/2007 reglementează acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, iar Ordinul nr. 483/2008 este un contract-cadru care stabilește raporturile juridice dintre furnizor și utilizator cu privire la furnizarea, utilizarea, facturarea și plata energiei termice.

ANRSC a mai invocat prin întâmpinarea depusă în dosarul Tribunalului B. excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active în raport cu Ordinul Președintelui ANRSC nr. 707/2010.

În esență, pârâta susține, în motivarea acestor excepții, că reclamanta nu este titulara unor drepturi și, respectiv, a interesului legitim propriu și actual care să justifice acțiunea pentru suspendarea/anularea actului administrativ, întrucât aceasta nu se poate substitui în drepturile și obligațiile societății comerciale T. SRL.

Pârâta .. a formulat întâmpinare la data de 30.05.2014 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a T. S.R.L. raportat la cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice și excepția prematurității introducerii cererii de anulare a Ordinului A.N.R.S.C. 483/2008 raportat la lipsa plângerii prealabile a reclamantei, iar pe fond a solicitat respingerea ca netemeinice și nelegale a pretențiilor reclamantei cu privire la suspendarea și anularea Licenței 1271/21.12.2010, a Ordinului A.N.R.S.C. 707/21.12.2010 și a Contractului de Furnizare a Energiei Termice nr. 117/24.11.2010.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a T. S.R.L. raportat la cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice consideră că în cauză trebuie introdus emitentul actului a cărei anulare se solicită, prin reprezentant legal, astfel încât să poată pune concluzii de respingere, inclusiv cu privire la excepția prematurității cererii de anulare (care nu a fost probată de reclamantă prin depunerea de copii ale plângerii prealabile), și să poate să invoce, în mod autorizat, motivele de fapt și de drept ce au stat la baza emiterii H.G. nr. 745/2007.

Referitor la excepția prematurității introducerii cererii de anulare a Ordinului A.N.R.S.C. 483/2008 arată faptul că reclamanta nu a probat, prin depunere de înscrisuri, existența unei plângeri prealabile, întocmită în condițiile art. 7 alin. 1 și 11 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care arată: „1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (11) În cazul actului normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând” raportat la lipsa plângerii prealabile a reclamantei, necesar a fi formulată în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Aceeași lege definește plângerea prealabilă ca fiind „cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia”. Din susținerile reprezentantului A.N.R.S.C. reiese că o astfel de plângere nu a fost înregistrată deși existența acesteia este obligatorie, motiv pentru care cererea de suspendare și anulare a Ordinului nr. 483/2008 este prematur introdusă.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca netemeinice și nelegale pretențiile reclamantei cu privire la suspendarea și anularea Licenței 1271/21.12.2010, a Ordinului A.N.R.S.C. 707/21.12.2010 și a Contractului de Furnizare a Energiei Termice nr. 117/24.11.2010 pentru următoarele considerente:

Societatea T. prestează serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul B., beneficiari fiind populația brașoveană precum și agenții economici din oraș.

Ținând cont de specificul societății (furnizare agent termic pentru încălzire precum și apă caldă), activitatea T. este reglementată din punct de vedere tehnic, de către A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.).

În temeiul Ordinului 707/21.12.2010 al Președintelui A.N.R.S.C. a fost eliberată Licența clasa 2 nr. 1271/21.12.2010, pentru serviciul public de alimentare cu energie termică, în baza căreia societatea T. duce la îndeplinire obiectul său de activitate.

În contextul mai sus descris, societatea T., în calitate de furnizor, a încheiat cu Asociația de Proprietari nr. 55 B. în calitate de utilizator (asociație din care face parte și reclamanta C. F.), Contractul de Furnizare a energiei termice nr. 117/24.11.2010.

Acest contract a fost încheiat în conformitate cu Ordinul A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice și are ca obiect stabilirea raporturilor juridice dintre furnizor și utilizator cu privire la furnizarea, utilizarea, facturarea și plata energiei termice.

Acest contract statuează faptul că raporturile dintre furnizor și utilizator (asociația de proprietari) se stabilesc la punctul de delimitare între rețeaua interioară a utilizatorului aflată pe proprietatea acestuia și rețeaua publică.

În data de 05.11.2012, asociația de proprietari utilizatoare de agent termic a solicitat prestatorului T., prin adresa înregistrată sub nr. 2861/05.11.2012, debranșarea unei scări dintr-un condominiu administrat de această asociație, respectiv scara D din blocul nr. 41 situat pe ..

Conform celor arătate de asociația de proprietari în adresa 2861/05.11.2012, pe această scară se mai aflau 3 apartamente care erau racordate la sistemul centralizat de încălzire, iar 2 dintre acestea înregistrau la data respectivă datorii mari către asociația de proprietari.

Unul dintre proprietarii de apartamente ce înregistrau datorii către asociația de proprietari este reclamanta C. F.. Așa după cum se arată în adresa 2861/05.11.2012, dna C. F. înregistra, la acea dată, către asociația de proprietari un debit în cuantum de_.35 lei, sumă ce nu includea penalități de întârziere la plată.

Ca urmare a acestor debite, asociația de proprietari nu a reușit să achite în timp util datoriile către furnizorii de utilități, inclusiv datoriile către T. aferente energiei termice furnizate și facturate.

Sistarea energiei termice și a apei calde menajere către reclamanta C. F. a fost dispusă de către asociația de proprietari creditoare. Scopul acestei măsuri a fost acela de a stopa acumularea de datorii ale persoanelor fizice către asociația de proprietari și evitarea unei stări de insolvabilitate a asociației de proprietari față de furnizorul de energie termice și apă caldă menajeră.

Arată faptul că, în conformitate cu prevederile art. 6 pct. 10 lit. g din Contractul de Furnizare a Energiei Termice nr. 117/24.11.2010, furnizorul are dreptul de a limita furnizarea agentului termic la cererea utilizatorului formulată în acest sens de Asociația de Proprietari nr. 55 B. (asociație din care face parte și reclamanta C. F.).

Din această perspectivă, arată faptul că între reclamanta C. F. și societatea pârâtă nu există încheiată nicio convenție, astfel încât nu există niciun fel de raport obligațional. Nu există drepturi și obligații corelative între T. și C. F..

Reclamanta avea obligația de a achita energia termică de care a beneficiat la Asociația de Proprietari nr. 55 și nu la societatea T., însă acest lucru nu s-a întâmplat, reclamanta acumulând debite impresionante către asociația de proprietari.

Consideră că reclamanta nu a fost lezată în drepturile și interesele sale legitime prin actele pe care le atacă.

Din susținerile reclamantei reiese faptul că nu dispune de venituri, dar acest fapt, în opinia sa, nu constituie un motiv suficient pentru sistarea utilităților neachitate.

Reclamanta a acumulat datorii mari față de asociația de proprietari din care face parte și, în mod inevitabil, aceasta din urmă a acumulat datorii către pârâtă.

T. este o societate comercială, aflată în subordinea administrativă a Consiliului Local al Municipiului B. care are și calitate de asociat majoritar, deținând 99,99% din capitalul social al T..

Condițiile actuale (economice, legale, sociale) impun societății T. respectarea anumitor criterii de performanță tehnico-economică, de eficiență energetică și de diminuare a pierderilor de energie termică.

Activitatea T. este strict reglementată de Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale dar și de legislația specifică domeniului de activitate: Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică precum și de alte ordine ale autorităților de reglementare în domeniu (Ex. Ordinul ANRSC 483/2008).

Societatea T. are obligația de a lua toate măsurile legale în vederea recuperării integrale a contravalorii energiei termice furnizate.

În acest context societatea T. a dat curs solicitării Asociației de Proprietari nr. 55 de a sista furnizarea agentului termic în imobilul unde locuiește reclamanta, în conformitate cu prevederile legale în domeniu dar și cu obligațiile contractuale.

În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, Ordinul A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice.

În ședința publică din 16.09.2014, pârâta A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., prin consilier juridic, a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Curții de Apel București pe cererea de anulare a contractului nr. 117/2010, arătând că se aplică regulile din Codul de procedură civilă, respectiv art. 113 pct. 8, în sensul că instanța competentă este cea de la sediul consumatorului. Arată că acest contract este încheiat în baza unui contract cadru, respectiv a Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008.

Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale pasive nu este întemeiată.

ANRSC și .. au invocat această excepție pe capătul de cerere având ca obiect anularea hotărârii de guvern, respectiv anularea contractului nr. 117/2010.

Curtea constată că reclamanta a justificat chemarea în judecată, în calitate de pârâte, în această cauză, a autorității de reglementare și a societății comerciale T..

Astfel, reclamanta a solicitat prin acțiunea formulată anularea unor acte administrative emise de ANRSC, printre care și licența emisă în favoarea beneficiarului .. Acesta din urmă este și semnatarului contractului nr. 117/2010.

În cauză a fost introdus în judecată, în calitate de pârât, G. R., dată fiind cererea de anulare a H.G. 745/2007.

Calitatea procesuală pasivă nu trebuie să fie justificată pe toate capetele de cerere. De vreme ce acestea se judecă împreună, între ele existând o legătură, pârâții au posibilitatea de a-și face apărările pe toate susținerile.

Cu privire la HG nr. 745/2007, Curtea constată că reclamanta a depus la dosar cererea adresată Guvernului la 07.05.2014.

Având în vedere că cererea de revocare a H.G. este ulterioară sesizării instanței cu cererea de anulare a actului administrativ, (15.04.2014- fila 8), Curtea constată că sunt încălcate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004:

„Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

Împrejurarea că acest act administrativ este unul cu caracter normativ nu are relevanță. În privința lui, nu sunt aplicabile dispozițiile referitoare la termenele în care trebuie efectuată procedura prealabilă („În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând”- art. 7 alin. 11), însă cererea de revocare trebuie să fie adresată emitentului anterior sesizării instanței.

Contractul de furnizare a energiei termice nr. 117/24.11.2010 încheiat între . și Asociația de proprietari nr. 55 B. nu este unul administrativ.

Conform art. 36 alin. 1 din Legea nr. 51/2006, „Raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat”.

Având în vedere, însă, motivele invocate în susținerea acțiunii, rezultă că cererea de anulare a contractului de furnizare are un caracter accesoriu față de cererea de anulare a Ordinului nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului cadru, fiind incidente dispozițiile legale referitoare la prorogarea de competență, prevăzute de art. 123 alin. 1 C.p.civ.

Curtea constată că motivele invocate de pârâta ANRSC în susținerea excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active în raport cu Ordinul Președintelui ANRSC nr. 707/2010 (lipsa drepturilor/intereselor legitime) privesc fondul cererii de anulare a acestui administrativ.

Conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.

Având în vedere aceste considerente, va admite excepția lipsei procedurii prealabile pe cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007, va respinge cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007 ca inadmisibilă, și va respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive, lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și excepția necompetenței materiale, ca neîntemeiate.

Pe fond,

Prin Ordinul nr. 707/21.12.2010 (fila 41), ANRSCUP a aprobat eliberarea licenței clasa 2 pentru serviciul public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare, societății comerciale T. SRL, cu respectarea condițiilor asociate licenței din anexa Ordinului.

În temeiul acestui Ordin, a fost emisă Licența nr. 1271/21.12.2010 (fila 42).

Ordinul nr. 483/2008 al Președintelui ANRSCUP privește aprobarea contractului- cadru de furnizare a energiei termice.

. a încheiat cu Asociația de proprietari nr. 55 B. contractul de furnizare a energiei termice nr. 117/24.11.2010.

Curtea constată că unele motive invocate prin acțiune se referă la acțiuni ale operatorului . administrative contestate („distrugerea prin tăiere sau alt mod a instalației proprietate”), respectiv la inexistența unor norme care pe de o parte „să prevină abuzul operatorilor serviciului public de încălzire a populației” și pe de altă parte să „îi sancționeze imediat și sever pentru astfel de abuzuri contra proprietății și persoanelor vulnerabile”.

Licența este actul administrativ care conferă operatorului dreptul de a presta serviciile publice de alimentare cu energie termică.

La emiterea licenței, se verifică dacă operatorul întrunește condițiile organizatorice, economico- financiare, dacă deține dotarea și aparatura tehnică necesară, precum și cunoașterea legislației în domeniu pentru a presta serviciul public respectiv.

Reclamanta nu pune în discuție în prezenta cauză aceste aspecte, ci invocă situații de fapt derulate în cadrul activității de prestare a serviciilor, respectiv lipsa unor dispoziții legale concrete referitoare la drepturile sale și obligațiile corelative în cazul debranșării pentru neplată.

Nulitatea sancționează emiterea/adoptarea actului juridic cu încălcarea normelor legale în vigoare la acel moment.

Aspectele de fapt ulterioare emiterii actului nu au relevanță în analiza legalității acestuia.

Pe de altă parte, obligarea autorității la completarea unui act administrativ care stabilește norme de reglementare nu este admisibilă, având în vedere principiul constituțional al separației puterilor în stat.

Instanța nu poate dispune obligarea autorității de reglementare să completeze Contractul- cadru, respectiv condițiile asociate licenței, cu noi dispoziții.

Reclamanta nu a solicitat în mod expres obligarea pârâtei la completarea actelor administrative, însă în condițiile în care parte dintre motivele cererii de anulare privesc lipsa unor dispoziții, reclamanta solicită instanței să constate că anumite relații sociale trebuie să fie reglementate.

Reclamanta nu a făcut dovada faptului că actele administrative a căror anulare o solicită încalcă dispoziții legale cu forță juridică superioară.

OUG nr. 70/2011 și Noul Cod de procedură civilă au intrat în vigoare ulterior emiterii actelor administrative contestate (Ordinul nr. 707/21.12.2010, Licența nr. 1271/21.12.2010, Ordinul nr. 483/2008).

Reclamanta nu a arătat ce dispoziții concrete din actele administrative sus menționate ar fi contrare art. 1 alin. 3, art. 34, art. 47 din Constituția R., respectiv dispozițiilor referitoare la protecția socială din Carta Social Europeană Revizuită.

Având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge cererea de anulare a actelor administrative ca neîntemeiată.

Curtea va respinge și cererea accesorie, de anulare a contractului de furnizare a energiei termice nr. 117/24.11.2010 (act încheiat în baza actelor administrative care formează obiectul cererii de anulare), ca neîntemeiată.

Aspectele de fapt invocate de reclamantă care privesc situația concretă a acesteia nu pot fi avute în vedere decât în litigiul privind legalitatea debranșării/obligarea la rebranșarea apartamentului său.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept sus reținute, Curtea constată că nu sunt întrunite în cauză condițiile legale privind suspendarea actului administrativ (existența cazului bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004).

Curtea constată că reclamanta nu a invocat prin cererea de suspendare împrejurări de fapt de natură să creeze o îndoială puternică asupra legalității actelor administrative contestate, în sensul art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004, și nu a dovedit faptul că măsura suspendării actelor administrative este necesară pentru prevenirea unui prejudiciu material.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive, lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și excepția necompetenței materiale, ca neîntemeiate.

Admite excepția lipsei procedurii prealabile pe cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007.

Respinge cererea de anulare a H.G. nr. 745/2007 ca inadmisibilă.

Respinge în rest acțiunea formulată de reclamanta C. F., cu domiciliul în B., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții .., cu sediul în B., .. 25, ., A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE – A.N.R.S.C., cu sediul în București, ., sector 3, și G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei, nr. 1, sector 1, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare (cererea se depune la Curtea de Apel București).

Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. A.Ș./A.N.

6 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 2393/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI