Anulare act administrativ. Sentința nr. 910/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 910/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 7840/2/2013
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 910
Ședința publică de la 19 martie 2014
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamanta T. LF T. S.R.L., prin administrator judiciar PRIME INSOLV PRACTICE SPRL, în contradictoriu cu pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE – COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 12 martie 2014, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 19 martie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 2.12.2013 sub nr._ s-a inregistrat cererea reclamantei S.C. T. LF T. SRL prin care a chemat in judecata pe pârâta M. FINANȚELOR PUBLICE – COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea Deciziei nr.088/31.07.2013 a Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care s-a respins contestația si s-a menținut măsura stabilita prin Decizia nr. 056/29.04.2013; precum si a Deciziei nr.056/29.04.2013 a Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care se suspendă autorizațiile de antrepozit fiscal RO0020639PP01/30.01.2013 și nr.RO0020639PP02/30.01.2013.
In fapt, reclamanta a aratat ca la data de 29.04.2013 a fost emisa de către Comisia Pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate Decizia nr.056/29.04.2013 prin care se suspendă autorizațiile de antrepozit fiscal RO0020639PP01/30.0L2013 și nr. RO0020639PP02/30.01.2013 deținute de S.C. T. LF T. S.R.L, având în vedere propunerea de suspendare a autorizațiilor formulate de către Garda Financiară și în temeiul dispozțiilor art.20628 alin.(4) litb) din Legea nr.571/2003.
Dupa ce a citat prevederile textului sus aratat reclamanta a sustinut ca prevederile legale confera posibilitatea organului fiscal competent de a aprecia asupra aplicării măsurii suspendării autorizației propusă de organul de control raportat la respectarea condițiilor stabilite de lege pentru autorizare.
Dreptul de a reprezenta . SRL a aparținut exclusiv d-nei I. M. Florența, în calitate de administrator unic, împotriva căreia a fost emisă în data de 09.03.2013 Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale de către D.I.LC.O.T. - Serviciul Teritorial G..
Insă, prin Hotărârea . SRL nr.l 13/12.03.2013 și a Actului adițional din 12.03.2013 potrivit încheierii de data certa nr.5, s-a hotărât încetarea mandatului d-nei I. Florența M. și numirea în funcția de administrator a d-lui J. A., posesor al CI . nr.l86503 eliberată de Poliția Focșani la data de 20.07.2004, CNP_, cu puteri depline de reprezentare și administrare pe durată nelimitată.
Potrivit Certificatului de înregistrare Mențiuni emis de ORC de pe lângă Tribunalul V. eliberat la data de 15.03.2013, Mențiunea nr.4288 din 13.03.2013 privind înregistrarea modificării actului contitutiv al T. LF T. SRL cuprinse în act adițional cu dare de dată certă nr.5 din 12.03.2013 a fost înscrisă în registrul comerțului la data de 14.03.2013 în baza rezoluției nr.1557 din 14.03.2013.
A informat Autoritatea Națională a Vămilor asupra modificărilor întreprinse prin adresa nr.577/18.03.2013, înregistrară la autoritatea vamală sub nr.15.373/20.03.2013, în conformitate cu prevederile art.20626 alin.(l) lit.j) din Codul fiscal și ale pct.87 alin.(24) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.44/2004.
Din preambulul Deciziei nr.056/29.04.2013 rezultă faptul că, organul de control, respectiv Garda Financiară - Secția Județeană G., prin adresa nr._/18.03.2013 a transmis Procesul-verbal de control nr._.03.2013 încheiat în urma controlului efectuat la . SRL, și totodată precizează că în Dosarul penal nr.218/D/P/2011, sunt cercetați reprezentanții societății sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art.7 din Legea nr.39/2003, art.9 din Legea nr.241/2006 și art.2961 din Legea nr.571/2003 și propune suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal RO0020639PP01 din 30.01.2013 și nr. RO0020639PP02 din 30.01.2013 până la definitivarea dosarului penal.
A formulat contestatie, dar prin decizia nr. 088 i-a fost respinsa aceasta contestatie si a fost mentinuta masura stabilita prin decizia nr. 056/2013 pe motiv ca legiuitorul a avut in vedere prin prevederile din codul fiscal ( art. 20628 ) sanctionarea faptelor savarsite si mentionate in ordonantele de punere in miscare a actiunii penale si nu a persoanelor care au savarsit faptele.
Referitor la propunerea organului de control de suspendare a autorizațiilor de antrepozit fiscal RO0020639PP01/30.01.2013 și nr.RO0020639PP02/30.01.2013, in baza căreia a fost emisa Deciziei nr.056/29.04.2013, pe motivul ca în Dosarul penal nr.218/D/P/2011, sunt cercetați reprezentanții societății sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art.7 din Legea nr.39/2003, art.9 din Legea nr.241/2006 și art.2961 din Legea nr.571/2003, a învederat faptul că a depus imediat toate diligentele necesare pentru a suplini deficientele care ar fi atras măsura suspendării pentru menținerea valabilității autorizațiilor de antrepozit fiscal, astei cum se poate constata din acțiunile întreprinse.
La data comunicării de către Garda financiară - Secția Județeană G. a Ordonanțelor de punere în, mișcare a acțiunii penale din data de 09.03.2013 emise de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial G., pe numele d-nei lonescu M. Florența, d-lui J. M. L. și d-nei M. R. prin adresa nr._/28.03.2013, menționată în preambulul deciziei, nu mai erau întrunite condițiile pentru aplicarea măsurii suspendării prevăzută de art.20628 alin.(4) lit.b) Cod fiscal, aspect cunoscut de Autoritatea Națională a Vămilor de la data de 20.03.2013.
Reclamanta a mai sustinut ca potrivit dispozitiilor alin.(4) al art.20628 lit b) C.F, prevăd ca și criterii pentru aplicarea măsurii suspendării două condiții cumulative, respectiv propunerea organului de control și punerea în mișcare a acțiunii penale pentru o infracțiune dintre cele menționate în cuprinsul literei.
Insă, având în vedere faptul că cea de a doua condiție nu dermină persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală (asociați, administratori ori societate), acesta nu poate fi analizată fără a ne raporta la condițiile legale prevăzute de Codul fiscal pentru autorizarea unui antrepozit fiscal din punct de vedere al laturii penale, deoarece condițiile menținerii valabilității autorizației acordate nu se pot interpreta prin crearea unei situații mai grele antrepozitarului decât situația de la data autorizării sau revocării.
Astfel, din tot cuprinsul Titlului VII-Accize al Codului fiscal condițiile ce trebuie analizate pentru a se acorda o autorizația pentru antrepozit fiscal în ceea ce privește latura penală, vizează doar administratorii persoanelor juridice care solicită autorizarea.
In acest sens, a menționat dispozițiile art.20623 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, în cuprinsul cărora sunt reglementate condițiile de autorizare analizate de autoritatea competentă pentru eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, potrivit cărora: "în cazul unei persoane juridice care urmează să-și desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnați în mod definitiv pentru infracțiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidența în ultimii 5 ani, să nu fi fost " condamnată pentru o infracțiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Având în vedere dispozițiile legale invocate mai sus, pentru autorizarea unui antrepozit fiscal, rezultă fără tăgadă faptul că legiuitorul nu prevede obligativitatea emiterii cazierului judiciar pentru asociații societății sau persoane care dețin funcții de conducere în cadrul acesteia, cu excepția administratorilor, astfel că punerea în mișcare a acțiunii penale sau condamnarea definitivă pentru infracțiunile menționate în cazul acestor persoane nu afectează îndeplinirea condițiilor legale necesare autorizării ca antrepozit fiscal.
De asemenea, condițiile de revocare a autorizației de antrepozit fiscal reglementate la nivelul art.20628 alin.(2) pct.2 lit.b) din Codul fiscal vizează din punct de vedere penal tot situația administratorilor persoanelor juridice autorizate.
Astfel, cea de-a doua condiție referitoare la latura penală, prevăzută art.20628 alin.(4) lit.b) din Codul fiscal pentru suspendarea autorizației de antrepozit fiscal, trebuie circumscrisă la situația administratorului /administratorilor persoanelor juridice autorizate, ori celelalte două persoane nu au nici calitate de reprezentanți ai societății și nici de administratori ai acesteia.
La nivelul Codului Fiscal condamnarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârșirea oricărei infracțiuni prevăzută de art.20628 alin.(4) lit.b), a oricărei persoane din cadrul unei societăți comerciale, cu excepția administratorului societății, nu generează nicio consecință fiscală, respectiv nu are influentă nici asupra autorizării ca antrepozit fiscal si nici asupra revocării acestei autorizații.
Reclamanta a concluzionat ca aplicarea măsurii suspendării, care este o măsură provizorie,prin extinderea forțată a unor condiții legale care nu afectează autorizația sau revocarea acesteia la încetarea condițiilor pentru care a fost aplicată, este o măsură abuzivă care nu este în măsura sa justifice aplicarea unei astfel de masuri extreme.
In același timp, prin încheierea nr.123 din data de 28.03.2013 pronunțată de Tribunalul V. Secția Civilă II în dosarul_, împotriva societății a fost deschisă procedura insolvenței. In prezent, se află în procedura de observație, sens în care a menționat dispozițiile art.1542 din Legea nr.85/2006 potrivit cărora "orice decăderi, limitări, interdicții ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvență vor fî aplicabile doar de la data deschiderii falimentului".
Mai mult, prevederile legale susmenționate conferă posibilitatea organului fiscal competent de a aprecia asupra aplicării măsurii suspendării autorizației propusă de organul de control, deoarece Comisia Pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate este un organ de decizie, care nu este ținuta sa duca la îndeplinire propunerile formulate de organele de control, in măsura in care din analiza datelor si documentelor deținute nu rezulta indeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru aplicarea sancțiunilor.
Referitor la Decizia nr.088 din 31.07.2013 a Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care se respinge contestația depusa de . SRL si menține măsura stabilita prin Decizia nr. 056/29.04.2013, a apreciat ca aceasta este nemotivata, nelegala si netemeinica.
Astfel din considerentele deciziei se retine ca prin dispozitiile legale legiuitorul a avut in vedere sanctionarea faptelor savarsite si mentionate in ordonantele de punere in miscare a actiunii penale si nu a persoanelor care au savarsit aceste fapte.
Reclamanta a solicitat motivul pentru care organele de control ale Gărzii Financiare - Secția Județeană G. au propus suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal RO0020639PPQ1/30.01.2013 și nr. RO0020639PP02/30.01.2013 până la definitivarea dosarului penal, ca si prima condiție prevăzuta de art. 20628 alin.(4) lit.b), este faptul ca în Dosarul penal nr.218/D/P/2011, sunt cercetați reprezentanții societății sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art.7 din Legea nr.39/2003, art.9 din Legea nr.241/2006 și art.2961 din Legea nr.571/2003 și propune suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal RO0020639PP01/30.01.2013 și nr.RO0020639PP02/30.01.2013 până la definitivarea dosarului penal.
Sub acest aspect, este evident faptul ca exista o contradicție de interpretare a dispozițiilor art.20628 alin.(4) lit.b) CF, in emiterea celor doua decizii ale Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate, deoarece:
Astfel, cum rezulta din propunerea Gărzii Financiare - Secția Județeană G., aceștia au avut in vedere faptul ca in dosarul in Dosarul penal nr.218/D/P/2011 sunt cercetați "reprezentanții societății", ori pentru analizarea celei de-a doua condiție a art.20628 alin.(4) lit.b) trebuiau identificate doar persoanele impotriva cărora a fost pusa in mișcare acțiunea penala si îndeplineau acesta calitate.
Or, raportat la acesta condiție, aplicarea sancțiunii suspendării prin Decizia nr. 056/29.04.2013 trebuia sa se raporteze la punerea in mișcare a acțiunii penale "in personam", si nu in rem, deoarece la momentul începerii urmăririi penale se cunoștea persoana făptuitorului, iar la momentul emiterii Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial G., respectiv 09.03.2013, persoana Învinuitului, in persoana d-nei I. M. Florența, care a deținut calitatea de administrator unic al societatii.
Insa, in contradicție cu aspectele avute in vedere mai sus, comisia da o noua interpretarea indeplinirii condițiilor prevăzute de art.206 28 CF, reținuta in cuprinsul Deciziei nr.088/31.07.2013 pentru respingerea contestației formulate de subscrisa impotriva Deciziei nr. 056/29.04.2013, respectiv legiuitorul a avut in vedere sancționarea faptelor săvârșite si menționate in Ordonanțele de punere in mișcare a acțiunii penale.
Comisia considera ca legiuitorul a avut in vedere aplicarea sancțiunii prevăzute la art.20628 alin.(4) lit.b) CF, la punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva oricărei persoane, indiferent de calitatea acesteia.
In lumina unei astfel de interpretări condiția este Îndeplinita, probabil, chiar si in cazul in care persoana s-a fi aflat chiar si tangențial in raporturi juridice cu societatea reclamanta.
Or, suspendarea executării autorizației trebuie sa fie o stare temporara, urmând ca la finalizarea dosarului penal autorizația sa-si recapete caracterul sau executoriu sau sa înceteze complet a mai produce efecte juridice fiind anulat sau revocat si ar trebui sa intervină in situații limita.
Mai mult, o astfel de interpretare incalca însuși scopul suspendării unui act administrativ, deoarece suspendarea este, de fapt o măsura luata pentru a oferi organului competent posibilitatea si timpul necesar deliberării asupra legalității acțiunilor desfășurate, si raportat la acest rezultat sa decidă fie anularea/revocarea actului, fie repunerea lui in vigoare.
Măsura anularii autorizației pentru un antrepozit fiscal, prevăzuta de art.206 alin.(l) CF se poate lua atunci când au fost oferite informații inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal, raportat strict la cazul supus judecații, informațiile ar trebui sa privească cazierului judiciar al persoanelor care dețin calitatea de administratori ai societății.
Măsura revocării autorizației de antrepozit fiscal reglementata la nivelul art.20628 alin.(2) pct.2 lit.b) din Codul fiscal, strict din punct de vedere penal, vizează doar situația administratorilor persoanelor juridice autorizate, condiție neindeplinita in prezent in cazul suspus analizei instanței.
De asemenea, măsura suspendării, care este o măsura vremelnica, tinde sa devină o măsura mai drastica decât măsura revocării, deoarece potrivit alin.(ll) art.206 28 "in cazul revocării autorizației, o nouă autorizație poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puțin 6 luni de la data revocării", ori in cazul de fata măsura suspendării depășesc cu mult acest termen sancționator prevăzut in cazul aplicării măsurii revocării.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 8 si 11 din legea nr. 554/2004.
In dovedirea cererii sale reclamanta a depus deciziile atacate, contestatia formulata.
La 16.12.2013 reclamanta a complinit lipsurile cererii constate prin rezolutia din 3.12.2013.
La 14.01.2014 parata MFP – COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neintemeiata.
Totodata parata a depus si actele care au stat la baza emiterii deciziilor contestate.
La 29.01.2014 reclamanta a depus raspuns la intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului cu privire la fondul cauzei curtea retine ca actiunea reclamantei este neintemeiata pentru urmatoarele considerente.
Reclamanta solicita anularea deciziei nr. 056/29.04.2013 a paratei COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZARTE prin care s-a dispus suspendarea autorizatiilor de antrepozit fiscal RO0020639PP01/30.01.2013 și nr.RO0020639PP02/30.01.2013, precum si a deciziei de solutionare a contestatiei sale impotriva acestei decizii.
In esenta, reclamanta a sustinut ca deciziile sunt nelegale pentru ca inainte de acestea administratorul societatii a fost schimbat si ca nu ar fi intrunite conditiile art. 20628 al. 4 lit b din legea nr. 571/2003 pentru a se putea dispune suspendarea autorizatiilor de antrepozit fiscal.
Potrivit acestui text de lege “(4) La propunerea organelor de control, autoritatea competentă poate suspenda autorizația pentru un antrepozit fiscal, astfel: ...b) până la soluționarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru o infracțiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”
Prin urmare contrar sustinerilor reclamantei textul respectiv nu face nicio referire la punerea in miscare a actiunii penala impotriva administratorului.
Potrivit principiului de drept „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), autoritatea parata a interpretat corect dispozitiile legale mai sus indicate si a facut in mod corect aplicarea acestor prevederi.
Si daca ar fi sa interpretam sistematic prevederile art 20628 din legea nr. 571/2003, vedem ca acest text se refera de cele mai multe ori la antrepozitar, care in cazul nostru este societatea reclamanta si nicidecum la administratorul acesteia.
Ca urmare nu are nicio relevanta cine este administratorul si cine a avut sau are in prezent dreptul de administrare al societatii reclamante.
In mod corect organele fiscale in cele doua decizii au sustinut ca sanctiunea suspendarii intervine ori de cate ori au fost savarsite anumite fapte ce constituie infractiuni potrivit unuia dintre actele normative indicate la al. 4 al art. 20628 din legea nr. 571/2003.
Chiar in actiune reclamanta recunoaste existenta unei ordonante de punere in miscare a actiunii penale de catre DIICOT SERVICIUL TERITORIAL GALATI, din 9.03.2013, adica anterioara deciziilor contestate.
In fapt este vorba despre 3 ordonante de punere in miscare a actiunii penale aflate la filele 139-141 din dosar.
De asemenea instanta constata ca masura a fost luata la propunerea organelor de control, asa cum reiese din adresa de la filele 143-144.
Prin urmare masura dispusa nu este nici nelegala si nici abuziva, mai ales in conditiile in care din ordonantele de punere in miscare a actiunii penale mai sus indicate aflate la dosar reiese ca ar fi vorba despre un grup infractional organizat din care fac parte si fostul administrator al societatii reclamante, precum si unul dintre asociatii acestuia, J. M. L., care este asociat majoritar.
Nu se poate retine interpretarea pe care reclamanta o da textului de lege, restrangand aplicabilitatea textului numai in ceea ce priveste punterea in miscare a actiunii penale pentru una din infractiunile prevazute de actele normative indicate fata de administrator, pentru ca unele din infractiuni, de exemplu cele din codul fiscal, se refera la producerea, achizitionarea unor produse accizabile, iar pentru aceste fapte faptuitorul nu este individualizat de lege in persoana administratorului societatii.
In mod gresit reclamanta face trimitere la dispozitiile privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca administratorul societatii pentru ca societatea sa poata fi autorizata, deoarece acele conditii trebuie indeplinite la momentul solicitarii autorizarii ori pot atrage revocarea autorizatiei in temeiul art. 20628 al. 2 lit b pct. 2 din codul fiscal.
Relevant este si faptul ca acelasi aticol la al. 3 se prevede un alt caz de revocare la care nu mai este indicat administratorul societatii si priveste pronunțarea unei hotărâri definitive „pentru o infracțiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
Asadar legiutorul face distinctie clara intre revocarea pentru fapte savarsite de administrtor si alte fapte care nu sunt individualizate persoanele si atributiile acestora in societate.
Nu pot fi retinute nici prevederile din Legea nr. 85/2006 invocate de reclamanta doarece in speta nu este vorba despre decaderi, limitari, interdictii, iar suspendarea nu s-a dispus pentru ca societatea ar fi intrat in procedura insolventei.
Am vazut ca parata si-a exercitat dreptul de apreciere cu privire la suspendare in conditiile legale, punerea in miscare a actiunii penale vizand un grup infractional din care faceau parte atat administratorul cat si asociatul majoritar al societatii reclamante.
Si decizia de solutionare a contestatiei este legala si temeinica si nu se pot retine sustinerile reclamantei in sensul ca nu a fost motivata.
Indiferent de formularea folosita in adresa organului de control, acesta a propus suspendarea autorizatiilor de antrepozit fiscal pana la definitivarea dosarului penal ( 218/D/P/2011 DIICOT Serviciul Teritorial Galati) dosar in care au fost emise mai multe ordonante de punere in miscare a actiunii penale, nu numai cea impotriva administratorului societatii reclamante).
Contrar sustinerilor reclamantei suspendarea este si in acest caz o masura temporara a carei durata depinde insa de solutionarea cauzei penale.
Prin urmare se constata legale si temeinice actele contestate si neintemeiata cererea reclamantei.
F. de cele retinute mai sus instanta in baza textelor de lege invocate, a art. 1, 8, 10 si 18 din legea nr. 554/2004 va respinge actiunea reclamantei, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. LF T. S.R.L., cu sediul in Focșani, Calea Munteniei nr. l, jud. V., și sediul procesual ales în .. 1, ., la Cabinet de Avocat „C. L. A.”, prin administrator judiciar PRIME INSOLV PRACTICE SPRL, cu sediul în București, . nr. 40, parter, ., în contradictoriu cu pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE – COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE, cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.03.2014.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
RED. CP (5 EX).
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 12 martie 2014
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta T. LF T. S.R.L., prin administrator judiciar PRIME INSOLV PRACTICE SPRL în contradictoriu cu pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE – COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta T. LF T. S.R.L., prin administrator judiciar Prime Insolv Practice SPRL, prin reprezentant B. M., cu delegație la fila 190 dosar, și avocat L. A. C., cu împuternicire avocațială la fila 31 dosar, și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice – Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate, prin consilier juridic N. P., cu delegație la fila 189 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin avocat, depune într-un exemplar, procesele – verbale de desigilare ale Autorității Naționale a Vămilor.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită să îi fie comunicate înscrisurile.
Reclamanta, prin avocat, arată că înscrisurile au fost depuse la comisie la momentul soluționării contestației, fiind prezent reprezentantul Autorității Naționale a Vămilor, instituție în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.
La interpelarea Curții referitor la utilitatea proceselor verbale de desigilare, reclamanta, prin reprezentant, arată că în preambulul deciziei de respingere a contestației e menționat faptul că sigilarea antrepozitului fiscal constituie o motivație pentru măsura dispusă.
Reclamanta, prin avocat, arată că două adrese au constituit temeiul suspendării autorizației: adresa inaintată de către autoritatea vamală în care se menționează că s-au sigilat incintele, și adresa emisă de Garda Financiară – Secția județeană G. prin care se aduce la cunoștință că există un proces verbal de control și că împotriva reprezentanților societății s-a dispus începrerea urmăririi penale. Consideră util să aducă la cunoștință instanței aceste procesele verbale de desigilare pentru a se constata faptul că unul dintre motivele pentru care s-a dispus suspendarea nu mai subzistă din 25.06.2013.
Curtea dispune efectuarea de copii de pe înscrisurile depuse la acest termen de către reclamantă pentru ca pârâtul să verifice dacă au stat la baza deciziilor contestate.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită termen pentru a lua cunoștință de înscrisuri învederând că nu poate face verificări decât adresându-se Comisiei.
Reclamanta, prin avocat, arată că e în procedura de insolvență și dacă se acordă termen să fie unul scurt.
Curtea dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.
La reluarea pricinii, la a doua strigare, au răspuns reclamanta T. LF T. S.R.L., prin administrator judiciar Prime Insolv Practice SPRL, prin reprezentant B. M., cu delegație la fila 190 dosar, și avocat L. A. C., cu împuternicire avocațială la fila 31 dosar, și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice – Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate, prin consilier juridic N. P., cu delegație la fila 189 dosar.
Pârâtul, prin consilier juridic, arată că înscrisuri depuse de reclamantă astăzi sunt la dosar, la filele 89 – 98.
Reclamanta, prin avocat, arată că a avut în vedere susținerile din întâmpinare și înscrisurile depuse de pârât. Nu mai are alte înscrisuri de depus.
Pârâtul, prin consilier juridic, învederează că pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a se află dosarul nr._, ce vizează aceleași acte administrative, și în care invocat excepția de conexitate. Depune extras de pe portalul instanței.
Reclamanta, prin avocat, arată că obiectul dosarului nr._ îl reprezintă o cerere de suspendare, întemeiată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. Dosarul nu a primit încă termen, fiind în procedură de regularizare, în etapa transmiterii răspunsului la întâmpinarea formulată de pârât.
Curtea, după deliberare, constată că nu sunt suficiente temeiuri în a se considera că e necesară amânarea acestei cauze în vederea discutării conexării cu dosarul nr._ . Având în vedere că nu mai sunt cereri și excepții de formulat, probe de administrat, declară deschise dezbaterile.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii și anularea decizei 088/31.07.2013 a Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care s-a respins contestația și s-a menținut măsura stabilită prin decizia nr. 056/29.04.2013. Arată că decizia nr. 056/2013 a fost emisă de Ministerul Finanțelor Publice în baza a două adrese: nr._/SA/VD/18.03.2013 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor, în care se menționează că s-au sigilat incintele, și nr._/18.03.2013 emisă de Garda Financiară – Secția Județeană G., prin care se aduce la cunoștință că există un proces verbal de control și că împotriva reprezentanților societății s-a dispus începrerea urmăririi penale. Comisia, în baza art. 20628 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a dispus suspendarea autorizației având la bază cele două adrese. Solicită să se constate că motivele, rezultate din cele două adrese, nu mai sunt de actualitate și nu au fost nici la momentul emiterii deciziei nr. 088/31.07.2013, respectiv, incintele au fost desigilate încă din 25.06.2013 fiind prezentă Autoritatea Națională a Vămilor, iar în legătură cu cel de-al doilea considerent, din 12.03.2013, anterior emiterii adresei Gărzii Financiare, există la dosar un extras de la Registrul Comerțului care atestă faptul că este revocat vechiul administrator și este numit un nou administrator. La momentul la care Comisia e emis prima decizie, calitatea de administrator nu mai era deținută de o persoană împotriva căreia începuse o urmărire penală, astfel că dispozițiile art. 20628 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003 nu își mai produceau efectul. În luna iulie nu mai era de actualitate nici prima adresă, a autorității vamale. Solicită să se aibă în vedere că este în procedură de insolvență, iar măsura suspendării autorizației de antrepozit fiscal este o măsură mai dură decât anularea sau revocarea, neputând intra în planul de reorganizare.
Reprezentantul administratorului judiciar învederează că societatea reclamantă se află în perioada de observație. Reclamanta este un antrepozitar fiscal al cărei obiect de activitate este producerea și comercializarea băuturilor alcoolice. Din punctul de vedere al administratorului judiciar măsura suspendării este una excesivă. Dispozițiile care reglementează autorizarea contribuabililor ca și antrepozitari fiscali sunt prevăzute de Codul Fiscal. Printre condiții este și aceea ca administratorul societății să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni. Organele de control au posibilitatea fie să dispună suspendarea, fie revocarea autorizației. Suspendarea autorizației poate interveni atunci când s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la reprezentanții societății, iar revocarea, atunci când împotriva administratorului societății s-a pronunțat o hotărâre definitivă în legătură cu o infracțiune. În speță, Comisia a dispus măsura suspendării în situația în care împotriva administratorului nu era dispusă începerea urmăririi penale, ci numai împotriva unui asociat. Apreciază că măsura suspendării autorizației este una excesivă, dată cu încălcarea dispozițiilor legale.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Susține că reclamanta induce greșit ideea că sigilarea antrepozitului ar fi stat la baza suspendării autorizației. Referindu-se la situația de fapt arată că la data de 8.03.2013 a început un control al Gărzii Financiare pentru perioada 2011 – 2013, iar la data de 9.03.2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de administratorul unic, asociatul majoritar, un director din cadrul societății, pentru deținere în afara unui antrepozit fiscal și comercializare ilicită de produse accizabile în formă continuată, amplasarea înaintea contoarelor a unor canale și robinete prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate, prejudiciul la bugetul de stat fiind de 32.000.000 lei. Arată că în cuprinsul deciziei de suspendare este indicat temeiul de drept – art. 206 28 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003. Putea să nu fie sigilat antrepozitul pentru că fusese pusă în mișcare acțiunea penală. Reclamanta încearcă să facă o interpretare proprie a art. 206 28 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003 făcând trimitere la art. 20628 alin. 2 lit.b pct. 2 din Legea nr. 571/2003. Art. 206 28 alin. 4 lit. b se referă la situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de administratorul unic, în timp ce art. 20628 alin. 2 lit.b pct. 2 nu face referire la persoana în cauză. Este lipsit de relevanță faptul că ulterior s-a procedat la desigilarea antrepozitului, cât timp subzistă acțiunea penală care a stat la baza emiterii deciziei. În ceea ce privește invocarea legii insolvenței solicită să se aibă în vedere că nicio dispoziție legală nu interzice comisiei să ia măsurile ce se impun în situația în care se constată încălcări ale dispozițiilor legale.
Curtea declară dezbaterile închise.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 19 martie 2014.
Dată în ședința publică de la 12 martie 2014.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 02-04-2014, Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2973/2014. Curtea de... → |
|---|
