Anulare act administrativ. Sentința nr. 611/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 611/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 7057/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 611
Ședința din publică din data de 21 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. E. C.
GREFIER: B. A. I.
Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE prin DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR POS CCE, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.02.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul C.-SCAF la data de 28.10.2013, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE prin DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR POS CCE, solicitând anularea fișei de evaluare panel - Competiția POSCCE-A2-02.3.1-2008-1, emisă de pârât, cu consecința reevaluării propunerii de proiect de un alt panel de evaluare.
În motivare arată că prin contestația formulată în procedura prealabilă împotriva conținutului fișei de evaluare panel întocmită de către Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și, implicit, împotriva punctajului stabilit pentru propunerea de proiect "Platformă integrată IT pentru realizarea unei rețele de telemicroscopie cu aplicații în domeniul medical" - număr de înregistrare electronică 1539, Cod SMIS:_, în cadrul Etapei XI de evaluare aferentă Competiției POSCCE-A2-02.3.1-2008-1, a invocat că punctajul nu a fost stabilit potrivit criteriilor stabilite în grila de evaluare din Ghidul solicitantului pentru start-up-uri și spin-off-uri inovative reprezentând Anexa 2 la Decizia Președintelui ANCS nr. 9983/2010.
Comisia de rezolvare a contestațiilor a apreciat că motivele invocate în contestație nu constituie viciu de procedură, ceea ce a condus, implicit, la excluderea verificării legalității modului în care a fost stabilit punctajul.
Potrivit aserțiunilor pârâtului din răspunsul formulat în cadrul procedurii prealabile, modalitatea în care a fost evaluată propunerea de proiect nu poate face obiectul verificării legalității.
1. Reclamanta critică aceste susțineri, apreciind că ele contravin intenției legiuitorului în materia contenciosului administrativ.
2. În ceea ce privește nelegalitatea actului atacat, arătă că unul dintre criteriile avute în vedere este cel referitor la relevanța proiectului. Subcriteriul 1.1. Aportul științific și/sau de inovare a proiectului, din Ghidului Solicitantului, ar trebui sa urmarească evaluarea "Gradului de noutate/ originalitate al solutiilor, metodelor, instrumentelor de lucru propuse, nivelul parametrilor de performanta și calitate ai soluției propuse, gradul de conformitate cu cerintele reglementarilor și standardelor corespunzatoare de nivel european sau international (calitate, mediu, risc etc)". Propunerea reclamantei din perspectiva acestui subcriteriu a fost notată cu 1 punct din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind, în esență, că aportul stiintific al proiectului este limitat.
Reclamanta apreciază că punctajul a fost stabilit incorect, evoluția în domeniul dezvoltării de software-uri de morfometrie cu aplicații biomedicale fiind lentă, cu atât mai mult atunci când implică aspecte ce vizează diagnosticul cito-histopatologic, ca în cazul propunerii de proiect.
Bio-mimetica, alături de genomică, proteomică, metabolomică, reprezintă una din strategiile de cercetare ale țărilor avansate, iar software-ul dezvoltat în cadrul proiectului, alături de prima rețea de microscopie din România, pot fi considerate ca atingând multe din reperele atribuite bio-mimeticii și mai mult decât atât reprezintă un aport științific și inovativ suficient de înalt în raport cu obiectivele competiției.
3.În ceea ce privește subcriteriul 1.2. intitulat "Viabilitatea implementării proiectului prin obținerea de rezultate aplicabile în economie ", potrivit Ghidului Solicitantului, evaluarea trebuie să vizeze "măsura în care activitățile propuse în cadrul proiectului sunt viabile din punct de vedere tehnic și/sau economic pentru a produce și/ sau a comercializa rezultatele proiectului; măsura în care proiectul propune utilizarea și asimilarea de servicii avansate, contribuția proiectului la dezvoltarea domeniului/domeniilor vizate sau sectorului economic vizat (dinamizarea sectorului economic)". Propunerea nu a primit niciun punct din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind, în esență, că "viabilitatea economică a proiectului este limitată și nejustificată prin informațiile furnizate in proiect. ( ... )"
În Cererea de Finanțare, la punctul 2.3.5 - Descrierea activității A3, precum și la punctul 2.6 - Descrierea activității 3 din tabel se menționează fără echivoc următoarele: "Identificarea a 5 unități medicale cu profil medicină de laborator atât din mediul rural cât și din mediul urban" ceea ce presupune pe cale de consecință că, în etapa de implementare a proiectului, se va proceda la stabilirea unor contacte cu astfel de unități medicale. Mai mult, în cadrul capitolului 4 din Planul de afaceri, se menționează următoarele: "Se va realiza o rețea-pilot de microscopie online formata din 5 unități medicale cu profil medicina de laborator și anatomie patologică prin identificarea acestor 5 unități medicale cu profil medicină de laborator atât din mediul rural cât și din mediul urban, cu următoarea repartizare:
- 2 centre de diagnostic - spitale publice ne-universitare locale, dintre care 1 spital/policlinica in mediul rural;
- 2 centre de diagnostic private;
- 1 centru de diagnostic public universitar."
M. Sănătății a emis Ordinul nr. 537/175 din 5 iunie 2012 privind "aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin", cu un buget de 66 milioane lei pentru următorii 5 ani, făcând astfel atractivă efectuarea de examene citologice atât de către pacienți cât și de către prestatorii de servicii medicale, iar în acest context nu se poate pune problema unor studii privind acceptabilitatea de catre instituția care deconteaza (CNAS) sau de către cabinetele medicale private sau publice, pentru că în prezent nu există pe piață asemenea servicii.
Evaluatorii au făcut o confuzie gravă între informatizarea și integrarea TIC în sectorul medical, aspect care se referă la generalități privind evidența de date personale realmente standardizabile și, respectiv, informatizarea care se referă la analiza de date ce conțin imagini și care nu pot fi standardizate, cel puțin în prezent, iar proiectul urmărește acest ultim aspect, dezvoltarea unui sistem reproductibil bazat pe indecși de specificitate și sensibilitate.
Software-ul dezvoltat în lucrarea de licență" Sistem de gestiune a bazelor de date spatiale", document atașat cererii de finanțare, oferă posibilitatea extragerii regiunilor dintr-o poză, selectarea unei regiuni pentru căutări ulterioare și salvarea regiunilor într-un fișier pentru ca apoi acest fișier să fie folosit ca sursă pnetru introducerea pozei în baza de date.
4. În ceea ce privește subcriteriul 1.3. Contribuția proiectului la dezvoltarea activităților de CDI în întreprindere, care potrivit Ghidului Solicitantului, ar trebui sa urmarească evaluarea "modului in care, prin realizarea proiectului, întreprinderea va dezvolta aptitudini/ competențe pentru a deveni o entitate inovativă.", propunerea a fost notată cu 0 puncte din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind: "Contribuția proiectului la dezvoltarea activităților de CDI în organizatie este limitată . Fiind vorba de o entitate nouă, fara experiență în acest domeniu este dificil de apreciat dacă aceasta poate să devina una inovativă. ( ... )"
Astfel, evaluatorii ignoră faptul că operațiunea se adresează start-up-urilor și potrivit definiției din Ghidul solicitantului, un start-up face parte din categoria "microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridică, înființate în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/ 1990, cu modificările și completările ulterioare, care înregistrează o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului și are maximum 20 de angajați."
Singura condiție impusă de Ghid este următoarea: "Start-up-urile care vor fi finanțate în cadrul acestei operațiuni sunt considerate inovative dacă prin proiectul propus introduc pe piață un produs (bun sau serviciu) nou sau substanțial îmbunătățit. Proiectul propus trebuie să pornească de la un rezultat de cercetare, de la un brevet sau de la alt drept de proprietate industrială".
Scopul proiectului nu este acela de a asigura accesul pacienților la servicii medicale, ci acela de a asigura accesul la servicii medicale inovatoare și mai performante din punct de vedere al acurateții diagnosticului, iar stabilirea unui diagnostic, pe de-o parte, asistat de un software și, pe de altă parte, în cadrul unei rețele, reprezintă cu adevărat o inovare și o noutate pe piața serviciilor medicale din România.
Acest sprijin dual (software și rețea) în stabilirea diagnosticului de către medic are un caracter suficient de inovativ.
În plus, ca motiv de depunctare, s-a reținut că în planul de afaceri "sunt descrise departamente, manageri în conditiile în care beneficiarul are un singur angajat", ceea ce reprezintă un alt grav viciu de procedură, prin interpretarea abuzivă de către evaluatori a prevederilor Ghidului solicitantului.
Singurul criteriu de eligibilitate precizat în legătură cu schema de personal a start-up-ului este acela ca directorul de proiect să fie angajat al societății la momentul depunerii, cerință îndeplinită și demonstrată de către reclamantă, în dosarul Cererii de finanțare. Echipa de proiect, organizată pe departamente, vizează dezvoltarea ulterioară a companiei în contextul implementării proiectului dar și în etapa de post-implementare, în sensul asigurării sustenabilității rezultatelor obținute în urma implementării proiectului.
5.La sub-criteriul 1.4. Dezvoltarea de produse/tehnologii/procese/servicii care să raspundă unei probleme/nevoi/oportunitati identificate ./sector economic, care potrivit Ghidului Solicitantului, ar trebui sa urmarească evaluarea "modalitatii în care, prin implementarea proiectului de C., se va răspunde concret unei probleme/nevoi/oportunități identificate . economic, ca prioritate . de inovare sau .. Propunerea a fost notată cu 1 punct din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind că "în proiect sunt identificate incorect anumite categorii ce vor face parte din grupul țintă. (…) Exista inconsecvente de informatii in ceea ce priveste beneficiarii indirecti din cadrul carora fac parte si institutii de învățământ superior în activitatea de patologie cervicală. Se face confuzie între beneficiari si grup tintă."
Reclamanta arată că, în cadrul Cererii de finanțare, sunt identificați beneficiarii direcți (în sensul strict al definiției din Ghid, respectiv persoane și entități ce vor beneficia în mod direct și nemijlocit de activitățile și rezultatele proiectului):
"- cele 5 centre de diagnostic pilot implicate in proiect;
- pacientii celor 5 centre de diagnostic pilot implicate in proiect;
- 5 medici, responsabili ai celor 5 centre de diagnostic pilot;
- personalul medical si auxiliar al celor 5 centre de diagnostic pilot."
În ceea ce privește beneficiarii indirecți, aceștia sunt identificați în proiect de o manieră comprehensivă.
Referitor la prezența instituțiilor de învățământ superior și cercetare cu profil bio-medical, reclamanta consideră că a furnizat justificări corecte și suficiente ("intrucat in activitatea de predare/cercetare aplicativa se creează oportunitatea corelarii imaginilor cu aspectele teoretice si clinice descrise in patologia cervicală" ). Nu s-a făcut confuzie între beneficiari și grupul-țintă, cât timp Ghidul Solicitantului nu definește noțiunea de "grup-țintă".
6.Referitor la punctajul obținut în raport cu criteriul: Calitate si maturitate, la sub-criteriul 2.1. Corelarea între activitățile propuse, resursele necesare și scopul proiectului, potrivit Ghidului Solicitantului, criteriul ar trebui să urmarească evaluarea măsurii în care solicitantul a identificat corect activitățile în funcție de tipul de proiect propus și de scopul acestuia. Propunerea a fost notată cu 1 punct din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind că obiectivele proiectului sunt formulate într-o manieră generala, fara referinte concrete si indicatori de masurare, nu exista corelatii intre planul de activitati propus si resursele alocate, proiectul nu contine indicatori de performanta masurabili, ci doar rezultate de tip: sisteme de calcul, baze de date, platforma TIC.
Reclamanta arată că obiectivul general al proiectului îl reprezintă „îmbunățătirea serviciilor de medicina de laborator si anatomie patologică, prin introducerea unui sistem integrat cu grad ridicat de inovare" iar cele trei obiective specifice sunt: "O.S. 1 - Dezvoltarea conceptului din lucrarea de licenta Sistem de gestiune a bazelor de date spatiale" si implementarea la nivelul individual si de rețea al unor unități cu profil medicina de laborator si anatomie patologică", "O.S. 2 - Crearea unei retele de microscopie online formată din 5 unitati medicale cu profil medicina de laborator si anatomie patologică" și "O.S. 3 - Operaționalizarea retelei in cadrul unei platforme integrate IT prin introducerea sa in sistemul sanitar"). Acestea respectă principiile standard ale Managementului de proiect – SMART, fiind în concordanță și cu obiectivul specific al Axei 2 POSCCE, și anume modernizarea și dezvoltarea capacității si infrastructurii CDI, precum și cu principalul obiectiv al Operațiunii 2.3.1., respectiv producerea de produse și/sau servicii noi sau îmbunătățite în vederea comercializării, pornind de la un rezultat obținut din activitatea de cercetaredezvoltare, a aplicării unui brevet sau a altei forme de proprietate industrială. Formularea obiectivelor proiectului nu este circumscrisă de o manieră imperativă evidențierii indicatorilor de măsurare.
Referitor la faptul că "se oferă foarte puține informații în ce ar consta rezultatele" cercetării derulate în cadrul lucrării de licență, reclamanta arată că a oferit informații suficiente și concrete în cadrul răspunsului la scrisoarea de solicitare clarificări/documente Of. 622/22.11.2012, în faza de clarificări.
Astfel, rezultatele obținute în activitatea de cercetare au fost prezentate în cadrul rezumatului lucrarii de licenta "Sistem de gestiune a bazelor de date spatiale’’.
Planul de activități este pe deplin corelat în raport cu resursele alocate, astfel încât activitățile derulate de către membrii echipei de implementare sunt în deplină concordanță cu activitățile propuse a se derula în vederea atingerii scopului proiectului și a obținerii rezultatelor anticipate, resursele financiare urmăresc stricta asigurare a finanțării activităților propuse, în contextul alocării resurselor materiale corespunzătoare (a se vedea planul de activități, rezultatele anticipate, descrierea echipei care asigura implementarea proiectului și bugetul proiectului cuprinse în cadrul cererii de finanțare și a planului de afaceri).
Referitor la utilitatea celui de-al șaselea sistem de achiziție și prelucrare imagini, în cadrul "Notei de fundamentare privind valorile cuprinse in bugetele orientative din cererea de finantare", transmisă ca urmare a scrisorii de solicitare documente Of. 623/22.11.2012, în etapa de clarificări, reclamanta a precizat următoarele: "echipamentul face parte integrantă a sistemului necesar pentru constituirea rețelei pilot. Fiecare sistem este compus din: Microscop trinocular cu camera CCD; Laptop; Dispozitiv extern captura; Display LCD; Convertor AVIBNC - VGA. Pentru asigurarea functionarii retelei-pilot, este necesara achizitia a 6 sisteme de tipul celui prezentat, dupa cum urmeaza: -5 sisteme la centrele partenere;-1 sistem la sediul companiei M. Technology".
Referitor la faptul că remunerarea dezvoltatorului software este disproporționată în raport cu importanța activității propuse spre derulare, reclamanta precizează că acesta va urma sa deruleze activitatea în regim de timp parțial de muncă. În plus, salariul negociat reprezintă voința nemijlocită a părților semnatare a contractului de muncă, atât timp cât respecta prevederile legale stipulate în Ghidul Solicitantului.
Costurile de deplasare se justifică prin faptul ca sistemele vor fi instalate atât în mediul rural cât și în alte centre urbane. Astfel, aceste costuri au fost previzionate în raport cu distanțe medii raportat la unități spitalicești din mediul urban și rural. În plus, în mod evident, dacă în urma procesului de identificare a locurilor de implementare, costurile de deplasare vor rezulta ca fiind mai mici decât cele prevăzute, cuantumul liniei bugetare va fi diminuat.
Legat de comentariul privind instructajul oferit de furnizorii de echipamente, a arătat faptul că membrii echipei de implementare asigură instructajul privind operarea software-ului dezvoltat de M. Technology precum si a elementelor specifice retelei.
7. La sub-criteriul 2.2. Nivelul de pregatire/maturitate al proiectului, bugetul proiectului, care, potrivit Ghidului Solicitantului, ar trebui să urmarească evaluarea corelării între Cererea de Finanțare și datele din Planul de afaceri capitolul VII și calitatea propunerii tehnice și financiare, propunerea a primit 1 punct din maxim 2 puncte, evaluatorii apreciind că nivelul de maturitate / pregatire al proiectului este limitat.
Reclamanta consideră, raportat la prevederile Ghidului solicitantului, că evaluarea pe acest criteriu este nejustificată și denotă un viciu de procedură.
Evaluatorii au interpretat de o manieră incorectă noțiunea de "nivel de maturitate și pregătire de proiectului" prin prisma evocării unor presupuse "activitati desfasurate in perioada 2004 - 2013 pentru a se asigura maturitatea si gradul de pregatire al proiectului", aspect nerelevant în acest context.
În plus, evaluatorii expun o opinie subiectivă în sensul depunctării, potrivit căreia "bugetul proiectului reflecta o disproporționalitate între cheltuielile salariale și restul de cheltuieli propuse (pondere foarte mare a acestora)", iar această opinie contravine prevederilor Ghidului Solicitantului, care precizează privind eligibilitatea cheltuielilor următoarele: "cheltuielile salariale pe proiect se cumulează per persoană cu toate veniturile salariale directe obținute din contractele de finanțare încheiate din fondurile Axei Prioritare 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare" și din fondurile bugetare alocate Planului Național de Cercetare-Dezvoltare Inovare II pentru perioada 2007-2013 și nu pot depăși plafoanele prevăzute în Anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare II pentru perioada 2007 - 2013. Cheltuielile salariale se decontează conform contractului de muncă și/sau proporțional cu procentul din fișa postului/foaia de prezență aferentă atribuțiilor specifice implementării proiectului".
Or, planificarea bugetară privind Cheltuielile de personal în cadrul propunerii de proiect respectă întrutotul aceste prevederi. În plus, aceste cheltuieli sunt judicios fundamentate în raport cu amplitudinea activităților de CDI planificate și nu există nicio prevedere în Ghid referitoare la ponderea cheltuielilor salariale în total buget.
O altă afirmație lipsită de fundament și pur subiectivă este aceea potrivit căreia "solicitantul nu are experientă în achizitiile publice, făcând confuzie între proceduri: licitatie si cerere de ofertă" .
Experiența și expertiza în derularea achizițiilor în cadrul proiectelor cofinanțate de către Uniunea Europeană este oferită proiectului de către managerul de proiect propus în cadrul echipei de management. P. C. este certificat ca manager de proiect, având astfel certificată competența și experiența în derularea de achiziții publice. În plus, managerul de proiect are experiența coordonării unui proiect PHARE și a unui proiect strategic POSDRU, precum și experiența oferită de particparea în calitate de expert în echipele de implementare a unui număr de trei proiecte strategice POSDRU. În plus, la punctul 3.4 Achiziții din Cererea de Finanțare, în ceea ce privește enunțarea procedurii aplicate este precizată foarte clar procedura de "cerere de ofertă".
8. La sub-criteriul 2.3. Metodologia de implementare a proiectului si riscurile asumate, care potrivit Ghidului Solicitantului, ar trebui să urmarească evaluarea metodologiei de implementare a proiectului (pct.2.4 din Cererea de finanțare), care trebuie corelată cu informațiile privind modul de realizare a fiecărei activități, cu persoanele responsabile, rezultatele preconizate si durata de realizare a acestora, propunerea a fost notată cu 1 punct din maxim 2 puncte.
Reclamanta arată că a menționat că asigură si o echipă de management a proiectului, care va asigura cadrul propice pentru implementarea tehnico-financiara eficientă si eficace a proiectului si care nu va derula activități specifice de cercetare stiințifică iar echipa de management a proiectului nu va fi remunerata in cadrul proiectului, dar nici din alte surse ale companiei.
9. La sub-criteriul 2.5. Contribuția la dezvoltarea durabilă si egalitatea de șanse, care potrivit Ghidului Solicitantului, ar trebui sa urmarească evaluarea modului în care proiectul contribuie la introducerea și/sau utilizarea de echipamente, tehnologii care asigura protectia mediului și/sau care conduc la diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil, propunerea a primit 1 punct din maxim 2 puncte.
Cu privire la comentariul evaluatorilor, ca motivație în sensul depunctării, potrivit căruia "Problematica dezvoltarii durabile si a egalitatii de sanse sunt tratate insuficient in cererea de finantare. Se mentioneaza doar avantajul limitarii transportului si de aici limitarea poluarii. Nu se mentioneaza modul in care produsele achizitionate sau serviciile prestate vor interactiona cu mediul inconjurator (problematica deseurilor). Din perspectiva egalitatii de sanse nu exista mentiuni in cadrul proiectului", reclamanta arată că toate contraargumentele se regasesc chiar în cererea de finanțare aferentă propunerii de proiect. Sunt citate punctele 3.2 și .3 din cererea de finanțare.
Procesul de evaluare a fost unul extrem de superficial, demonstrând capacitatea redusă de înțelegere și sinteză din partea experților evaluatori. Proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă atât prin "introducerea și/sau utilizarea de echipamente, tehnologii care asigura protectia mediului" (prin faptul că "probele biologice nu vor mai fi transportate fizic fiindca imaginea capturata de medicul localitatii respective va fi trimisa virtual prin intermediul retelei create reducand la zero posibilitatea raspandirii virusilor in timpul transportului") cât și prin "diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil"( "datorita faptului ca nici pacientii, nici probele nu vor mai fi transportate in alt centru medical gradul de poluare atmosferica va fi considerabil diminuat").
Sunt nejustificate susținerile evaluatorilor care menționează doar avantajul limitarii transportului si, de aici, limitarea poluarii și care au ținut seama de punctul 3.3 al Cererii de finanțare, referitor la „egalitatea de șanse”.
10. Referitor la punctajul obținut în raport cu criteriul: Sustenabilitate și capacitatea solicitantului de operare, la sub-criteriul 3.1, în contraargumentarea celor precizate în fișa de evaluare, reclamanta arată următoarele:
În planificarea veniturilor care vor fi generate la nivelul companiei în perioada postimplementare, datele statistice la care s-a tăcut apel în procesul de fundamentare se regăsesc la punctul 2.3.2 din Cererea de finanțare.
Afirmația evaluatorilor potrivit căreia "veniturile din închiriere nu sunt specifice unui proiect de cercetare - inovare" este lipsită de orice fundament legal sau procedural.
Având în vedere absența unor servicii integrate similare pe piață, justificarea tarifelor în sensul fundamentării lor prin apel la analize comparative reprezintă un motiv de depunctare absolut nejustificat, reprezentând un viciu evident de procedură.
Durata de recuperare a investiției este în fapt de 5 ani (nu 5,2 ani, cum se menționează în fișa de evaluare), afirmația potrivit căreia aceasta ar fi sub-dimensionată nefiind susținută de către evaluatori cu niciun argument de bun simț.
Referitor la faptul că, potrivit evaluatorilor, "In fluxul de numerar nu sunt prezentate sumele aferente achizitiilor propuse a fi efectuate in luna 3 de implementare", reclamanta arată că evaluatorii consideră că momentul atribuirii unor contracte de livrare de echipamente la finalul unei proceduri de achiziție publică coincide cu momentul efectuării plății, perspectivă fundamental falsă. În cadrul Proiecției fluxului de numerar cu ajutor nerambursabil aferent anului 1 de implementare în cadrul planului de afaceri (pagina 46), achiziția de active fixe corporale și necorporale, adică ieșirea efectivă de numerar în raport cu echipamentele achiziționate, este prevăzută în luna a 7 -a de implementare. Acest aspect se află în directă corelare cu Calendarul activităților din cadrul Cererii de finanțare unde sub-activitatea 6.1. "Asigurarea instalarii echipamentelor si a programului de calculator" este planificată în luna a 6-a a primului an de implementare. Or, punerea în aplicare a contractului de achiziție publică și onorarea obligațiilor contractuale se produce în momentul punerii în funcțiune a echipamentelor ce fac obiectul respectivului contract. Astfel, plata prețului contractului se produce numai atunci când totalitatea obligațiilor contractuale a fost dusă la îndeplinire. Consideră situația descrisă mai sus ce a condus la depunctarea propunerii de proiect ca fiind un viciu evident de procedură.
11. La sub-criteriul 3.4 Nivelul de cooperare, la care evaluatorii au decis depunctarea cu 2 (două) din maxim 2 puncte, în contraargumentarea celor reținute în fișa de evaluare, precizează următoarele:
Ghidul Solicitantului precizează că în raport cu acest sub-criteriu, se va urmări evaluarea "modului prin care întreprinderea va dezvolta parteneriate și cooperari cu alte instituții de cercetare sau întreprinderi din țară și străinătate pentru a menține caracterul inovativ și a dezvolta activitățile de cercetare". Colaborarea cu cinci unitati de profil din mediul urban si rural unde se vor instala cele 5 sisteme, pe durata derularii proiectului, reprezinta o modalitate de cooperare. Prezența unui membru in echipa de implementare care este membru fondator al Societatii Romane de Telemicroscopie reprezinta un avantaj pentru potentialul de cooperare si vizibilitate al societății M. Technology.
Totodată, în cadrul planului de afaceri s-a precizat că "Obiectivul intreprinderii este de a stimula si de a spori activitatile de inovare si de a promova interactiunea si colaborarea cu universitati si institute de cercetare, dar si cu alte companii inovatoare. Astfel, implementarea eficienta a cunostintelor, produselor si serviciilor de inovare va fi accentuata prin dezvoltarea si consolidarea competentelor si a activitatilor referitoare la facilitatile de cercetare si inovare, si promovarea capacitatii de inovare prin crearea de rețele. In viitor, se doreste crearea si implementarea de noi retele de telemicroscopie si in alte domenii biomedicale (hematologie, genetica, farmacognozie, etc.) umane si veterinare, dar si nemedicale (agronomie, geologie, etc.), prin dezvoltarea de softuri de analiza de imagine dedicate, specifice domeniului de aplicatie".
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată.
În motivare arată că reclamanta a depus proiectul său în cadrul competiției POSCCE A2 - 0.2.3.1-2008-1, proiect ce a fost evaluat în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului și Cererii de propuneri de proiecte, aprobate prin decizia Președintelui ANCS nr. 9055/18.02.2008, modificată prin decizia nr. 9983/2010.
Prevederile Ghidului solicitantului și ale Cererii de propuneri de proiecte nu au fost contestate.
1.Cât privește exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată, pârâtul arată că în data de 08.04.2013 a fost comunicată către reclamantă Fișa de Evaluare Panel în cadrul căreia a fost prezentată justificarea punctajului obținut de către aceasta pentru propunerea de proiect intitulată " Platformă IT pentru realizarea unei rețele de telemicroscopie cu aplicații în domeniul medical" COD SMIS_.
Fișa de Evaluare Panel cuprinde toate criteriile de evaluare așa cum sunt ele prezentate în Ghidul Solicitantului și Cererea de propuneri de proiecte, așa cum au fost ele modificate prin Decizia 9983/2010. În cadrul capitolului "4.2. Evaluarea propunerilor" din Ghidul Solicitantului (filele 40-45) sunt prezentate toate criteriile de evaluare a unei propuneri de proiect, punctajul acordat fiecărui criteriu și subscriteriu, precum și prevederile din Cererea de finanțare și din Planul de Afaceri ce trebuie verificate.
În ceea ce privește soluționarea contestațiilor în Ghidul solicitantului se prevede că acestea se vor referi numai la eventualele vicii de procedură pe care solicitantul le consideră neconforme cu precizările din Cererea de propunere de proiecte și Ghidul Solicitantului privind metodologia de evaluare și selecție a proiectelor.
Prin contestația administrativă, reclamanta s-a referit exclusiv la punctajul acordat.
Comisia de soluționare a contestațiilor a dat o soluție legală contestației depuse, verificând dacă evaluarea propunerii de proiect a fost făcută în conformitate cu metodologia de evaluare din Ghidul solicitantului aprobat prin Decizia nr. 9983/2010, respectiv dacă punctajul acordat a fost calculat corect.
În mod corect Comisia de evaluare a stabilit că nu există vicii de procedură, respectiv că diferențele de opinie între aprecierile reclamantei și cele ale evaluatorilor nu reprezintă vicii de procedură.
Prezenta acțiune a reclamantei, care contestă criteriile de evaluare din Fișa de Evaluare Panel prin prisma unor vicii de procedură este inadmisibilă. Nu se poate considera prezenta acțiune ca fiind formulată strict împotriva actului administrativ reprezentat de Fișa de Evaluare Panel.Această Fișă de Evaluare Panel are conținutul identic cu prevederile Ghidului solicitantului modificat prin Decizia nr. 9983/2010.
2. Pe fond, arată că evaluatorii, prin fișele individuale și fișa de consens (evaluare panel) au susținut punctajul acordat având la bază informațiile pe care aplicantul le-a oferit prin cererea de finanțare și Studiul de fezabilitate, ca document însoțitor al cererii de finanțare.
Selectarea proiectelor pentru finanțare se face pe bază de competiție și sunt finanțate doar propunerile care întrunesc un prag calitativ, care asigură o bună utilizare a fondurilor europene și răspund cerințelor programului aprobat de Comisia Europeană.
Respingerea proiectului reclamantei a avut loc pe baza punctajului obținut la evaluarea tehnică, respectiv 13 puncte, punctaj situat sub pragul de calitate necesar pentru selectarea propunerii în vederea finanțării, punctajul fiind păstrat în contestația administrativă.
3. Cât privește criteriul de evaluare 1.1 Aportul știintific și/sau de inovare a proiectului, pârâtul arată următoarele:
Sectorul economic la care face referire proiectul este Tehnologia Informatiilor si a Comunicatiilor (TIC), nu sanatate, asa cum lasa sa se inteleaga aplicantul. Comentariile acestuia referitoare la starea sanatatii in Romania nu sunt relevante pentru un proiect in TIC care urmărește implementarea unei componente software care să stea la baza dezvoltarii unei rețele de telemicroscopie și realizarea unui atlas virtual cu imagini digitizate. În concluziile evaluatorilor sunt semnalate mai multe aspecte negative fata de cerintele Ghidului: nu se mentioneaza nivelul parametrilor de performanta propusi a fi atinși dupa implementare; referintele temporale ale proiectului sunt vechi, studiile si cercetarile analizate sunt din anul 2008 si chiar mai vechi; constatarile proiectului nu sunt realiste si nu contin argumente justificate documentar si stiintific (pag. 8 din Cererea de finantare); nu există corelatii cu standardele internationale legate de calitate, mediu, securitate sau standarde specifice în domeniul medical.
In conformitate cu Ghidul Solicitantului (pag 8), trebuia justificată necesitatea implementării proiectului. Solicitantul trebuia să justifice modalitatea în care proiectul contribuie la dezvoltarea de noi activități, produse, procese/tehnologii, servicii, precum și contribuția sa la crearea de valoare adăugată; numărul utilizatorilor/clienților potențiali de produse, procese/tehnologii sau servicii, precum și numărul locurilor de muncă nou create. Or, reclamanta nu a justificat necesitatea implementării proiectului.
4. Cât privește criteriul de evaluare 1.2 Viabilitatea implementării proiectului prin obtinerea de rezultate aplicabile în economie, arată următoarele:
Nu este relevant pentru acest criteriu si nici nu sunt evidentiate aspectele indicate in ghid pentru a fi apreciate de evaluatori pentru acest criteriu.
Conform ghidului in cap 2.3.5 sunt continute:" 2.3.5. Activități previzionate a se realiza (se vor prezenta activitățile și sub-activitățile, tinand cont de etapele prezentate la pct.2.3.4 in descrierea componentelor proiectului. Activitățile proiectului trebuie să conțină activitati eligibile definite pentru operatiune. Pentru fiecare activitate si sub-activitate se vor estima, pe categorii de resurse, cantitatile de resurse materiale, umane, de echipamente si financiare necesare pentru realizarea acestora- nu este vorba despre "arată foarte clar corelația dintre domeniul TIC și domeniul medicinei
Comentariile evaluatorilor sunt:" Nu exista referinte nominale cu privire la ce tip de unitati medicale vor fi atrase si implicate in proiect. Apreciere corecta caci in proiect aplicantul nu identifica nicio unitate ci exista doar aprecieri generice ,,2/5 centre ".
Evaluatorii apreciaza acordarea punctajului doar analizand informatiile din cererea de finantare si planul de afaceri. Ca atare, ramane in responsabilitatea aplicantului sa ofere informatii relevante care sa sustina proiectul. Aceasta observatie a evaluatorilor este una obiectiva si nu are un caracter negativ.
Celelalte afirmații ale reclamantei nu sunt relevante in contextul proiectului si nu contrazic observatiile evaluatorilor.
5. Cât privește criteriul de evaluare 1.3 Contribuția proiectului la dezvoltarea activităților de CDI (Cercetare Dezvoltare Inovare) în întreprindere, arată următoarele:
Criteriul vizeaza faptul ca întreprinderea va dezvolta aptitudini/competențe pentru a deveni o entitate inovativă. Evaluatorii au argumentat de ce nu se poate aprecia caracterul inovator al proiectului, și anume informatiile prezentate drept suport al inovarii in proiect sunt foarte generale si nu contin elemente concrete.
Scopul proiectului trebuie sustinut prin argumente concrete si nu prin afirmatii, Reclamantul ofera instantei de judecata aceleasi afirmatii pe care le-a facut in cererea de finantare.
În cererea de finantare exista doar elemente generale fara sa se regaseasca descrierea modului in care vor fi dezvoltate aptitudinile si competentele pentru a deveni entitate inovatoare.
6. Cât privește criteriul de evaluare 1.4 Dezvoltarea de produse/tehnologii/procese/servicii care să raspundă unei probleme/nevoi/oportunitati identificate ./sector economic, arată că reclamanta sustine afirmatia evaluatorilor potrivit careia sunt prezentati beneficiari, dar fără referinte concrete. In ceea ce priveste distinctia facuta atat de Ghid cat si de evaluatori, intre beneficiari si grupul tintă, aceasta este foarte clara iar afirmatia ca nu se face distincție este falsa. Se poate observa in Ghidul solicitantului la punctul 2.3.7. ca este o distinctie clara intre beneficiarii proiectului si grupul tinta al proiectului.
In situatia de fata, entitatile identificate de catre solicitant ca fiind beneficiari de fapt sunt grupul tinta deoarece beneficiarii sunt, in mod normal, cei care vor aparea dupa implementarea si . a proiectului.
In Ghid se precizeaza: Potentiali beneficiari ai proiectului - Se vor indica grupurile/ entitățile care vor beneficia sau care sunt vizate de rezultatele proiectului, direct sau indirect. Este indicat ca beneficiarii să fie definiți cât mai concret, numeric și prin exemplificare. Instituția solicitantă sau angajații acesteia nu pot să apară în calitate de beneficiari.
7. Cât privește criteriul de evaluare 2.1. Corelarea între activitățile propuse, resursele necesare si scopul proiectului, pârâtul arată că interpretarile date de catre aplicant nu sunt argumente care contrazic afirmatiile evaluatorilor deoarece in Ghid se precizeaza foarte clar, pentru acest criteriu :" identificați corect activitățile în funcție de tipul de proiect propus; proiectul trebuie să contină indicatori de performanta masurabili si cuantificabili ce pot fi verificati in mod obiectiv”.
Criticile reclamantei nu aduc nimic nou, ceea confirmă modul de punctare de către evaluatori.
8. Cât provește criteriul de evaluare 2.2. Nivelul de pregatire/maturitate al proiectului, bugetul proiectului, se arată că evaluatorii au stabilit că bugetul proiectului reflecta o disproportionalitate intre cheltuielile salariale si restul de cheltuieli propuse (pondere foarte mare a acestora) – a se vedea structura bugetului, cap 4.1:_ ( peste 100.000 euro )lei cheltuieli de personal, din total suma solicitata de 721 693 (64,8% din bugetul total).
Pentru realizarea si administrarea web site-ului de retea, s-a solicitat pe o perioada de 18 luni 100.000 euro. Este adevarat ca prin Ghid nu se limiteaza cuatumul cheltuielilor salariale, dar aceste cheltuieli trebuie sa fie justificate prin activitatile desfasurate de echipa de implementare proiect raportat la rezultate.
Bugetul trebuie corelat cu activitatile si rezultatele proiectului.
9. Cât privește criteriul de evaluare 2.3 Metodologia de implementare a proiectului si riscurile asumate, cererea introductivă nu contrazice afirmatiile evaluatorilor, criticile neaducand nimic nou fata de cererea de finantare.
Este evaluata metodologia de implementare (punctul 2.3), si nu se pune in discutie eligibilitatea cheltuielilor.
10. Cât privește criteriul de evaluare 2.5 Contributia la dezvoltarea durabilă si egalitatea de sanse, afirmatiile facute de aplicant confirmă pe deplin comentariile facute de evaluatori in fisa de avaluare, criticile aduse fiind de fapt identice cu cererea de finantare.
Aplicantul nu justifica si urmatoarele aspecte negative: nu se mentioneaza modul in care produsele achizitionate sau serviciile prestate vor interactiona cu mediul inconjurator (problematica deseurilor); din perspectiva egalitatii de sanse nu exista mentiuni in cadrul proiectului; nu exista referinte la standarde sau reglementari specifice in domeniu, inclusiv partea de etică a utilizarii probelor biologice;
11. Cât privește criteriul de evaluare 3.1. Sustenabilitatea financiară a propunerii, arată că în cererea de finantare nu se regasesc datele solicitate de Ghid si invocate de evaluator, respectiv:
In ghidul solicitantului se precizeaza: Capacitatea întreprinderii de a aplica rezultatele proiectului in activitățile sale si a genera venituri precum si capacitatea de a acoperi costurile de operare și întreținere după încetarea finanțării nerambursabile prin valorificarea rezultatelor activității de cercetare.
OUG nr.66/2011 prevede obligativitatea fundamentării cheltuielilor.
Concluzia evaluatorului a fost: Termenul de recuperare a investiției calculat in proiect este subdimensionat in condițiile unor prestări de servicii.
Analiza financiara trebuie sa fie argumentata si nu dedusa prin interpretarea datelor incluse in ea. De fapt observația evaluatorilor este "In fluxul de numerar nu sunt prezentate sumele aferente achizițiilor propuse a fi efectuate in luna 3 de implementare"in tabelul activităților se precizează ca activitatea de achiziție se desfășoară in luna a 3-a ;
12. Cât privește criteriul de evaluare 3.4. Nivelul de cooperare, afirmațiile aplicantului nu argumentează respectarea cerințelor din Ghid, deoarece afirmațiile privitoare la modul în care întreprinderea va dezvolta parteneriate și cooperări cu alte instituții de cercetare sau întreprinderi din țară și străinătate pentru a menține caracterul inovativ și a dezvolta activitățile de cercetare trebuia dovedit, indicându-se instituțiile vizate în concret, scrisori de intentie, etc.
Analizând cererea, Curtea constată următoarele:
1. Prin scrisoarea de informare privind rezultatul evaluării în Competiția POSCCE-A2-O2.3.1-2008-1- Operațiunea „Sprijin pentru start-up-uri și spin-off-uri inovative” (filele 41-46), pârâtul MEN prin DGOI POS CCE a informat reclamanta asupra rezultatului evaluării proiectului prezentat de aceasta cu titlul „Platformă integrată IT pentru realizarea unei rețele de telemicroscopie cu aplicații în domeniul medical”, număr înregistrare 1539, cod SMIS_, atașând scrisorii de informare fișa de evaluare panel. Conform fișei de evaluare detaliată, proiectul prezentat de reclamanta a fost notat cu 13 puncte din 30 posibile, detaliindu-se pe fiecare criteriu din grila de evaluare.
Împotriva scrisorii de informare și a rezultatului evaluării, reclamanta a adresat contestația administrativă înregistrată sub nr. 7804/12.04.2013 (filele 24 și urm.), respinsă de către Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul MEN-DGOI POSCCE, conform adresei de răspuns nr. 7070/25.04.2013 (fila 23).
2. Inadmisibilitatea opusă de pârât cererii principale se bazează pe argumente care privesc netemeinicia cererii, iar nu un fine de neprimire a acesteia. Pârâtul arată că evaluarea proiectului prezentat de reclamantă a urmărit criteriile din Ghidul solicitantului și că motivele invocate de reclamantă, atât în contestația administrativă cât și în cererea de chemare în judecată, nu se subsumează unor vicii de procedură în evaluare, numai acestea putând face obiectul analizei de legalitate, atât în procedura administrativă cât și în contencios administrativ, conform prevederilor Ghidului solicitantului (pg. 44).
Calificând inadmisibilitatea invocată de către pârât ca apărare de fond, Curtea urmează a o analiza pe fondul cererii, în cele ce urmează.
3. Pe fondul cererii, Curtea reține că reclamanta invocă, în esență, că evaluarea proiectului propriu, prin prisma punctajului acordat de panelul de evaluare, nu a fost conformă criteriilor stabilite în grila de evaluare din Ghidul solicitantului aprobat prin Decizia președintelui ANCS nr. 9983/2010.
Raportat la conținutul concret al criticilor rezultă că se contestă rezultatul evaluării făcute de către autoritatea pârâtă prin intermediul panelului de evaluare și confirmată de comisia de soluționare a contestațiilor, prin respingerea contestației administrative formulate de reclamantă.
Analizând argumentele reclamantei raportat la criteriile de evaluare și la modul în care acestea au fost valorificate de panelul de evaluare, Curtea constată următoarele:
4. Cât privește criteriul Aportul Științific și/sau de inovare a proiectului:
Conform Ghidul solicitantului, aceste criteriu urmărește gradul de noutate/ originalitate al solutiilor, metodelor, instrumentelor de lucru propuse, nivelul parametrilor de performanta și calitate ai soluției propuse, gradul de conformitate cu cerintele reglementarilor și standardelor corespunzatoare de nivel european sau international (calitate, mediu, risc etc), urmând a fi corelate informațiile din Cererea de finanțare, pct. 2.3 Descrierea Proiectului, capitolul III si capitolul IV din Planul de afaceri.
Evaluatorii au acordat un punct din două maxim posibile, stabilind că aportul știintific al proiectului este limitat. Proiectul urmărește implementarea rezultatelor unei lucrări de licență, elaborată in anul 2004, in conditiile in care evolutia domeniului TIC este una extrem de rapida. Testul Babes-Papanicolau reprezintă unul dintre testele clasice efectuate in cadrul analizelor medicale, fiind foarte bine cercetat si studiat, atât pe plan intern cat si internațional. Singura contribuție a proiectului are in vedere accesul la o bază de date cu imagini digitizate pentru probe biologice utilizate la depistarea cancerului de col uterin. Bazele de date utilizate in medicina pentru analiza diagnostic reprezinta totusi o solutie intens utilizata. În proiectul reclamantei nu se mentionează nivelul parametrilor de performanță propuși a fi atinși după implementare. Referintele temporale ale proiectului sunt vechi, studiile si cercetarile analizate sunt din anul 2008 si chiar mai vechi. Constatarile proiectului nu sunt realiste si nu contin argumente justificate documentar si stiintific (pag. 8 din Cererea de finantare). Nu exista corelatii cu privire la standardele internationale legate de calitate, mediu, securitate sau standarde specifice domeniul medical.
Curtea constatată că susținerile reclamantei asupra evaluării pe acest criteriu nu constituie critici concrete la adresa evaluării, ci o autoevaluare favorabilă, nesusținută de argumente punctuale sau de probe. Reclamanta se mărginește să afirme, contrar rezultatului evaluării oficiale, că proiectul său prezintă un aport științific și inovativ suficient de înalt în raport cu obiectivele competiției. Acestea sunt simple susțineri nedovedite, în vreme ce evaluarea făcută de autoritatea pârâtă respectă prevederile Ghidului solicitantului și indică în concret deficiențele constatate ale proiectului.
5. Cât privește criteriul Viabilitatea implementării proiectului prin obtinerea de rezultate aplicabile în economie:
Conform Ghidul solicitantului, criteriul urmărește măsura in care activitățile propuse în cadrul proiectului sunt viabile din punct de vedere tehnic si/sau economic pentru a produce si/ sau a comercializa rezultatele proiectului; măsura în care proiectul propune utilizarea și asimilarea de servicii avansate; contribuția proiectului la dezvoltarea domeniului/ domeniilor vizate sau sectorului economic vizat (dinamizarea sectorului economic). Se analizează informatiile prezentate in Cererea de finantare, pct. 2.3 Descrierea proiectului (activități, rezultate) și capitolul IV din Planul de afaceri. De asemenea, se urmărește măsura în care scopul, obiectivele și ideea propunerii sunt în conformitate cu obiectivele cererii de propuneri de proiecte și cu Planul de afaceri. Se analizează pct.2.3 Descrierea proiectului (Obiectivul proiectului), cap.I din Planul de afaceri și obiectivele din cererea de propuneri de proiecte.
Evaluatorii au acordat la aceste criteriu 0 puncte proiectului, reținând că acesta nu răspunde în concret criteriului. Detaliat, s-a reținut că viabilitatea economică a proiectului este limitată si nejustificată prin informatiile furnizate in proiect. Cele 3 obiective stabilite in cererea de finantare nu contin elemente suport si nu asigură un nivel corespunzator de corelatie intre domeniul TIC si domeniul medicina. Integrarea TIC in sectorul medical si oferirea de servicii medicale reprezintă activitati standardizate, cu termene si responsabilitati bine delimitate in contextul in care se referă de o retea de unitati medicale. Nu există referinte nominale cu privire la unitatile medicale care vor fi atrase si implicate in proiect. Nu exista studii privind acceptabilitatea serviciilor oferite de catre autoritatile nationale in domeniul medicinei (Min. Sanatatii, Casa de Sanatate etc.). Nu se mentioneaza utilizarea unor servicii avansate ci doar informatizarea unora deja existente si crearea unor baze de date specifice. Viabilitatea ar putea fi relevantă pentru anumite laboratoarele private, care nu detin solutii informatice avansate, dar pe termen limitat.
Curtea reține că reclamanta, pe de o parte, reia susținerile din cererea de finanțare, arătând că evaluatorii nu au analizat toate activitățile descrise la punctul 2.3.5 din cererea de finanțare, care arată clar corelația dintre domeniul TIC și domeniul medicinii, iar pe de altă parte, susține că nu se pune problema existenței unor studii privind acceptabilitatea serviciilor oferite pentru că, în prezent, pe piață nu există asemenea servicii și că evaluatorii au făcut o gravă confuzie între informatizarea și integrarea TIC în sectorul medical, care se referă la analiza de date ce conțin imagini și care nu pot fi standardizate în prezent și informatizarea bazelor de date personale. Reclamanta, astfel, contestă rezultatul evaluării făcute de specialiștii autorității pârâte, fără însă să propună și să administreze probe în susținerea acestor critici aduse rezultatului evaluării.
Curtea reține că potrivit Ghidului solicitantului (pagina 44 a Ghidului), criticile la evaluare pot privi numai eventualele viciile ale procedurii de evaluare. Cu alte cuvinte, se poate critica exclusiv neutilizarea/utilizarea necorespunzătoare a indicatorilor subsumați criteriilor de evaluare menționați de Ghidul solicitantului și de Cererea de propunere de proiecte, iar nu efectiva apreciere a proiectului de către evaluatori.
Or, reclamanta, deși susține că aspectele invocate ar reprezenta vicii de procedură, în realitate se contestă rezultatul evaluării. Chiar în situația în care s-ar aprecia că instanța de contencios adminsitrativ poate cenzura aprecierile panelului de evaluare, o astfel de cenzură nu poate fi concepută fără susținerea unui probatoriu de specialitate. Or, reclamanta nu a propus sau administrat în cauză probe în susținrea criticlor sale.
6. Cât privește criteriul de evaluare Contribuția proiectului la dezvoltarea activităților de CDI (Cercetare Dezvoltare Inovare) în întreprindere:
Conform Ghidul solicitantului, criteriul urmărește modul in care, prin realizarea proiectului, întreprinderea va dezvolta aptitudini/competențe pentru a deveni o entitate inovativă. Se analizează pct. 2.3. Descrierea proiectului si capitolul VI din Planul de afaceri.
Evaluatorii au acordat 0 puncte proiectului, reținând capabilitatea limitată a proiectului de a dezvolta activitățile de CDI în organizatie. S-a reținut lipsa de experiență a reclamantei in domeniu, perioada îndelungată de timp de la data elaborării lucrării de licență pe care se bazează proiectul (2004) și până la data la care se dorește implementarea lui (2013), de natură a limita, prin prisma volatilității domeniului, capabilitatea proiectului de dezvoltare a activităților de CDI în întreprindere. De asemenea, s-a stabilit că informațiile prezentate drept suport al inovării in proiect sunt foarte generale si nu contin elemente concrete. In fapt, proiectul vine mai mult sa asigure accesul unor categorii de pacienti la servicii medicale si mai putin inovare TIC in medicina. În cap VI din PA sunt descrise departamente, manageri în condițiile în care beneficiarul are un singur angajat.
Curtea constată, din nou, că criticile reclamantei nu se referă la vicii în procedura de evaluare, ci se referă exclusiv la aprecierile panelului de evaluare, pe baza indicatorilor de evaluare. Din nou, autoaprecierea favorabilă pe care reclamanta o face proiectului propriu este lipsită de relevanță juridică, nefiind susținută de vreo probă. Chiar dacă operațiunea se adresează microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și vizează sprijinul pentru start-up-uri, aceasta nu înseamnă că evaluatorii nu puteau aprecia contribuția proiectului la dezvoltarea activităților de CDI în organizație prin prisma experienței limitate în domeniu a reclamantei și a caracterului apreciat parțial perimat/neactual al rezultatului cercetării cuprinse în lucrarea de licență care datează din 2004 și care stă la baza proiectului reclamantei. Prin urmare, criticile reclamantei sunt nefondate.
7. Cât privește criteriul de evaluare Dezvoltarea de produse/tehnologii/procese/servicii care să raspundă unei probleme/nevoi/oportunitati identificate ./sector economic:
Conform precizărilor din Ghidul solicitantului, aceste criteriu urmărește modalitatea pîn care, prin implementarea proiectului de CDI, se va răspunde concret unei probleme/nevoi/oportunități identificate . economic, ca prioritate . de inovare sau .. Se corelează informatiile din Cererea de finanțare (pct. 2.3 Descrierea proiectului și pct.2.9 Relația cu alte programe, strategii, proiecte) si capitolele III si IV din Planul de afaceri. Se analizează modul in care au fost corect identificați beneficiarii/grupul țintă care vor fi vizați de rezultatele obtinute prin implementarea proiectului direct sau indirect. Se analizează pct. 2.3.8 Potentialii beneficiari ai proiectului si capitolul III din Planul de afaceri.
Evaluatorii au acordat un punct din două, reținând că în proiect sunt identificate incorect anumite categorii ce vor face parte din grupul țintă. Astfel, in cererea de finantare la pag. 16 sunt mentionate patru categorii de beneficiari directi, dar fara referinte concrete (ex. institutii, pacienti, medici, personal auxiliar). In categoria beneficiarilor indirecti, facilitatile sunt reprezentate mai mult de accesul la informatie si rapiditate in diagnostic. Corelatia cu universitati si centre de cercetare nu este argumentată corespunzator. Exista inconsecvente de informatii in ceea ce priveste beneficiarii indirecți, din cadrul carora fac parte si instituții de învățământ superior în activitatea de patologie cervicală. Se face confuzie între beneficiari și grupul țintă.
Reclamanta, criticând punctajul acordat la acest criteriu, citează prevederile Cererii de finanțare și ale Planului de afaceri, în care a identificat beneficiarii direcți, în sensul definiției din Ghid, precum și prevederile propunerii de proiect în care a identificat beneficiarii indirecți. Arată și că nu putea să aibă loc o confuzie între beneficiari și grupul țintă, câtă vreme Ghidul solicitantului nu definește noțiunea de grup țintă.
Curtea constată că susținerile reclamantei sunt nefondate câtă vreme beneficiarii proiectului nu au fost definiți în concret, conform cerințelor din Ghid (prin exemplificare), ci în mod generic (prin referirea la centre de diagnostic, medici, personal medical și auxiliar). Pe de altă parte, în Ghidul Solicitantului, la punctul 2.3.7, se distinge între beneficiarii proiectului și grupul țintă al proiectului.
8. Cât privește criteriul de evaluare Corelarea între activitățile propuse, resursele necesare si scopul proiectului:
Potrivit Ghidului Solicitantului, criteriul urmărește măsura în care solicitantul a identificat corect activitățile în funcție de tipul de proiect propus și de scopul acestuia; derularea activităților trebuie să urmeze o secvență logică și să conducă la rezultatele propuse, iar resursele umane și financiare să fie estimate și repartizate adecvat pe activități; descrierea clara a obiectivelor urmarite prin realizarea proiectului; activitățile, planificarea acestora sunt realiste si asigura realizarea obiectivelor proiectului; proiectul contine indicatori de performanta masurabili si cuantificabili ce pot fi verificati in mod obiectiv; se evaluează pct.2.3.l, 2.3.5, 2.3.6, 2.3.7 din Cererea de Finanțare.
Conform concluziilor evaluării, obiectivele proiectului propus de reclamantă sunt formulate ., fără referinte concrete si indicatori de masurare. Nu exista corelatii intre planul de activitati propus si resursele alocate. Proiectul nu contine indicatori de performanta masurabili, ci doar rezultate de tip: sisteme de calcul, baze de date, platforma TIC. Proiectul dorește să implementeze rezultatele cercetării cuprinse într-o lucrare de licență, avizate de conducătorul științific, după cum subliniază solicitantul în clarificări. Se oferă foarte puține informații în ce ar consta rezultatele acestei cercetări. Nu se precizează unde vor fi găzduite site-ul web și bazele de date administrate, cheltuielile aferente, etc. Nu se precizează utilitatea celui de-al 6-lea sistem de achiziție și prelucrare imagini, din moment ce aceste operații se derulează la laboratoarele partenere. Cheltuielile salariale pentru dezvoltatorul software sunt disproporționat de mici în raport cu importanța acestei activități. Este neclară activitatea 5.1 unde se specifică "programul de calculator brevetat pentru digitizarea probelor de microscop". În descrierea proiectului nu se menționează un astfel de brevet și nici nu apar cheltuieli cu brevetarea rezultatelor proiectului. Costurile de deplasare sunt nejustificate din moment ce nu sunt cunoscute locurile de instalare a echipamentelor. Furnizorii de echipamente fac instructajul utilizatorilor - conform PA, și nu membrii echipei de implementare. In baza celor mentionate s-a scăzut un punct din două.
Reclamanta reia obiectivul general al proiectului și cele trei obiective declarate în etapa administrativă și apreciază că a oferit suficiente informații prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 623/22.11.2012 cu privire la rezultatele proiectului. Mai arată și că planul de activități este pe deplin corelat cu resursele acordate și explică utilitatea celui de-al șaselea sistem de achiziție și prelucrare imagini și cuantumul remunerării dezvoltatorului software și a costurilor de deplasare.
Curtea constată că aprecierile proprii ale aplicantului asupra îndeplinirii de către proiectul său a indicatorilor subsumați criteriului menționat sunt nerelevante și nu poate contrazice rezultatul evaluării de specialitate. Evaluatorii au reținut că proiectul nu conține indicatori de performanță măsurabili/cuantificabili, care să poată fi verificați în mod obiectiv și că nu se corelează planul de activități propus cu resursele de activitate. Susținerile reclamantei nu contrazic acest rezultat al evaluării.
9. Cât privește criteriul de evaluare Nivelul de pregatire/maturitate al proiectului și bugetul proiectului:
Conform din Ghidul Solicitantului criteriul urmărește corelarea între Cererea de Finanțare și datele din Planul de afaceri capitolul VII si calitatea propunerii tehnice si financiare: obiective și activități clare, planificarea adecvată a implementării, coerența obiectivelor planificate cu activitățile propuse, graficul de implementare și bugetul proiectului. Se urmărește eligibilitatea cheltuielilor propuse și respectarea condițiilor de finanțare si daca bugetul este corelat cu activitatile proiectului. Se analizează pct. 2.6 din Cererea de finantare prin care solicitantul estimează finalizarea achizițiilor publice în maximum 3 luni de la contractare.
Evaluatorii au acordat un punct din două, reținând că nivelul de maturitate / pregatire al proiectului este limitat. Nu sunt mentionate cheltuieli neeligibile in cadrul bugetului propus. Achizitiile sunt propuse a fi incepute in luna 2 - 3 a proiectului. In PA exista o planificare pe activitati, subactivitati si resurse financiare. Bugetul proiectului reflectă o disproportionalitate intre cheltuielile salariale si restul de cheltuieli propuse (pondere foarte mare a acestora din urmă). De asemenea, nu sunt mențiuni concrete in planul proiectului privind activitățile desfasurate in perioada 2004 - 2013 pentru a se asigura maturitatea si gradul de pregătire al proiectului. Solicitantul nu are experiență în achizițiile publice, făcând confuzie între procedurile de licitație și cerere de oferte.
Reclamanta arată că rezultatul evaluării pe acest criteriu este nejustificat și denotă un viciu de procedură. Apreciază ca nerelevantă, în cadrul criteriului, împrejurarea că nu s-au desfășurat activități în perioada 2004-2013 pentru a se asigura maturitatea și pregătirea proiectului și consideră subiectivă aprecierea evaluatorilor asupra disproporției între tipurile de cheltuieli, pe care le consideră judicios fundamentate.
Curtea constată că susținerile reclamantei nu reprezintă un viciu de procedură și că rezultatul evaluării nu poate fi contrazis de simplele afirmații ale reclamantei. Raportat la indicatorii subsumați criteriului și date fiind activitățile planificate prin proiect, este justificată constatarea disproporției între cheltuielile salariale și restul cheltuielilor propuse (care reprezintă 64,8 % din bugetul total).
9. Cât privește criteriul de evaluare Metodologia de implementare a proiectului si riscurile asumate:
Conform Ghidului solicitantului se evaluează metodologia de implementare a proiectului (pct.2.4 din Cererea de finanțare). Aceasta va fi corelată cu informațiile privind modul de realizare a fiecărei activități, cu persoanele responsabile, rezultatele preconizate si durata de realizare a acestora. Se va evalua dacă activitățile proiectului sunt clar identificate, detaliate și strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuțiile membrilor echipei de proiect și cu planificarea achiziții lor publice. De asemenea, se vor aprecia riscurile implicate de implementarea proiectului și se va evalua modul în care acestea sunt identificate de către solicitant precum și modul în care sunt propuse soluții fezabile.
Concluziile evaluatorilor au fost în sensul acordării unui punct din două, pe motiv că metodologia de implementare a proiectului este formulată in termeni și cu referinte teoretice. Responsabilitatile sunt stabilite pentru fiecare membru al echipei in cadrul cererii de finantare. Există o echipă de management neremunerată și o echipă de implementare pentru proiect, iar unele persoane se găsesc în ambele echipe. In procesul de monitorizare echipa de implementare verifica managementul, evaluarea este un șir de generalități. Riscurile legale se limitează la legislația de achiziție, iar primele două puncte sunt nerealiste, nu este prevăzută ameliorarea lor. Strategia de asumare a riscurilor este o înșiruire de generalități. Nu sunt precizate standardele de calitate de la riscuri descrise în PA. Accent pe protectia mediului inconjurator apare in planul de afaceri, dar in CF se spune ca nu sunt astfel de riscuri.
Reclamanta nu formulează nicio critică contrară justificării depunctării, cererea de chemare în judecată rezumându-se, în privința acestui criteriu, la precizarea că s-a propus o echipă de management al proiectului care nu va fi remunerată în cadrul proiectului. Prin urmare, nu este criticat rezultatul evaluării.
10. Cât privește criteriul de evaluare Contributia la dezvoltarea durabilă si egalitatea de sanse:
Conform Ghidului solicitantului criteriul urmărește modul în care proiectul contribuie la introducerea și/sau utilizarea de echipamente, tehnologii care asigura protectia mediului și/sau care conduc la diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil. Se analizează modul în care se asigură respectarea principiului egalității de șanse în activitățile proiectului. Vor fi corelate informațiile din Cererea de Finanțare pct. 3.1, 3.2, 3.3 si capitolul IV si V din Planul de Afaceri. Se va explica modul în care proiectul va respecta reglementările naționale și europene în materie de protecția mediului. În caz contrar, se vor prezenta motivele pentru care proiectul nu respectă acest principiu. Se va prezenta modul în care proiectul contribuie la introducerea și/sau utilizarea de echipamente, tehnologii care asigura protectia mediului și/sau care conduc la diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil. Se va explica modul în care principiul privind egalitatea de șanse a fost integrată în elaborarea și implementarea proiectului sau în managementul proiectului, menționând orice componentă specifică care arată acest lucru (implicarea tinerilor, echipă mixtă - femei și bărbați etc.) .
Evaluatorii au acordat un punct din două, reținând că problematica dezvoltarii durabile si a egalitatii de sanse sunt tratate insuficient in cererea de finantare. Se mentionează doar avantajul limitarii transportului si, de aici, limitarea poluarii. Nu se mentionează modul in care produsele achizitionate sau serviciile prestate vor interactiona cu mediul inconjurator (problematica deseurilor). Din perspectiva egalitatii de sanse nu exista mentiuni in cadrul proiectului. Nu exista referinte la standarde sau reglementari specifice in domeniu, inclusiv partea de etică a utilizarii probelor biologice. Este mentionata o politica de personal, desi firma are doar un singur angajat, pentru care propune chiar si organigrama.
Reclamanta afirmă că în cererea de finanțare aferentă propunerii de proiect se regăsesc contraargumentele la cele reținute de evaluatori, fiind tratate dezvoltarea durabilă și egalitatea de șanse.
Curtea constată că reluarea mențiunilor din cererea de finanțare nu se constituie în contraargumente la rezultatul evaluării, care s-a bazat pe lipsuri concrete constatate. Proiectul nu a menționat modul în care produsele achiziționate sau serviciile prestate vor interacționa cu mediul înconjurător (problematica deșeurilor), nu s-au menționat componente specifice din care să rezulte integrarea principiului egalității de șanse în implementarea proiectului sau în managementul proiectului, mențiunile din proiect la pct. 3.3 nerespectând indicatorul definit de Ghid. Nu există referințe la standarde sau reglementări specifice în domeniu, inclusiv cele privitoare la etica utilizării probelor biologice. Prin urmare, criticile reclamantei sunt nefondate.
11. Cât privește criteriul de evaluare Sustenabilitatea financiară a propunerii:
Conform Ghidului solicitantului, criteriul urmărește capacitatea întreprinderii de a aplica rezultatele proiectului in activitățile sale si a genera venituri precum si capacitatea de a acoperi costurile de operare și întreținere după incetarea finantarii nerambursabile prin valorificarea rezultatelor activitatii de cercetare. Se vor evalua rezultatele analizei financiare prezentate in capitolul VIn din Planul de Afaceri privind fezabilitatea financiară a perioadei de operare a rezultatelor activitatii de cercetare. Se va ține cont de indicatorii de rentabilitate financiară analizați in capitolul VIn - Planul financiar din Planul de Afaceri
Evaluatorii au acordat un punct din două, reținând că sustenabilitatea financiară a proiectului este limitată. Exista anumite proiectii ale veniturilor bazate pe un sistem de abonamente, dar numarul pacientilor implicati nu este argumentat de referinte statistice sau demografice. Veniturile din inchiriere nu sunt specifice unui proiect de cercetare - inovare. Tarifele nu sunt justificate prin analize comparative cu servicii similare de pe piață. In fluxul de numerar nu sunt prezentate sumele aferente achizitiilor propuse a fi efectuate in luna a treia de implementare. Termenul de recuperare a investitiei calculat in proiect este subdimensionat in conditiile unor prestari de servicii (5,2 ani).
Față de susținerile concrete ale evaluatorilor, reclamanta se mărginește să afirme că durata de recuperare a investiției nu ar fi subdimensionată, că, în absența unor servicii integrate similare pe piață, fundamentarea tarifelor prin apel la analize comparative era firească, că evaluarea ar fi superficială, neținându-se seama de calendarul activităților din cererea de finanțare.
Curtea reține că aspectele invocate de către evaluatori în sensul depunctări sunt justificate în concret, raportat la cerințele Ghidului solicitantului.
12. Cât privește criteriul de evaluare Nivelul de cooperare:
Potrivit Ghidului solicitantului, la acest criteriu se evaluează modul în care întreprinderea va dezvolta parteneriate și cooperări cu alte instituții de cercetare sau întreprinderi din țară și străinătate pentru a menține caracterul inovativ și a dezvolta activitățile de cercetare. Se va ține cont de cap. VI din Planul de afaceri.
Proiectului nu i s-a acordat nici un punct, reținându-se că nu cuprinde referinte legate de sistemul de cooperare propus. De altfel nu exista nicio informatie care sa justifice un parteneriat cu organizatii din domeniul cercetarii sau din domeniul medical, atat pe plan national cat si international. Acest aspect dovedeste slaba corelare a proiectului cu realitatile domeniului TIC si aplicatiile TIC in domeniul medical.
Reclamanta se referă, în criticile sale asupra evaluării la acest criteriu, la împrejurarea că în proiectul său se referă la colaborarea cu cinci unități de proifil din mediul urban și rural, unde se vor instala cele cinci sistem pe durata derulării proiectului, aceasta reprezentând, în opinia reclamantei, o modalitate de cooperare. De asemenea, se referă la cooptarea în echipa de implementare a proiectului a unui membru fondator al Societății Române de Telemicroscopie.
Curtea reține drept nefondate criticile reclamante, proiectul neargumentând în sensul respectării cerințelor din Ghid, câtă vreme dezvoltarea de parteneriate și cooperări trebuia argumentată în concret, indicându-se instituții vizate, scrisori de intenție, etc.
Pentru toate aceste motive, constatând că reclamanta nu a adus argumente pertinente și nu a probat contra rezultatului evaluării proiectului propriu, Curtea va respinge cererea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în sector 5, București, .. 1, ., . în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR POS CCE, cu sediul în sector 1, București, .-25, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. E. C. B. A. I.
Red.VEC/Tehnored. B./4 ex
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 124/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1408/2014.... → |
|---|
