Anulare act administrativ. Sentința nr. 2804/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2804/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 3718/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2804
Ședința publică din data de 21 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Z. S.A. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cerere având drept obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 14.10.2014, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când CURTEA, din lipsă de timp pentru a delibera, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii la data de 21.10.2014, când a hotărât:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4.06.2014, reclamanta Z. S.A. a chemat în judecată pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE solicitând anularea actului administrativ emis de CNAS, respectiv Notificarea MS/FD/4715/31.10.2013 transmisă prin e-mail la data de 31.10.2013 și intitulat Scan Datafrom FX-245AD7" (Notificarea) prin care au fost comunicate: valoarea procentului "p" pentru trimestrul III al anului 2013 care este de 14,78% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul III al anului 2013 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției; precum și a adresei nr. DM/FD/4809/05.12.2013 de soluționare a contestației formulată împotriva Notificării în cadrul procedurii prealabile și primită de noi la 10.12.2013 (Răspunsul).
În motivarea acțiunii a invocat dispozițiile art. 1 din O.U.G. 77/2011 precizând care este formula de calcul al taxei de claw-back începând cu data de 30.09.2011 (art. 3 din ordonanță), respectiv începând cu trimestrul I 2012 (art. 3 ind. 1 alin. 1 din ordonanță), prin valoarea vânzărilor înțelegându-se valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoare adăugată (art. 3 ind. 1 alin. 5) – sintagmă declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, Curtea statuând cu claritate faptul că baza de calcul a taxei claw-back nu trebuie să conțină și taxa pe valoarea adăugată.
Începând cu trimestrul IV 2012 s-a revenit asupra formulei de calcul al contribuției trimestriale, OG. nr. 17/2012 (art. 7) reglementând faptul că modalitatea de calcul a contribuției se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanța, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei - care poate fi majorat prin legile bugetare anuale (art.3 al.2 din Ordonanță).
Notificarea contestată privește contribuția pentru trimestrul III al anului 2013, contribuție care se calculează prin aplicarea procentului "p" asupra valorii consumului trimestrial de medicamente aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, consum care este suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, unde „p” se calculează conform formulei
(CTt - BAt)
p = ------------- x 100,
CTt
iar CTt și BAt nu includ TVA, cu reținerea principiului statuat în Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013.
Reclamanta susține că pârâta nu a confirmat explicit faptul că TVA a fost exclus din calculul CTt și BAt, dimpotrivă arată faptul că TVA-ul se poate regăsi în consumul centralizat de medicamente, astfel încât apare că C.N.A.S. nu a exclus TVA-ul conform dispozițiilor legale, cel puțin din indicatorul CTt.
Consumul pe medicament avut in vedere de Notificarea ce face obiectul prezentei actiuni include TV A, după cum rezultă din chiar cuprinsul Notificării - o prima chestiune de natură a atrage nelegalitatea actelor administrative contestate. În caz contrar ar fi încălcate principii constituționale și considerente cu forță obligatorie ale unor decizii ale Curții Constituționale în sensul că baza de calcul al taxei clawback nu trebuie să conțină și taxa pe valoarea adăugată.
Sumele comunicate prin Notificare în legătură cu consumul de medicamente pretins înregistrat în trimestrul III al anului 2013 includ deci taxa pe valoare adăugată, aplicându-se practic un impozit la impozit - ceea ce atrage nelegalitatea Notificării.
Or, dacă valorile individuale privind consumul de medicamente pretins înregistrat pentru deținătorii de APP conțin TVA, atunci ar apărea și că indicatorul CTt ar include TVA câtă vreme acesta reprezintă consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, respectiv suma consumurilor individuale .
D. urmare, apare cu claritate faptul că în baza de calcul al contribuției aferente trimestrului III al anului 2013 în discuție este cuprinsă și taxa pe valoare adăugată, câtă vreme această ipoteză transpare și din Răspunsul CNAS care menționează expres această posibilitate în ceea ce privește consumul centralizat de medicamente și în cuprinsul Notificării recunoaște expres includerea TV A în consumul individual.
Așadar, este nelegală includerea TVA in baza de calcul al contribuției, întrucât se aplică astfel un impozit la un impozit, ceea ce este contrar Constituției României, principiilor aplicabile în materie, dar și principiului statuat o dată în plus de Curtea Constituțională prin Decizia nr.39/2013.
Calculul datelor transmise de CNAS ar fi trebuit efectuat cu respectarea art.17 anterior menționat, raportat și la principiul justei așezări a sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impuneri consacrat de art.56 al.2 din Constituția României și interpretarea corectă a dispozițiilor art.7 anterior menționat, cu reținerea principiului statuat în Decizia Curții Constituționale nr.39/2013 în sensul că sub nici o formă baza de calcul nu trebuie să includă TVA, interpretarea Curții fiind obligatorie.
Constituția României consacră în art.56 al.2 principiul așezării juste a sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impuneri. Prin urmare, în materie fiscală, este de principiu că impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile _ venit, profit, valoarea bunului - nu și asupra altor impozite sau taxe (aspect ce rezultă și din definițiile date de lege diverselor impozite, taxe și contribuții care se referă la ori în funcție de care se formează baza de calcul).
Cel puțin fată de recunoașterea expresă a CNAS de includere a TV A în consumul individual comunicat prin Notificare și a posibilității includerii acestuia și în consumul centralizat apare cu claritate faptul că baza de impozitare cuprinde taxa pe valoare adăugată - aspect nelegal, ceea ce determină necesitatea anulării Notificării pentru restabilirea legalității.
Nicio prevedere ce ar indica o includere a TVA în calculul taxei clawback nu mai poate produce efecte raportat la Constituția României, OGnr.17/2012 și Decizia nr. 39/2013.
De asemenea, apare faptul că, practic, se ajunge și la suprataxarea unei valori care are deja statut de sumă colectată cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, percepută în considerarea succesiunii de operațiuni comerciale care are ca finalitate punerea medicamentelor la dispoziția efectivă a consumatorului (circuitul producători _ distribuitor/distribuitori - farmacii/spitale - consumator final), ceea ce este contrar principiilor aplicabile în materia obligațiilor fiscale ale contribuabililor, statuate deja în jurisprudența Curții Constituționale, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, echitabilă, rezonabilă.
O a doua cauza de nelegalitate a Notificarii consta in aceea ca reclamanta se află în imposibilitatea efectuării de verificări în ceea ce privește modalitatea de calcul a valorilor transmise de CNAS, neavând acces la documentele primare și CNAS nu a înțeles să îi transmită clarificări în acest sens.
Prin urmare, aceste valori sunt astfel arbitrar stabilite, cu exces de putere, cu încălcarea și a principiului transparenței, al predictibilității fiscale, al certitudinii fiscale.
Din datele și informațiile transmise în cuprinsul Notificării nu este posibilă verificarea medicamentelor/valorilor medicamentelor de referință pretins consumate raportat la vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție fiind încălcat și principiul predictibilității, Notificarea neîndeplinind condițiile de formă a unui astfel de act administrativ, respectiv nu conține o motivare a datelor comunicate.
Or, în ordinea juridică internă, dar și europeană, s-a apreciat că motivarea actului administrativ are o funcție de transparență în profitul adresantului actului respectiv de natură nu numai a asigura dreptul la informație (prevăzut în România de art.31 din Constituția României) și posibilitatea verificării acurateței și efectelor, dar și de natură a permite efectuarea controlului judecătoresc, constituind și o garanție a respectării principiilor de subsidiaritate sau proporționalitate.
Tot din cuprinsul Răspunsului apare că CNAS recunoaște sistemul netransparent al modului de calcul al bazei de impunere și, până la acest moment, nu a adus clarificări lăsând să se înțeleagă că atribuția sa nu ar fi decât să preia datele transmise de casele de asigurări de sănătate (date pe care oricum nu le-a comunicat, cum nu a comunicat nici un mod de calcul) și să comunice mai departe unele sume (despre care nu se știe cum a ajuns CNAS la acestea).
Datele transmise prin Notificare apar eronate, acestea cuprinzând, de exemplu, medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută apare semnificativ mai mică decât valoarea consumului indicată în informațiile transmise în cuprinsul Notificării, fără a exista o justificare pentru aceasta diferență ori medicamente care, deși au fost comercializate în trecut, acestea nu se mai puteau afla în trimestrul III al anului 2013 în perioada de valabilitate, medicamente care nu au fost vândute ori indicarea unei entități pentru care Z. S.A. nu este reprezentant legal în sensul Ordonanței (Z. A.S.).
În acest sens, se exemplifică: medicamente care nu au fost niciodată comercializate pe piața din România - fără preț in CANAMED -: W_ - AMIKOZIT (R) 100 mg/2 mI; W_- VITAMINA B2 Z. 10 mg/2 mI; W_ - FUROSEMID 20 mg/2 ml.
Medicamente care mai sunt comercializate de un număr semnificativ de ani si in cazul cărora ultimele stocuri comercializate sunt expirate: W_ - ANTINEVRALGIC (R) P - produs necomercializat în ultimii 5 ani; W_ - APA DISTILATA - produs a cărui denumire a fost schimbată în 2008 - ca urmare acest produs nu mai este comercializat sub această denumire din anul 2008.
Medicamente care deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mica decât consumul indicat în informațiile transmise în cuprinsul Notificării, fără a exista o justificare pentru această diferență: W_ - AZITROX 200 mg/5 ml; W_ - MIOFILlN 24 mg/ml; W_ - TRALGIT 50 mg.
Pe de altă parte, având în vedere faptul că art.3 din Ordonanță prevede că procentul "p" se aplică valorii consumului de medicamente care sunt efectiv compensate", iar acest consum este cel aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție interpretarea apare în sensul că procentul "p" ar trebui aplicat la consumul aferent pretului de vânzare al celui care achită contributia (detinătorul de autorizatie de punere pe piață) - cu excluderea valorii adaosului comercial al distribuitorilor, prin care se vand medicamentele respective.
În caz contrar, se ajunge în ipoteza în care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață plătesc contribuția și raportat la valoarea vânzărilor (adaosul comercial) al altor entități de pe lanțul de distribuție a medicamentelor compensate (respectiv, să suporte o sarcina fiscală care nu reprezintă doar o consecință a beneficiilor pe care ei înșiși le obțin din comercializarea de medicamente compensate, ci și o consecință a beneficiilor obținute de celelalte entități care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate) - situație în care sarcina fiscală în cauza impusă prin art.1 și art.3 apare ca neproporțională cu scopul legitim urmărit și nerezonabilă, contravenind, de asemenea, principiului justei așezări a sarcinilor fiscale și aducând atingere și situației financiare a contribuabilului.
În plus, Ordonanța în temeiul căreia a fost emisă Notificarea a intrat în vigoare la 01.10.2011 și aceasta a fost modificată în sensul că pentru trimestrele I, II și III ale anului 2012 a fost reglementată o formulă de calcul a contribuției diferită de cea reglementată pentru trimestrul III al anului 2013 în discuție - pentru medicamentele de referință vândute anterior acestui trimestru contribuția clawback se stabilește și se plătește conform reglementărilor legale în vigoare la data vânzării acestor medicamente.
Într-o interpretare corectă a dispozițiilor Ordonanței, calculul contribuției clawback prin raportare la consumul medicamentelor de referință are în vedere acel consum aferent vânzărilor ulterioare intrării în vigoare dispozițiilor menționate și care sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
Pentru medicamentele vândute în altă perioadă de referință, contribuția clawback se datorează conform legislației aplicabile la acel moment. Orice altă interpretare ar fi de natură a atrage o dublă obligație de plată a contribuției clawback, ceea ce ar atrage încălcarea principiilor de drept și a dispozițiilor legale în materie.
In speta, avand in vedere imposibilitatea constatarii certitudinii cu privire la medicamentele compensate din bugetul FNUASS si bugetul Ministerului Sanatatii in trimestrul III 2013, nici nu se poate cunoaste daca acest consum este aferent vanzarilor de medicamente efectuate in perioada de aplicabilitate a Ordonantei.
Chiar CNAS recunoaște în cuprinsul Răspunsului faptul că între data achiziționării unui medicament și data eliberării acestuia către pacient poate exista un decalaj de timp. Prin urmare, apare faptul că nici CNAS nu exclude posibilitatea să îi fi comunicat valori ale consumului de medicamente vândute în afara aplicabilității dispozițiilor legale pentru perioada în discuție.
Reclamanta a mai arătat că pârâta a menționat în cuprinsul Răspunsului său faptul că, în ceea ce privește medicamentele exemplificate în cuprinsul contestației, ar fi trimis valorile contestate de reclamantă urmare unor raportări ale caselor județene ori urmare unei pretinse declarații prin care ar fi indicat astfel de vânzări - nu a transmis o declarație privind valori ale vânzărilor sale individuale, modul de calcul prevăzut de lege pentru trimestrul în discuție fiind altul, care nu implică o obligație din partea sa de a face astfel de declarații.
În ceea ce privește susținerea CNAS privind deducerea TV A conform art.5 alin. 4 din Ordonanță, arătă că prevederea în discuție reglementează faptul că stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de plătitorii taxei, pe baza informațiilor furnizate de C. Națională de Asigurări de Sănătate - deci susținerea CNAS este neîntemeiată, baza de impunere este indicată de CNAS.
Mai arată CNAS in cuprinsul Răspunsului că studiile de piață sunt nerelevante, dar nu lămurește chestiunile indicate de reclamantă. Contribuabilii nu cunosc datele avute în vedere la calcularea consumului - aceste date nu provin de la plătitorii contribuției claw-back care, nu numai că nu au cunoștință de acestea, dar nici nu le sunt comunicate, lipsa de transparență și imposibilitatea efectuării oricăror verificării fiind evidente.
Studiile în discuție sunt simple elemente general orientative în totala lipsă de transparență. În plus, celelalte chestiuni de ne legalitate nu au fost contestate de CNAS.
Or, stabilirea unei obligații de plată a unei taxe, în virtutea unor parametri care nu pot fi verificați de cel obligat la plată, verificarea putând fi concret făcută numai de cel care a stabilit taxa, în condițiile în care a dovedit, cel puțin parțial, că în stabilirea taxei există neconformități în parametri, duce la concluzia nelegalei stabiliri a acestei taxe. Din această perspectivă, sumele indicate nu pot fi verificate și nici nu pot valora comunicarea prevăzută de Ordonanță.
În fine, deși recunoaște lipsa transparenței față de plătitorii contribuției, CNAS nu transmite datele/informațiile necesare verificării acurateței sumelor transmise, ci îi aduce la cunoștință că ar fi postat pe website-ul său pentru a transparentiza procesul de calcul al taxei clawback valorile de consum centralizate de la Casele Județene aflate în sistemul lor informatic. Însă nu a regăsit o listă cu medicamentele pretins consumate care să permită verificarea datelor ce i-au fost transmise de CNAS.
Având în vedere cele anterior menționate, apare, cu claritate că indicatorii de calcul ai contribuției clawback sunt eronați și din această perspectivă (în special consumul individual și CTt ).
D. urmare, apare cu claritate faptul că CNAS nu a înțeles să clarifice aspectele contestate de către reclamantă și să procedeze la revocarea Notificării pentru restabilirea legalității.
În plus, din informații publice apare faptul că mai multe entități au solicitat instanței anularea datelor transmise de CNAS referitoare la contribuția clawback aferentă nu numai trimestrului III 2013 în discuție - aspect care o îndreptățește, o dată în plus, să creadă faptul că datele transmise de CNAS sunt eronate și că se impune anularea Notificării.
Din această perspectivă, întrucât baza de calcul (formula anterior menționată) cuprinde consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății - respectiv consumul aferent vânzărilor tuturor entităților ce se supun Ordonanței, aceste valori sunt contestate în instanță (din informațiile de pe Portalul instanțelor de judecată), apare logic faptul că baza de calcul este eronată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii prezentând cadrul normativ incident și susținând că reclamanta a interpretat în mod eronat prevederile OUG nr. 77/2011, atunci când susține faptul că ar fi trebuit să i se comunice de către CNAS doar consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate (număr de cutii, bucăți, pastile, etc.), și nu valoarea acestuia. Prevederile arta 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 nu fac referire exclusivă doar la consumul de medicamente. Dacă ar fi așa cum susține reclamanta, cum s-ar putea deconta cutii de medicamente, bucăți, pastile, etc., din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (care presupun sume de bani), fără ca acest consum să nu aibă o valoare pecuniară, având În vedere faptul că furnizorii, în baza prevederilor legale mai sus invocate, raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si din bugetul Ministerului Sănătătii.
Practic, casele de asigurări de sănătate decontează, în condițiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat de furnizorii din circuitul deschis (farmacii) si din circuitul închis (spitale si centre de dializă, in cadrul tarifului aferent serviciului medical) si transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat. în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011. cât si cu respectarea prevederilor Ordinului presedintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la C. Natională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente.
Modul de calcul al contribuției trimestriale nu are în vedere vânzările realizate de către DAPP, ci consumul de medicamente aferent vânzărilor fiecărui DAPP, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din OUG nr. 77/2011. Dacă legiuitorul ar fi dorit să se raporteze doar la vânzările realizate de DAPP, cu siguranță nu ar fi făcut referire expresă la consumul de medicamente raportat de furnizorii de servicii medicale caselor de asigurări de sănătate. Procentul "p" se aplică valorii consumului centralizat de medicamente aferente unui DAPP pentru un trimestru. Astfel, deși reclamanta cunoaște vânzările sale de medicamente, nu are cum să cunoască momentul în care acel medicament este vândut sau utilizat de furnizorii de servicii medicale, existând un decalaj între momentul vânzării unui medicament de către DAPP și decontarea acelui medicament din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Astfel, în accepțiunea OUG nr. 77/2011, vânzările realizate de către reclamantă nu au relevanță în stabilirea, calcularea și declararea contribuției trimestriale, legiuitorul reglementând expres că la calculul contribuției trimestriale se au in vedere datele aferente valorii consumului din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, respectiv medicamentele eliberate asiguratilor.
Pârâta apreciază că reclamanta contestă chiar sistemul de raportare instituit prin O.U.G. 77/2011, aspect care excede controlului instanței de contencios administrativ.
În conformitate cu art. 102 alin. (7) din HG nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 (act aplicabil speței de față) decontarea pentru activitatea curentă a anilor 2013-2014 se efectuează în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescriptiilor medicale eliberate asiguratilor și acordării vizei „bun de plată" facturilor care le însoțesc de către casa de asigurări de sănătate.
Astfel, pentru trimestrul III 2013, din bugetul FNUASS au fost decontate integral farmaciilor de către casele de asigurări de sănătate contravaloarea medicamentelor eliberate de către acestea.
Reclamanta a încasat și ea, la rândul său, contravaloarea acestor medicamente în urma plăților făcute de către farmacii și nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate și nici consumul de medicamente aferente.
Prin urmare, atât timp cât reclamanta, la momentul la care a încasat aceste sume nu a contestat în niciun mod consumul de medicamente, înseamnă că l-a acceptat, fiind în totalitate de acord cu acesta. Reaua credință a reclamantei rezultă cu certitudine din faptul că întelege să conteste consumul de medicamente decontat din fond doar în situatia în care are obligatia plătii contributiei trimestriale, nu si atunci când a încasat sumele decontate din bugetul FNUASS. Or, o atare situatie este de neconceput, reclamanta având obligatia legală de a achita contributia trimestrială în conformitate cu prevederile legale.
Începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și Bat nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar Bat este de 1.515 milioane lei.
Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent „p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent fiecărui plătitor de contribuție.
În vederea respectării prevederilor legale mai sus menționate, ulterior stabilirii consumului total de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost eliminată taxa pe valoare adăugată în vederea determinării în mod corect a procentului "p".
În acest context, în baza datelor mai sus menționate, valoarea procentului "p" pentru trimestrul III 2013 a fost aprobată ca fiind egală cu 14.78 %, fără a fi inclus TV A-ul în nici una din cele două valori incluse în formula de calcul a procentului "p" .
Astfel, pârâta arată că s-a conformat atât dispozițiilor O.G. nr. 17/2012, cât și Deciziei CCR nr. 39 din 5 februarie 2013, determinarea procentului "p" fiind calculată fără a include TVA.
Pârâta susține, de asemenea, că excluderea TVA din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza pretului de referintă suportat din FNUASS. Acest pret include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA.
Instituția pârâtă nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distributie și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul MS este inclus TVA-ul și pot fi incluse și adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciilor.
Obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contributiei este în sarcina reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011.
Prin adresa nr. MS/FD/4715/31.10.2013, institutia pârâtă i-a adus la cunoștință reclamantei că pentru trimestrul III 2013, consumul de medicamente conține și TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP.
Reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În conformitate cu dispozițiile acestei directive, prin "persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, in mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul", sau rezultatele activității respective .
Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr.: 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului colectat conform dispozițiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile și în situația de față, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda la deducerea acesteia în condițiile stabilite prin legislația fiscală națională.
Referitor la codurile CIM W53278002, W56762001, W42799001, W42788003 si W42798003, precizează următoarele:
CNAS nu are competenta legală de urmarire a trasabilitatii unui medicament pe tot lanțul, de la fabricație și/sau distribuție până la nivel de farmacie comunitară, farmacie de spital, drogherie, astfel incat nu detine informatii legate de punerea efectiva pe piata a unui medicament, volume de vanzari, loturi comercializate si data de expirare a acestora, informatii ce sunt comunicate de catre detinatorii de autorizatie de punere pe piata, in temeiul art 729 din Legea nr 96/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, doar autoritatii competente in domeniu, respectiv Agentia N. a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale - toate codurile CIM contestate au fost declarate de Z. SA in Lista actualizata a medicamentelor pentru care se datoreaza contributie trimestriala, depusa la CNAS in conformitate cu prevederile art 4 din OUG nr 77/2011. Prin adresa reclamantei nr 1328/13.07.2013 inregistrata la CNAS cu nr 9585/15.07.2013, se aduce la cunoștința CNAS faptul că " anexa 1 reperezintă lista actualizată a medicamentelor pentru care s-a identificat medicamente pentru care datoreaza contributie."
Referitor la codurile CIM: W53278002, W56762001, W42799001, W42788003 si W42798003, precizează faptul că din extrasul aferent consumului centralizat de medicamente aferent T3 2013 inregistrat corespunzator datelor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, pentru medicamentele aferente detinatorilor de autorizatii de punere pe piata reprezentati de Z. SA detaliat pe canale de eliberare prevazute la art 5 alin (4) si case de asigurari de sanatate, au fost utlizate si raportate exclusiv de canalele de eliberare prevazute la art 5 alin (4) lit b) din OUG nr 77/2011, caz in care consumul de medicamente poate proveni si din stocurile anterioare.
Furnizorii prevazuti la art 5 alin (4) lit b) din OUG nr 77/2011 rapund de corectitudinea si exactitatea datelor de consum raportate caselor de asigurari sociale de sanatate.
Toate codurile CIM au fost listate in Nomenclatorul medicamentelor autorizate de punere pe piata (Nomenclatorul ANMDM) cu mențiunea ca pe site-ul ANMDM nu se poate vizualiza un istoric al autorizatiilor de punere pe piata si/sau al variatiilor pe care acestea le-au suferit in timp.
Referitor la codurile CIM W53278002 si W42788003, precizeză faptul că acestea pot fi vizualizate in Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, având autorizație de punere pe piata (Nomenclator ANMDM), actualizat la 19.05.2014. Avand in vedere prevederile art 3 alin (3) coroborate cu prevederile art 1 si art 5 alin (4) si (7) din OUG nr 77/2011, CNAS a comunicat la nivelul T3 2013 consumul de medicamente suportat din FNUASS si bugetul Ministerului Sanatatii aferent medicamentelor pentru care se datoreaza contributia trimestriala din Listele depuse de Z. SA la CNAS in temeiul art 4 din OUG nr 77/2011.
Referitor la medicamentele cu codurile CIM W53281001, W57342001 si W59163001, se fac urmatoarele precizari:
In conformitate cu prevederile art 3 si art 5 alin (7) din OUG nr 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli din domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia trimestriala se calculeaza prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului trimestrial de medicamente suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii inregistrat corespunzator datelor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, consum raportat de canalele de eliberare nominalizate la art 5 alin (4) din actul normativ mai sus mentionat. Consumul de medicamente raportat de canalele de eliberare poate proveni din stocurile anterioare, din achizitia curenta sau din achizitia curenta si stocurile anterioare.
Între datele de vanzare (comercializare) si datele de consum ale medicamentelor exista in mod obisnuit un decalaj de timp, iar ceea ce conteaza in stabilirea elementelor ce stau la baza contributiei trimestriale este data consumului de medicamente (data eliberarii efective catre consumatorul final – pacient) si nu data comercializarii medicamentelor in lantul de distributie (distribuitori/angros, farmacii de circuit deschis si/sau farmacii de circuit închis.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii pentru motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, precizând că nu este reprezentant al Z. A.S.
Au fost depuse la dosar actele administrative contestate și documentația care a stat la baza emiterii acestora.
Analizând proba cu înscrisuri administrată în cauză, C. reține în fapt că prin Notificarea nr. MS/FD/4715/31.10.2013, C.N.A.S. comunică reclamantei valoarea procentului „p” pentru trimestrul III 2013, care este de 14,78 %, precum și consumul de medicamente pentru trimestrul III 2013 suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială, consum prevăzut în anexă și care conține TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare deținător de autorizație de punere pe piață.
Reclamanta a formulat contestație împotriva acestei notificări arătând că datele transmise în cadrul notificării sunt eronate deoarece conțin: medicamentele care nu au fost niciodată comercializate pe piața românească, medicamente care nu mai sunt comercializate de un număr semnificativ de ani și în cazul cărora ultimele stocuri comercializate sunt expirate, medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât cea indicată în informațiile transmise în cuprinsul notificării, fără a există o justificare pentru această diferență, în cuprinsul contestației fiind date exemple în acest sens.
De asemenea, reclamanta a invocat imposibilitatea verificării medicamentelor de referință pretins consumate, raportat la vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție, solicitând confirmarea valorii fără TVA a sumelor comunicate aferente consumului de medicamente înregistrat în cursul trimestrului III 2013.
Pârâta a răspuns la această contestație prin adresa nr. DM/FD/4809/5.12.2013 în care a precizat, referitor la TVA, că în măsura în care consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate include TVA, cotă de distribuție și cotă de adaos comercial în farmacie, suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, acestea se pot regăsi în consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate transmis de C.N.A.S. în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 7 din O.U.G. 77/2011.
Curtea apreciază că acțiunea este întemeiată, față de următoarele considerente:
Conform art. 1 din O.U.G. 77/2011: „Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență.”
Potrivit art. 3 din O.U.G. 77/2011, forma în vigoare pentru trimestrul III 2013: „contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
(2) Procentul „p” se calculează astfel:
(CTt – BAt)
p = ------------- x 100,
CTt
unde:
CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.
(3) Valoarea procentului „p” se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).
(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.
Conform art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012, începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.
Articolul 3 ind. 1 din același act normativ prevede că: „(1) Începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:
_ _
| 2 Vit 1 (Vit – Vitr) |
Ctd = | --- x ----- + --- x ------------ | x (VTt – VTtr),
| 3 VTt 3 (VTt – VTtr) |
|_ _|
unde:
Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
(2) Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane lei. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.
(3) Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei.
(4) Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către C. Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție care nu au avut vânzări de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință este egală cu zero.
(5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/5.02.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 100/20.02.2013, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. 77/2011, constatându-se că sintagma „care include și TVA” din cuprinsul art. 3 ind. 1 alin. 5 din O.U.G. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. 110/2011, este neconstituțională, reținându-se că această contribuție trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la profit.
Aplicarea taxei de claw back la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de claw back este neconstituțională.
Curtea constată că în adresa nr. MS/FD/4715/31.10.2013 reprezentând notificarea transmisă reclamantei pentru trimestrul III 2013, CNAS precizează în mod expres că în anexă este prevăzut consumul de medicamente pentru trimestrul III 2013, pentru care se datorează contribuția trimestrială, consum care conține TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare deținător de autorizație de punere pe piață.
Mai mult, în întâmpinare, pârâta recunoaște că nu a exclus TVA din consumul centralizat de medicamente, precizând că o asemenea excludere ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul claw back presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS, care este calculat în baza prețului de referință suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Acest preț include și TVA și, în mod firesc, și consumul înregistrat va include și TVA.
Afirmația că în baza de calcul al contribuției trimestriale datorată în baza O.U.G. 77/2011 nu este inclus TVA este contrazisă de susținerile conform cărora mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente, iar CNAS nu avea temei legal pentru a transmite consumul individual decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății este inclus și TVA.
Se invocă în întâmpinare dispozițiile art. 147 ind. 1 Cod fiscal în raport de care pârâta precizează că reclamanta putea să-și deducă TVA-ul din baza de calcul a contribuției clawback, astfel că solicitarea pe care a adresat-o reclamanta, de a deduse TVA din consumul individual comunicat, este perfect legală și temeinică.
Susținerea nu poate fi primită, având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 3 din O.U.G. 77/2011 potrivit cărora stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prev. la art. 4 alin. 3, pe baza informațiilor furnizate de CNAS.
Astfel, titularii obligației de plată a contribuției trimestriale prevăzută de art. 1 din O.U.G. 77/2011 calculează respectiva contribuție pe baza informațiilor ce îi sunt comunicate de CNAS, aplicând formula de calcul reglementată de această ordonanță, fără a avea posibilitatea să intervină asupra datelor primite de la CNAS, în speță, prin deducerea TVA-ului din consumul de medicamente.
În condițiile în care datele comunicate contribuabilului includ TVA, actele administrative prin care CNAS transmite aceste date în vederea calculării taxei clawback sunt nelegale, întrucât se ajunge în situația plății unui impozit la impozit, prin aplicarea procentului asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, astfel cum este cazul în speță.
În ceea ce privește critica reclamantei vizând nemotivarea actelor administrative contestate, Curtea reține că acesta sunt motivate în drept, dar conțin o motivare insuficientă în fapt, care nu permite reclamantei verificarea informațiilor pe baza cărora urmează să calculeze și să declare contribuția prevăzută de art. 1 din O.U.G. 77/2011.
Este adevărat că art. 5 alin. 7 din această ordonanță prevede că CNAS transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, dar transmiterea acestor date nu trebuie făcută într-o manieră care să nu dea contribuabilului posibilitatea să verifice modul de stabilire a datelor care îi sunt comunicate, această verificare putând fi făcută dosar de autoritatea emitentă a actelor.
Un alt motiv de nelegalitate a notificării vizează caracterul eronat al datelor pe care le conține, acest motiv fiind invocat și în contestația administrativă formulată împotriva notificării.
Referitor la acest motiv Curtea reține că reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri prin care să facă dovada că datele transmise de C.N.A.S. conțin: medicamente care nu au fost niciodată comercializate pe piața din România, fără preț în CANAMED, (medicamentele Amikozit (R) 100 mg/2 ml, Vitamina B2 Z. 10 mg/2 mil, Furosemid 20 mg/2 ml); medicamente care nu mai sunt comercializate de un număr semnificativ de ani și în cazul cărora ultimele stocuri comercializate sunt expirate (Antinevralgic (R) P; A. distilată); medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât consumul indicat în informațiile transmise în cuprinsul Notificării; fără a exista o justificare pentru această diferență (medicamentele Azitrox 200 mg/5 ml; Miofilin 24/ mg/ml și Tralgit 50 mg).
În consecință, nu poate fi reținut acest motiv de nelegalitate a acestor administrative contestate.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea 554/2004, Curtea va admite acțiunea și va anula Notificarea nr. MS/FD/4715/31.10.2013 și adresa nr. DM/FD/4809/5.12.2013 emisă de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta Z. S.A., cu sediul ales la SCA B. și Asociații – București, sector 1, . în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, sector 3, Calea Călărașilor, nr. 248, . style="margin-top:0pt; margin-bottom:0pt"> Anulează Notificarea nr. MS/FD/4715/31.10.2013 și adresa nr. DM/FD/4809/5.12.2013 emise de pârâtă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C.-M. C. R. O.
Red. C.M.C. Tehnored. R.O./4 ex./31.10.2014
| ← Refuz soluţionare cerere. Hotărâre din 16-12-2014, Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 9506/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
