Cetăţenie. Decizia nr. 645/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 645/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 944/2/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 645
Ședința publică de la 30.01.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. E. F.
GREFIER - A. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții pârâți A. Națională pentru Cetățenie și Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr.3574/29.05.2012 pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima strigare a cauzei, la ordine, cât și la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții că prin Serviciul Registratură, la data de 20.01.2014, recurenții pârâți au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, precum și înscrisuri, recurenții pârâți solicitând judecarea cauzei și în lipsă conform art.242 alin.2 C.pr.civ.
Curtea constată cauza în stare de judecată și în temeiul art.150 C.pr.civ. o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 02.02.2012, reclamantul C. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A. Națională pentru Cetățenie și Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate refuzul nejustificat al pârâtei A. Națională pentru Cetățenie de a soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române formulate de reclamant și refuzul nejustificat al pârâtului Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie de a emite ordinul de acordare a cetățeniei române sau de respingere a cererii, să fie obligată pârâta A. Națională pentru Cetățenie să soluționeze cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române, iar pârâtul Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie să fie obligat să emită ordinul de cetățenie, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3574/29.05.2012, Curtea de Apel București a admis acțiunea, a obligat pârâții să soluționeze cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române și a obligat pârâta A. Națională pentru Cetățenie la plata sumei de 4,3 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerente, instanța de fond a reținut că reclamantul C. V. a formulat cerere de redobândire a cetățeniei române, înregistrată la A. Națională pentru Cetățenie sub nr._/RD/ 2011.
Din actele dosarului nu rezultă data la care a fost înregistrată la ANC cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române.
Având în vedere însă susținerile reclamantului, necontestate de pârâți, potrivit cărora la data de 19.12.2011 s-a adresat Autorității Naționale pentru Cetățenie cu o cerere prin care solicita soluționarea dosarului nr._/RD/2011, cerere depusă la dosarul cauzei, împreună cu confirmarea de primire, Curtea a reținut că la data respectivă, 19.12.2011, dosarul reclamantului era înregistrat la autoritatea competentă.
Conform art. 16 alin. 2 lit. c din Legea nr. 21/1991, Comisia pentru Cetățenie va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române într-un termen care nu va depăși 5 luni de la data înregistrării cererii, iar potrivit art. 19 alin. 1 din lege, Președintele Autorității pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de acordare sau redobândire a cetățeniei române, după caz.
Până la data soluționării prezentei cauze nu s-a verificat îndeplinirea de către reclamant a condițiilor prevăzute de lege pentru redobândirea cetățeniei române, cererea sa nu a fost avizată și nu s-a emis ordinul de soluționare a cererii.
Pârâta A. Națională pentru Cetățenie a susținut prin notele scrise că la data de 24.05.2012 Comisia pentru cetățenie a dispus efectuarea de verificări suplimentare de către instituțiile competente, conform Deciziei președintelui ANC nr. 3/2012, având în vedere neconcordanțele existente între susținerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv că a depus cererea la ANC, și rezultatul verificărilor în baza de date, respectiv că cererea a fost depusă la o misiune diplomatică sau oficiu consular al României din străinătate. Din actele dosarului rezultă că următorul termen stabilit de Comisie pentru verificarea îndeplinirii de către reclamant a condițiilor prevăzute de lege pentru redobândirea cetățeniei române este 24.09.2012.
Curtea a reținut că neconcordanțele invocate de pârâtă nu justifică întârzierea în soluționarea cererii reclamantului, de vreme ce dosarul acestuia, indiferent unde a fost depus, a fost înregistrat la A. Națională pentru Cetățenie cel mai târziu în decembrie 2011, iar de la acea dată nu s-au întreprins demersurile necesare pentru ca, în termenul de 5 luni prevăzut de lege, Comisia pentru cetățenie fie în măsură a proceda la verificarea îndeplinirii de către reclamant a condițiilor pentru redobândirea cetățeniei române, respectiv nu s-au solicitat instituțiilor abilitate ale statului relațiile cu privire la persoana petentului necesare pentru avizarea cererii sale.
Curtea a constatat că a fost depășit termenul de 5 luni prevăzut de lege pentru verificarea îndeplinirii de către reclamant a condițiilor pentru redobândirea cetățeniei române, fără ca pârâta să justifice în mod rezonabil această întârziere, astfel încât, în baza art. 8 alin. 1 teza a II-a rap. la art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a obligat pârâții să soluționeze cererea de redobândire a cetățeniei formulată de reclamant.
Pentru aceleași motive, reținând culpa procesuală a pârâtei A. Națională pentru Cetățenie, a obligat-o pe aceasta, conform art. 274 C.pr.civ, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
În privința pârâtului Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, având în vedere că, potrivit legii, nu are atribuții directe în ce privește avizarea cererilor de redobândire a cetățeniei române, iar emiterea ordinului reprezintă o etapă ulterioară în procedura administrativă instituită de lege, în sarcina acesteia nu se poate reține o culpă procesuală care să justifice obligarea la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Împotriva sentinței instanței de fond au formulat recurs pârâții A. Națională pentru Cetățenie și Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 19.07.2012 și înaintat spre competentă soluționare Curții de Apel București - Secția a VIII-a în temeiul art. XXIII alin. 2 și 4 din Legea nr. 2/2013, solicitând modificarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, respingerea tuturor capetelor de cerere din acțiunea introductivă formulată de reclamant.
În motivarea recursului, au arătat că în mod neîntemeiat, instanța a apreciat că nu a fost respectat termenul de 5 luni, în care Comisia pentru cetățenie trebuie să verifice cererea de redobândire a cetățeniei române, iar instanța a obligat în mod neîntemeiat pârâta A.N.C. la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în sumă de 4,3 lei.
În fapt, cererea reclamantului C. Vădim, de redobândire a cetățeniei române, a fost înregistrată la secretariatul Comisiei pentru cetățenie sub nr._/RD/29.08.2011. Președintele Comisiei pentru cetățenie a dispus prin rezoluție, potrivit art. 16 al. 2 lit. a), solicitarea de relații cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 8 lit. b) și e), la care face trimitere art. 11 din Legea cetățeniei române, stabilind termenul din 12.12.2011 pentru verificarea cererii de către Comisia pentru cetățenie. La termenul anterior menționat, Comisia pentru cetățenie a verificat cererea și a constatat că nu s-au primit toate răspunsurile de la autoritățile competente a le furniza. La termenul din 24.05.2012, Comisia pentru cetățenie a dispus prin rezoluție (depusă la instanța de fond), "solicitare verificări suplimentare în baza Deciziei nr. 3 emisă de conducerea A.N.C.", fiind fixat termenul din 24.09.2012 pentru o nouă verificare a cererii.
Prin urmare, susțin că sunt neîntemeiate toate aprecierile primei instanțe, în sensul că nu au fost solicitate relații de la instituțiile abilitate și nu s-a procedat la verificarea dosarului de redobândire a cetățeniei române al reclamantului, în termenul de 5 luni prevăzut de lege.
Termenul prevăzut de art. 16 al. 2 lit. c) din Legea cetățeniei române este stabilit exclusiv pentru „verificarea de către Comisia pentru cetățenie a îndeplinirii condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române", ca etapă inițială/prealabilă în cadrul procedurii de soluționare a cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române. În speța de fată, afirmă că Comisia pentru cetățenie a respectat întocmai dispozițiile legale, procedând la verificarea cererii de redobândire a cetățeniei înăuntrul termenului de 5 luni.
Mai mult decât atât, termenul pentru „verificarea" îndeplinirii condițiilor de redobândire a cetățeniei române, este prevăzut în sarcina Comisiei pentru cetățenie, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, soluționarea cererilor, așa cum în mod expres statuează legiuitorul prin dispozițiile art. 12 din Legea nr. 21/1991, republicată, realizându-se prin aprobarea acestora ,prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe paza propunerilor Comisiei."
Această interpretare a Legii nr. 21/1991, republicată, a fost reținută și expusă pe larg de înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 1681/22.03.2011, pronunțată într-o speță identică, instanța supremă „analizând cauza și din perspectiva nesoluționării cererii reclamanților în termenul fixat de lege/termen rezonabil", s-a raportat la „intervalul de timp derulat de ia momentul înregistrării cererii reclamanților la secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetățenie(06.04.2010) până la momentul fixat în vederea dezbaterii acestora" (31.08.2010) - n.n. așadar primul termen fixat, și nu cel la care a fost avizată pozitiv cererea - concluzionând că „nu poate fi reținută, per total, nici nesoluționarea cererii reclamanților într-un termen rezonabil, câtă vreme etapele inițiale prevăzute de lege au fost parcurse, neexistând motive pentru a califica eventualele întârzieri ca nerezonabile." Subliniem faptul că în speța invocată cererea de redobândire a cetățeniei române a fost avizată pozitiv la al doilea termen al Comisiei pentru cetățenie, respectiv 01.11.2010, așadar la șapte luni de la înregistrare.
Ținând cont că dispozițiile Legii nr. 21/1991, republicată, nu stabilesc un termen de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române, în lipsa unor dispoziții legale exprese, susțin că instanței îi revine obligația de a exercita un control asupra dreptului de apreciere al autorității administrative pentru a se asigura o protecție reală a drepturilor consfințite de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pentru realizarea acestui scop, omisiunea legiuitorului poate fi complinită prin raportare la „termenul rezonabil" statuat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, termen care constituie o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție. Această interpretare a legii speciale a fost reținută, de altfel, în mod constant în practica Curții de Apel București si a înaltei Curți de Casație și Justiție (a se vedea Decizia nr. 3240/03.06.2011 - dosar"_ ; Decizia 1681/22.03.2011 - dosar_ ), „Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română neprevăzând un termen pentru soluționarea cererii", având în vedere complexitatea etapelor procedurii administrative.
Având în vedere aspectele mai sus precizate, învederează că nu a existat o culpă procesuală a pârâților în derularea operațiunilor specifice cererilor de redobândire a cetățeniei române, acestea fiind derulate la termenele și în condițiile reglementate prin Legea cetățeniei române; a fost înregistrată cererea la secretariatul tehnic al Comisiei; au fost solicitate relații autorităților abilitate; a fost fixat termenul la care Comisia analizează și verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 11 raportat la art. 8 alin. (1) lit. b) și e).
Prin urmare, având în vedere aspectele mai sus menționate, solicită a se constata că prima instanță în mod eronat a reținut că "a fost depășit termenul de 5 luni prevăzut de lege pentru verificarea îndeplinirii de către reclamant a condițiilor pentru redobândirea cetățeniei române".
După ce Comisia pentru cetățenie va aviza cererea reclamantului, președintele A.N.C. se va pronunța prin ordin asupra acesteia (conform art. 19 din Legea cetățeniei române), ordinul urmând a fi comunicat de îndată după emitere (art. 19 al. 3 din Legea cetățeniei române).
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 299-316 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 21/1991 și Legea nr. 554/2004.
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
Recurenții depus la dosar în recurs Ordinul Președintelui ANC nr. 409/28.06.2013 și extras din Anexa 1- Lista persoanelor cărora le-au fost aprobate cererile de redobândire a cetățeniei române, cu menținerea domiciliului în străinătate- poziția 88, C. V..
Având în vedere că recurenții pârâți au făcut dovada emiterii ordinului de soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei române, acesta fiind depus la dosar, Curtea constată că acțiunea având ca obiect obligarea la soluționarea cererii, emiterea și comunicarea ordinului, a rămas fără obiect.
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de reclamant la soluționarea cauzei în primă instanță, Curtea constată că se impune menținerea dispoziției din sentința recurată, având în vedere culpa procesuală a pârâților.
Astfel, cererea de redobândire a cetățeniei române a fost formulată la 29.08.2011.
Curtea reține că termenul legal de cinci luni este unul de verificare a îndeplinirii condițiilor legale, soluționarea cererii presupunând și comunicarea relațiilor necesare solicitate de A. Națională pentru Cetățenie de la alte autorități.
În speță, recurenta ANC a depus un înscris (fila 23 fond) din care rezultă că în ședința din 24.05.2012 a fost acordat un termen (24.09.2012) pentru „solicitare verificări suplimentare în baza deciziei nr. 3 a ANC”.
Recurenta pârâtă nu a făcut dovada faptului că în termenul de cinci luni de la primirea cererii a solicitat relațiile necesare de la autorități, iar Ordinul a fost emis la 28.06.2013.
În aceste condiții, Curtea apreciază că a fost reținută în mod corect culpa procesuală a pârâtei ANC în declanșarea procesului de către reclamant.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 3 corob. cu art. 3041 C.p.civ., va admite recursul formulat, va modifica în parte sentința recurată, va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect și va menține dispozițiile referitoare la cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții pârâți A. Națională pentru Cetățenie și Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr.3574/29.05.2012 pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. V..
Modifică în parte sentința recurată în sensul:
Respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.
Menține dispozițiile referitoare la cheltuielile de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. E. F.
GREFIER
C. A.
Red.A.Ș./A.N.
2ex
Jud. fond C.A.B.: M. B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 232/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1893/2014. Curtea de... → |
|---|
