Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2061/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2061/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 2527/2/2010**
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 2061
Ședința publică de la 17.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE F. L. E.
JUDECĂTOR P. H.
JUDECĂTOR F. G. A.
GREFIER M. G.-D.
Pe rol se află spre soluționare recursurile formulate de recurenții-pârâți C. P. A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 și S. DE S. PENTRU PROBLEMELE REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, împotriva sentinței civile nr. 268/17.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. M. I., având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 3.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 10.03.2014 și pentru azi, 17.03.2014.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 07.09.2010 sub nr._, reclamantul P. M. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989 obligarea acestora să emită certificatul doveditor prevăzut de legea nr. 341/2004 și respectiv să dea avizul favorabil prevăzut de art. 5 alin. 3 din aceeași lege. Totodată, s-a solicitat ca executarea să se facă în termen de 5 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii și plata unor penalități de 100 lei pe fiecare zi de întârziere.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a solicitat eliberarea certificatului prevăzut de legea nr. 341/2004 depunând toate actele doveditoare. Deși dosarul a fost înaintat încă din data de 30.04.2009, cererea nu i-a fost aprobată.
Prin sentința civilă nr. 3707/5.10.2010, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că reclamantul nu a formulat o cerere de preschimbare a certificatului ci o cerere de emitere a unui certificat nou fără a fi deținut certificat în baza legilor anterioare (legea nr. 341/2004 reglementând o astfel de procedură pentru persoanele care au avut calitatea de revoluționar stabilită în temeiul reglementărilor anterioare).
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul P. M. I. susținând în esență, că instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității procesului și i-a încălcat în mod flagrant dreptul la apărare.
Prin decizia nr. 3208/2.06.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de reclamant, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a constatat că instanța de fond a dat o soluție fără ca problema a cărei rezolvare constituie fundamentul soluției să fi fost pusă în discuția părților și că deși s-a reținut în mod judicios că reclamantul a solicitat eliberarea certificatului doveditor prevăzut de legea nr. 341/2004, au fost ignorate dispozițiile Normelor metodologice de aplicare a acestei legi (art. 10 alin. 4).
În fond, după casare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 06.07.2011 sub nr._ .
În ședința publică de la 17.01.2012, reclamantul, prin avocat, a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâte și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin sentința civilă nr.268 din 17.01.2012 Curtea de Apel București Secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de pârâta SSPRD 1989; în fond, a admis acțiunea reclamantului și în consecință, a obligat pârâta C. P. a revoluționarilor din decembrie 1989 la emiterea avizului favorabil pentru preschimbarea certificatului de revoluționar și S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor la emiterea certificatului preschimbat.
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de stabilire a unui termen de executare și a unor penalități pentru întârziere ca neîntemeiată.
Cu privire la excepțiile invocate Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, cât privește lipsa procedurii administrative și lipsa certificatului inițial, curtea constată că problema a fost soluționată în mod irevocabil de instanța de recurs care a apreciat că soluția de respingere a acțiunii ca inadmisibile este neîntemeiată.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive Curtea constată că în procedura de eliberare a certificatului de revoluționar preschimbat ambele intimate au atribuții specifice, fapt care impune ca judecata să se realizeze în contradictoriu cu atât cu S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu sediul în București, . nr. 3-5, sector 1 și C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Pe fondul cauzei Curtea constată că în urma verificărilor efectuate de S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 s-a constatat că reclamantul îndeplinește condițiile pentru preschimbarea certificatului de revoluționar, neexistând nici un impediment pentru derularea celorlalte etape ale procedurii reglementate de legea 341/2004 (v. filele 19-20).
În ceea ce privește stabilirea unui termen de executare și obligare la plata de penalități de întârziere nu este justificată, existând premisele unei executări voluntare a sentinței.
Împotriva sentinței civile anterior menționată au declarat recurs S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Prin recursul său, S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 critică sentința civilă sub aspectul greșitei rezolvări a excepțiilor invocate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, dar și sub aspectul greșitei admiteri a acțiunii reclamantului.
În fond, pârâta SSPRD 1989 arată că reclamantul intimat nu deține nici certificat doveditor al calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, în baza prevederilor Legii nr.42/1990 și nici brevet de atestare a titlului de Luptător pentru V. Revoluției din Decembrie 1989, nefiind publicat în niciun monitor oficial.
Din probele prezente la dosarul cauzei rezultă indubitabil că reclamantul nu deține documentele care să ateste faptele deosebite înfăptuite în timpul Revoluției din Decembrie 1989, care să îl detașeze de marea masă de revoluționari și care au dus incontestabil la V. Revoluției din Decembrie 1989.
Referitor la aspectul constatat cu privire la existența unei cereri și un așa-zis dosar de preschimbare a certificatului doveditor al calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, recurenta arată că reclamantul figurează în evidențele instituției cu o cerere și cu un dosar de preschimbare înregistrate sub nr._/03.11.2004.
Acest dosar de preschimbare a fost supus verificării și analizei membrilor Comisiei Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor constituite în temeiul art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările si completările ulterioare, în data de 15.04.2010, fiind respins cu majoritate de voturi, astfel cum reiese din referatul comisiei Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, atașat, în copie, la prezentul recurs. Cu toate acestea, reclamantul prezintă instanței de judecată un proces verbal al acestei comisii având nr. 18/2873/30.04.2009. Față de acest aspect, recurenta arată că au fost promovate și alte acțiuni în justiție în baza acestui proces verbal și a adresei nr. 18/3755/03.06.2009, documente în baza cărora instanțele au solicitat instituției lămuriri cu privire la contradictorialitatea dintre situația de fapt prezentată prin întâmpinările depuse la dosarele cauzelor împreună cu probatoriul aferent și situația ce rezultă din cele două înscrisuri menționate mai sus. C. constituită la nivelul Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în temeiul art. 49 din H.G. nr. 1707/2006, ce modifică și completează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, s-a sesizat din oficiu și a procedat la analizarea veridicității și realității celor două documente, precum și a dosarelor de preschimbare ale persoanelor înscrise în adresa nr. 18/3755/03.06.2009, adresa de care reclamanții în cauzele deduse judecății se prevalează in scopul obținerii unei hotărâri judecătorești in favoarea acestora, constatând că procesul verbal al Comisiei Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor nr. 18/2873/30.04.2009 este lovit de nulitate, intrucât, conform Regulamentului de funcționare a Comisiei, acesta trebuia semnat de cel puțin 6 membrii ai acesteia, în fapt fiind semnat de doar 2 membri, a treia semnătura nefiind identificată ca aparținând vreunui membru al Comisiei.
Urmare acestor constatări, în ședințele din datele de 05.01.2011, 27.01.2011 și 02.02.3011, au fost reverificate si analizate dosarele de preschimbare ale persoanelor înscrise în Procesul verbal nr. 18/2873/30.04.2009 și adresa 18/3755/03.06.2009.
Astfel că, în ședința din data de 02.02.2011 a fost reanalizat și dosarul de preschimbare al reclamantului, constatându-se următoarele:
Domnul P. M. I., posesorul dosarului nr._/03.11.2004 -nu are depus la dosarul de preschimbare copia legalizată sau certificată pentru conformitate a certificatului doveditor al calității de revoluționar și nici a brevetului de atestare a titlului conform Legii 42/1990, pe care, dealtfel, nici nu le deține. Dosarul a fost verificat de C. Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în data de 15.04.2010, fiind respins cu unanimitate de voturi. La dosar are atașat un bonuleț prin care dorește să dovedească că ar fi depus în anul 1996 un dosar la C. Legii nr. 42/1990 sub nr.6020, lucru care nu se susține in realitate, intrucât, conform copertii dosarului pe care o atașăm, în copie, dosarul nr. 6020 a fost depus la numita Comisie de dl. V. V..
De remarcat că acesta susține că a depus un dosar cu același număr cu care susțin că ar fi depus și domnii B. P., L. C. D. și Ofiterescu A. I.(în dovedire, atașează copiile bonulețelor). C. hotărăște transmiterea dosarului la C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989, pentru a constata că nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege privind preschimbarea, precum și transmiterea dosarului la P. de pe lângă Tribunalul T. si infirmă poziția 43 din adresa nr. 18/3755/03.06.2009 prin care se afirma că dosarul d-lui P. M. I. ar fi fost admis de C. Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor la data de 30.04.2009.
De remarcat un aspect extrem de important, și anume că, din analiza dosarelor de preschimbare ce aparțin domnilor Ofiterescu A. I. (dosar de preschimbare nr._/03.11.2004), L. C. (dosar de preschimbare nr._/03.11.2004) și B. P. (dosar de preschimbare nr._/03.11.2004), s-a constatat că bonulețul nr. 6020 se regăsește în fiecare dintre aceste dosare, purtând înscris numele celor menționați mai sus. Depunem, în acest sens, copii ale bonulețelor ce se regăsesc în respectivele dosare.
Urmare acestor constatări, instituția recurentă a formulat plângere penală înaintată, spre soluționare, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, primind numărul de înregistrare 3240/24.02.2011.
În legătură cu invocarea de către reclamant a art. 10 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, recurenta arată următoarele:
- în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) ale H.G. nr. 1707/2006 care modifică și completează H.G. nr. 1412/2004, "Pot solicita eliberarea noului tip de certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate și ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administrației Prezidențiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în decretele Președintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor depune la SSPR, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie și adeverința prevăzută la alin. (3) lit. d). În legătură cu adeverința prevăzută la alin. (3) lit. d), precizează recurenta că este vorba de adeverința de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr.42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberată de C. pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR.
Așa cum s-a arătat mai sus, reclamantul, deși invocă acest articol, nu face dovada nici că deține acest bonulet, în formă autentică, nici că deține adeverința menționată mai sus, obligatoriu a exista atașată bonulețului, singurul act ce putea face dovada atribuirii titlului conform Legii nr. 42/1990, cu modificările și completările ulterioare. Fără această adeverință, bonulețul nu face decât, eventual, dovada depunerii unui dosar în vederea obținerii calității de revoluționar, nicidecum nu poate face dovada obținerii acestei calități. Mai mult, reclamantul a încercat să inducă cele două instanțe de judecată în eroare, prin atașarea la dosarul cauzei a copiei unui înscris (bonuleț), asupra căruia planează foarte mari suspiciuni în ceea ce privește autenticitatea și veridicitatea lui, pentru motivele expuse mai sus, cu atât mai mult cu cât pe același număr de „bonuleț" se folosesc alte trei persoane.
Față de toate cele învederate mai sus, recurenta susține că acțiunea reclamantului intimat este lipsită de temei legal, și a fost promovată în scopul obținerii în mod ilegal a titlului de Luptător pentru V. Revoluției din Decembrie 1989-Remarcat prin Fapte Deosebite și, implicit, a beneficiilor materiale și facilităților acordate de Legea nr. 341/2004.
Prin recursul său, C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989 solicită modificarea hotărârii criticate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, arătând, în esență, că acesta nu face dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru obținerea certificatului de revoluționar preschimbat.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Prin încheierea din 24.10.2013 Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la Curtea de Apel București Secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, instanță devenită competentă să soluționeze recursurile de față.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 C.proc.civ. și pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ., va admite recursurile de față și în consecință, va modifica în parte sentința civilă criticată, în sensul respingerii acțiunii reclamantului intimat ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, curtea constată că prin prezenta acțiune reclamantul intimat a solicitat obligarea recurentei pârâte C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989 la emiterea avizului favorabil prevăzut de art.5 alin.3 din Legea nr.341/2004 și a recurentei pârâte S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 la eliberarea certificatului doveditor al calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
Prin sentința civilă criticată în prezenta cale de atac instanța fondului a admis acțiunea reclamantului, reținând că în urma verificărilor efectuate de S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 s-a constatat că reclamantul îndeplinește condițiile pentru preschimbarea certificatului de revoluționar, neexistând nici un impediment pentru derularea celorlalte etape ale procedurii reglementate de legea 341/2004.
Constată instanța de recurs că procesul verbal nr.18/2873/30.04.2009 și tabelul anexă, avute în vedere pentru admiterea acțiunii reclamantului intimat, nu sunt suficiente pentru a justifica promovarea prezentei acțiuni, în condițiile în care reclamantul intimat nu face dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de Legea nr.341/2004 pentru preschimbarea certificatului de revoluționar sau pentru emiterea acestui certificat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) al H.G. nr. 1707/2006.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.2 din Legea nr.341/2004, titlurile instituite la alin. (1) se vor acorda în condițiile prezentei legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin.1 din H.G. nr.1414/2004, în înțelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar.
Ca atare, o primă ipoteză prevăzută de Legea nr.341/2004 și normele metodologice de aplicare a acesteia privește preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 – 1997.
Cu toate acestea, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) din H.G. nr. 1412/2004, "Pot solicita eliberarea noului tip de certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate și ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administrației Prezidențiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în decretele Președintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor depune la SSPR, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie și adeverința prevăzută la alin. (3) lit. d), aceasta fiind adeverința de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicata, cu modificările și completările ulterioare, eliberata de C. pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR.
Or, deși reclamantul se prevalează de dispozițiile art. 10 alin.4 din HG nr.1412/2004, nu face dovada că se regăsește în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administrației Prezidențiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în decretele Președintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României și nici că deține adeverința de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicata, cu modificările și completările ulterioare, eliberata de C. pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR.
În atare context, procesul verbal invocat de reclamantul intimat este inapt să confere justețe acțiunii reclamantului, actul atestând exclusiv o operațiune materială ce nu este nicidecum suficientă pentru a substitui condițiile prevăzute de Legea nr.341/2004 și ale normelor metodologice, fiind de altfel de subliniat că în urma reanalizării dosarelor cuprinse în tabelul anexă procesului verbal amintit C. Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invalidat propunerea de înaintare spre avizare CPRD a dosarului reclamantului intimat.
Față de aceste considerente sentința civilă criticată va fi modificată în parte, în sensul respingerii acțiunii reclamantului intimat ca neîntemeiată, fiind păstrate dispozițiile acesteia cu privire la soluționarea excepțiilor invocate de recurenta S. de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți C. P. A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 și S. DE S. PENTRU PROBLEMELE REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, împotriva sentinței civile nr. 268/17.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. M. I..
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței în ceea ce privește soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. E. P. H. F. G. A.
GREFIER
M. G.-D.
Red. F.G./2 ex
| ← Anulare act administrativ. Încheierea nr. 20/2014. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 4899/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
