Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1402/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1402/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 280/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1402
Ședința publică de la 07 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. CHIRĂNUȘ
Pe rol, pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul P. A., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității – OUG nr.24/2008”.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 23.04.2014, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 30.04.2014 și 07.05.2014, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 17.01.2014, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul P. A., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Motivele acțiunii sunt următoarele:
„ În fapt, prin cererea nr. P 4220/1 ifl8.01.2012 adresată C.N.S.A.S. de domnul I. Balasz, se solicită verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces îi temeiul art. 1 alin. 7 și alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul I_ solicitat în temeiul legii de către domnul I., pârâtul figurează în vol. 5, fila 5. De asemenea, prin cererea nr. P 997/01/14.01.2011 domnul T. Z. a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului I_ la care petentul a avut acces în temeiul aii. 1 alin. 7 și alin. 8 din O.U.G. nr. 24/2008. În acest dosar, pârâtul figurează în volumul 1, la filele 179,184,186,195.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1044/18.04.2013, precum și al înscrisurilor atașate, domnul P. A., având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului de Securitate M., Serviciul 0110, a participat activ la acțiunea de urmărire deschisă de organele fostei securități pe numele domnului T.Z., redactor principal la Studioul Teritorial de Radio Tg. M., deoarece acesta fusese semnalat că se află în relații cu cetățeni străini. Astfel, prin încadrarea informativă a urmăritului cu sursele
Subliniem că, prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor - care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora - pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a persoanei urmărite.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Față de cele arătate, se impune următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului Ia viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanelor urmărite prin dirijarea surselor din subordine.
În concluzie, activitățile desfășurate de către domnul P. A. în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
Pentru argumentele prezentate anterior, considerăm că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea n 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, așa cum s-a precizat, domnul P. A. a avut gradul de locotenent colonel (1987) în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate M., Serviciul 0110.
2.În calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârâtă au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.
În drept, art. 1 alin. 7 și alin. 8, art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând următoarele:
Cererea nr. P_ adresată CNSAS de domnul I. B. lipsește din dosarul cauzei.
Cererea nr 997/01/14.01.2011 întocmită de petentul T. Z. nu-i aparține petentului pentru faptul că aceasta este un formular tipizat întocmit și conceput de către CNSAS pe care T. Z. a completat-o și a semnat-o la îndemnul și solicitarea CNSAS, fără a menționa expres numele celui pe care îl cheamă în judecată. Pentru formularea unei acțiuni în Constatare cererea petentului trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă și de conținut, adică:
-să fie redactată, concepută și semnată de persoana în cauză,
-să fie nominalizată, adică să fie trecut numele și prenumele persoanei pe care o cheamă în judecată și motivul. În cazul nostru există o formulare generală de genul „îi chem în judecată pe toți ofițerii și subofițerii care ...„au purtat haină militară".... în perioada 1945 - 1989, fără a se menționa concret ce acțiuni am întreprins, în ce mod i-am încălcat dreptul la viață privată și ce consecințe a suportat petentul de pe urma măsurilor informative întreprinse în baza informațiilor furnizate de sursele din legătura personală.
3) Așa cum este menționat în Nota de Constatare la punctul 5, litera C, subsemnatul P. A., având gradul de lt. col. în cadrul U.S. M., Serviciul 110, (compartiment specializat în contrainformații privind țările socialiste), nu aveam în competență atribuțiuni de a lucra în dosare informative persoane autohtone ci doar diplomați străini, agenți ai serviciilor de informații străine și legături suspecte ale acestora, sursele din legătura personală sau cele aflate în rezidență au furnizat informații, și despre alte persoane cunoscute cu preocupări naționalist-revizioniste, culegere de date istorice din zona Ardealului în sprijinul inițierii unor acțiuni separatiste pe criterii etnice cu tendințe de autonomie teritorială.
Solicit Onoratei Instanțe să analizeze în profunzime și cu mult discernământ informațiile privitoare la preocupările ostile și dușmănoase ale lui T. Z. la adresa patriei și poporului roman și după aceea să pronunțe o sentință corectă, dreaptă, legală în această cauză.
4) Referitor la încălcarea dreptului la viață privată, așa cum se precizează în Acțiunea în constatare pag. 3, alin. 3 și că „ prin activitățile informative desfășurate i-au fost suprimate și îngrădite drepturile și libertățile fundamentale ale omului"(pag.3, pct.2), rog să obligați reclamanta să precizeze concret ce drepturi și libertăți i-au fost încălcate, unde, când și de către cine, cu atât mai mult cu cât, în calitate de ofițer de contraspionaj, cum am subliniat mai sus, nu am întreprins nici un fel de măsuri de natură a afecta în vreun fel drepturile și libertățile petentului.
Solicit să-i puneți în vedere reclamantei să se abțină de a face afirmații gratuite, fără nici o justificare, fără a le putea proba, numai din dorința de a mai câștiga o acțiune în justiție pentru a-și motiva retribuția pe care o primește în calitate de consilier juridic al CNSAS.
R. Onorată Instanță să analizați cu mult discernământ și cu sentimentul patriotic al datoriei față de Patria și Poporul Român cele două componente prezentate mai sus și să arătați care faptă este mai gravă:
a)- activitatea informativă a ofițerului de informații care a depus un jurământ față de patria și poporul român la . ofițeri și la momentul avansării în grad de ofițer, și a acționat permanent în baza prevederilor Constituției României, a legilor Țării, Ordinelor profesionale și Regulamentele militare din acea vreme, bune sau rele, așa cum au fost ele dar votate de reprezentanții poporului român, sau;
b)- activitatea ostilă Țării și poporului român, naționalist-revizionistă, separatistă pe criterii etnice, autonomistă, desfășurată de anumite persoane de etnie maghiară care și în prezent visează la autonomie teritorială de genul„Ținutului S.".
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că situația de fapt prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al notei de constatare corespunde realității, fiind confirmată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Astfel, Curtea constată că pârâtul a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate M. și, în această calitate a desfășurat activități prin care a îngrădit persoanei urmărite dreptul la viața privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice).
Astfel, Curtea constată că pârâtul a coordonat urmărirea informativă a lui T.Z., redactor principal la Studioul Teritorial de Radio Tg. M., prin încadrarea informativă a urmăritului cu sursele „T.” și „T.” cărora pârâtul le-a trasat sarcini să informeze în continuare despre activitatea și preocupările persoanei urmărite, cum intenționează să își folosească scrierile, conținutul acestora, legăturile cu cetățenii străini și natura acestora. După cum rezultă din actele dosarului, informatorii au pus în aplicare sarcinile trasate de pârât. Este evident că prin urmărirea cu ajutorul informatorilor pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celui urmărit.
Contrar susținerilor pârâtului, Curtea reține că nu există dispoziții legale care să impună condiții speciale de formă cererii adresate CNSAS de către persoana urmărită, în vederea legalei sesizări a instanței de judecată.
Totodată, Curtea reține că nu există dovezi ale susținerilor pârâtului referitoare la activitatea „ostilă și dușmănoasă” pe care persoana urmărită ar fi desfășurat-o împotriva statului român. Din actele dosarului nu rezultă că T.Z. ar fi fost urmărit pentru activități sau opinii anti-românești, iredentiste sau revizioniste; dimpotrivă, sursele dirijate de pârât au relevat contrariul – persoana urmărită avea preocupări firești în raport cu profesia sa de ziarist (scria o monografie a regiunii, se întâlnea cu cercetători, era preocupat de situația profesională a soției sale și comenta echilibrat și ponderat pe marginea deteriorării relațiilor politice româno-ungare).
În opinia Curții nu este relevantă îndeplinirea de către pârât a obligațiilor de serviciu, cu respectarea legii și regulamentelor militare edictate de statul totalitar, dat fiind că dispozițiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 nu condiționează existența calității de lucrător al Securității de respectarea sau nu a legislației din perioada comunistă.
De asemenea, aprecierea existenței unei încălcări a drepturilor omului nu se poate face în raport cu legi represive, creație a statului totalitar comunist. Așa-zisele amenințări la adresa siguranței naționale constituiau în fapt amenințări la adresa regimului antidemocratic instaurat de partidul comunist.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând disp. art. 2 lit. a) și art. 11 din OUG nr. 24/2008, Curtea va admite acțiunea așa cum a fost formulată și va constata că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul P. A., născut la data de 04.09.1942, în București, fiul lui A. și Lucreția, domiciliat în municipiul Tg. M., .. 1, etaj 4, ..
Constată că pârâtul avut calitatea de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. VladElena Chirănuș
Red.DCV, tehnored.EC/4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1023/2014. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 821/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
