Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Hotărâre din 09-04-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 4254/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 02.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâta T. A. și chemații în garanție M. A. INTERNE, M. A. NAȚIONALE și S. R. DE INFORMAȚII, având ca obiect refuz acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul reprezentat prin consilier juridic P. C. care depune delegație la dosar, lipsă fiind pârâta și chemații în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pârâta a depus note scrise prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la excepții și la fondul cauzei.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită să se constate că cererile de chemare în garanție sunt inadmisibile, nefiind îndeplinite în cauză condițiile Cod proc.civ. .
Precizează că susține în continuare punctul de vedere exprimat în formă scrisă cu privire la excepții. Astfel, solicită respingerea excepției lipsei competenței materiale a instanței întrucât promovarea acțiunii în constatarea calității de lucrător al Securității se face în condițiile OUG 24/2008 și nu presupune atacarea în contencios administrativ a unor acte de comandament militar și nici ca instanța să se pronunțe asupra unor fapte de natură penală.
Referitor la excepția încălcării normelor procedurale, apreciază că nu se confirmă susținerile pârâtei întrucât acesteia i s-a transmis nota de constatare însă aceasta s-a returnat cu mențiunea că destinatarul lipsește de la domiciliu. De asemenea arată că nu se poate reține faptul că cererea petentului a făcut referire doar la vol.2 întrucât aceasta se referă la ambele volume și, mai mult, nu se poate reține efectuarea verificărilor doar pe o parte din dosar, aceasta putând duce la o soluție neconformă.
Cu privire la excepția de nelegalitate a notei de constatare, solicită de asemenea respingerea arătând că din întâmpinarea pârâtei nu rezultă ce anume contravine dispozițiilor OUG nr. 24/2008.
Cu privire la pct.3b, arată că apreciază că documentele au fost deja declasificate în condițiile art.24 lit.a din OUG nr. 24/2008.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, având în vedere conținutul măsurilor dispuse de către petentă, acestea îndeplinind condițiile cumulative stabilite de art. 2 lit. a OUG nr. 24/2008, respectiv avea calitate și măsurile respective încalcă dreptul la secretul corespondenței, la viață privată și liberă circulație, astfel cum erau prevăzute în actele normative interne și internaționale ratificate de România.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA ,
Având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 09.04.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. G. C. O.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1164
Ședința publică de la 09.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâta T. A. și chemații în garanție M. A. INTERNE, M. A. NAȚIONALE și S. R. DE INFORMAȚII, având ca obiect refuz acțiune în constatare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 02.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 06.05.2011 sub nr._ reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâta T. A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce o privește pe pârâtă.
În motivarea acțiunii, în esență, se arată că, în fapt, prin cererea nr. P 798/09/23.04.2009, adresată C.N.S.A.S. de către domnul KOSTYAK Alpar, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care doamna T. A. figurează în voi. 1, filele 8, 10,11,13,14,24,25,29,57,58,59 și în voi. 2, filele 9-13,15,16. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7, alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin cererea formulată este legală.
Prin sentința civilă nr. 5566/5.10.2012 Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal a admis cererea reclamantului CNSAS în contradictoriu cu pârâta T. A. și chemații în garanție M.A.I., M...R.I. și a constatat calitatea de lucrător al Securității în sarcina intimatei, a respins excepția de nelegalitate a notei de constatare ca nefondată, a trimis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr.24/2008 la Curtea Constituțională spre soluționare și a respins cererile de chemare în garanție, ca inadmisibile.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurenta-pârâtă T. A., criticând-o pentru nelegalitatea și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 7509/29.11.2013 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal a admis recursul declarat de pârâta T. A., a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de control judiciar a reținut că, în cauză, este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, care se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
In dreptul intern, nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, conform jurisprudenței instanței de la Strasbourg, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuși, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare.
Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.
Deoarece Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, dreptul aflat în discuție nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizata.
Cu alte cuvinte, art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, al argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.
Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.
Respectarea acestei cerințe, a motivării actului jurisdicțional aflat în calea extraordinară de atac a recursului, s-a analizat în raport de motivele prezentate în acțiunea dedusă judecății și de argumentele aduse în apărare de partea adversă.
Instanța de control judiciar a reținut că hotărârea recurată nu îndeplinește cerințele impuse de art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă, deoarece instanța de fond nu a expus în mod corespunzător argumentele care au determinat formarea convingerii sale cu privire la temeinicia acțiunii reclamantului și, de fapt, instanța de fond nu a verificat dacă sunt îndeplinite în concret condițiile prevăzute de art. 2 din OUG nr.24/2008.
S-a apreciat de instanța de control judiciar că instanța de fond nu a analizat situația factuală existentă în speță, în raport cu probele cauzei și, procedând astfel, nu a realizat o cercetare a fondului cauzei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția aVIII-a C. Administrativ și Fiscal la 27.01.2014 sub nr._ și, a fost repartizată aleatoriu unui alt complet care judecă în materia fond-contencios administrativ.
La termenul de judecată din data de 02.04.2014 Curtea a reținut cauza spre soluționare.
Urmare a măsurilor dispuse de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal, reanalizând cauza de față, se reține că: prin cererea nr. P 798/09/23.04.2009, adresată C.N.S.A.S. de către KOSTYAK Alpar, s-a cerut verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care numita T. A. figurează în vol. 1, filele 8, 10,11,13,14,24,25,29,57,58,59 și în voi. 2, filele 9-13,15,16. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7, alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/543/08.03.2011 precum și a înscrisurilor atașate acțiunii, numita T. A., având gradul de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean Harghita, S. 1, a propus măsuri informativ – operative în dosarul de urmărire informativă deschis asupra unui „profesor de muzică la Școala Populară de Artă Miercurea C.”, semnalat „încă de la venirea la Miercurea C. (septembrie 1981) cu manifestări și comentarii dușmănoase, de pe poziții naționaliste maghiare și legături cu cetățeni străini, originari din România, rămași ilegal în străinătate”.
Ulterior, în aceeași acțiune informativă, „în baza informațiilor furnizate de sursa T” (interceptarea convorbirilor telefonice), pentru „identificarea în continuare a legăturilor obiectivului și naturii acestora”, „prevenirea rămânerii ilegale a acestuia în străinătate” și „clarificarea atitudinii acestuia și luarea de măsuri preventive”, pârâta a propus următoarele măsuri informativ-operative: -dirijarea rețelei informative „pentru a stabili intențiile acestuia, dacă nu face pregătiri pentru rămânerea în străinătate, alte date de intere operativ”; -„va fi menținută în continuare sarcina T (interceptare convorbiri telefonice) pentru identificarea legăturilor, iar în baza unei combinații informative se va proceda la obținerea mulajului cheii de la domiciliu și introducerea mijloacelor complexe”; -se va menține în sarcina S (interceptarea corespondenței), în vederea obținerii de noi date cu privire la legăturile acestuia.
De asemenea, pârâta, în calitate de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean Harghita, S. 1, a propus avizarea negativă „a solicitării numitului K.A. de a călători în RPU”, deoarece „cel în cauză se află în relații cu fugarii B.I. și S.I., foști componenți ai formației „BAROZDA”, care în cursul anului 1986 au refuzat înapoierea în țară, stabilindu-se ilegal în Suedia, unde intenționează să refacă vechea formație /.../ În cursul acestui an a fost semnalat cu intenții de vânzare a autoturismului proprietate personală, intenții nematerializate până în prezent, dar la care nu a renunțat”.
Astfel că activitățile desfășurate de către pârâta T. A., în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, respectiv, dreptul la secretul corespondenței, viață privată, prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și dreptul la libera circulație,prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Pentru argumentele prezentate Curtea consideră că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit.a din OUG nr.24/2008 aprobată cu modif.și compl. prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată: - persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945 – 1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, așa cum am mai precizat pârâta a avut gradul de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean Harghita, S. 1 (1987, 1988); - în calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin are a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârâtă au încălcat flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare la acea dată.
Ori, potrivit art. 1 alin.7, alin.8, art. 2 lit.a, art. 8 lit.a, art. 11 alin.1 din OUG nr. 24/2008, coroborate cu art. 27 alin.1 și alin.5 și art. 35 alin.5 lit.a din Regulamentul de organizare și funcționare al CNSAS, adoptat prin Hotărârea Colegiului CNSAS nr.2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al Codului proc.civ., aceasta are calitatea de lucrător al Securității.
În ceea ce privește chemarea în garanție a MAI, SRI și MApN, Curtea o va respinge.
Este dreptul CNSAS de a cere instanței de contencios administrativ competente constatarea calității de lucrător al Securității a unei persoane potrivit OUG nr.24/2008. Chemarea în garanție este acea formă de participare a terților la activitatea judiciară care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectivă pierde procesul.
Potrivit art. 60 Cod proc.civ. „partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire”.
Prin chemarea în garanție a MAI, SRI și MApN, se urmărește realizarea unei asemenea obligații în cadrul procesului în care cel garantat este amenințat în dreptul său de către o altă persoană.
Ca atare, o asemenea cerere nu poate fi primită în speța de față. Nota de Constatare întocmită de către CNSAS nu are valoarea unui act administrativ, nefiind de natură a duce la nașterea, modificarea sau încetarea unor raporturi de natură juridică, fiind irelevant punctul de vedere susținut de pârât.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să respingă cererile de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în București, sect. 3, .. 55-57, în contradictoriu cu pârâta T. A. cu domiciliul în Miercurea C., .. 24, ., jud. Harghita și chemații în garanție M. A. INTERNE cu sediul în București, sect. 1, Piața Revoluției nr. 1A, M. A. NAȚIONALE cu sediul în București, sect. 5, . și S. R. DE INFORMAȚII cu sediul în București, sect. 5, . și, în consecință, constată calitatea de lucrător al Securității în sarcina pârâtului.
Respinge excepția de nelegalitate a notei de constatare, ca nefondată.
Respinge cererile de chemare în garanție ca inadmisibile.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. G. C. O.
Red.jud.G.G.
Tehnored.C.O./7ex.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 4696/2014.... | Pretentii. Decizia nr. 3389/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
