Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1883/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1883/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 1426/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1883
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.06.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul P. M., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr. 24/2008)”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă reclamantul, reprezentant de consilier juridic cu delegație de reprezentare la fila 8 dosar și pârâtul, reprezentat de avocat M. E., cu împuternicire avocațială de reprezentare la fila 31 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
La interpelarea instanței părțile prezente, prin reprezentanți, luând cuvântul, pe rând, învederează că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârât, prin întâmpinare și pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtului, luând cuvântul, solicită instanței admiterea excepției inadmisibilității acțiunii și respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare, precizând că acțiunea formulată de reclamant nu îndeplinește condițiile referitoare la legala sesizare a instanței, dar și pentru că, din probele administrate nu rezultă că în activitatea pârâtului ar fi îndeplinit activități, acțiuni concrete de natură a conduce la încălcarea drepturilor fundamentale ale vreunei persoane.
Mai mult, se specifică de către reprezentantul pârâtului că susținerile reclamantei nu se încadrează în cerințele cumulative impuse de OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Reclamantul, prin reprezentant, având cuvântul, solicită instanței respingerea excepției inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele detaliate în cuprinsul răspunsului la întâmpinare și depune la dosar Regulamentul de organizare și funcționare a CNAS, precizând că se probează calitatea de ofițer în ceea ce-l privește pe pârâtul P. M..
Pe fondul cauzei, se solicită de către reprezentantul reclamantului să se admită acțiunea așa cum a fost formulată pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul acesteia, în cauză fiind asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securității.
Reprezentantul pârâtului, luând cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii așa cum a fost formulată ca neîntemeiată și pentru motivele detaliate pe larg prin întâmpinare, acuzațiile aduse la adresa pârâtului nefiind reale și nici susținute de probe.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. 1 noul C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.03.2014, sub nr._ reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat acțiune în constatare, urmând ca prin hotărârea ce se va pronunța, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosare, la această dată, să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul P. M..
În motivarea acțiunii s-au arătat în esență următoarele: In fapt, prin cererea nr. P 5479/06/19.09.2011 adresată C.N.S.A.S. de către domnul A. G., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul I_ solicitat în temeiul legii de către domnul A., pârâtul figurează în vol. 1, f. 256. De asemenea, verificarea pârâtului are ca temei legal și cererea nr. P 4256/11/19.05.2011, adresată de doamna NELSON C. I.. în dosarul P_ întocmit de organele fostei securități pe numele domniei sale, domnul P. figurează în vol. 1, f. 1,12,17. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7 și alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererile formulate sunt legale.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2192/27.08.2013, precum și al înscrisurilor pe care le atașate acțiunii, pârâtul P. M., având gradul de maior în cadrul Direcției VI Cercetări Penale, a participat la actele premergătoare efectuate în acțiunea deschisă asupra domnului A. G. semnalat că intenționează să înființeze o grupare politică intitulată
. În urma analizării materialelor adunate în urma documentării acțiunilor de recrutarea de membrii desfășurate de persoana urmărită pârâtul apreciază că se impune avertizarea acestuia „în prezența organelor locale de partid și de stat din . familiei sale”. De asemenea, tot în scopul prevenirii extinderii activității desfășurate de domnul A., pârâtul a propus și avertizarea numitului M.T., unul dintre primii membri recrutați. Concomitent cu măsura avertizării pârâtul apreciază că se impune menținerea supravegherii informative a celor avertizați pentru a li se stabili reacția ulterior punerii în aplicare a măsurii. Astfel, urmarea directă a celor dispuse de pârât în nota raport din 07.02.1977, „la data de 10.02.1977 a fost avertizat în cadrul lărgit numitul A. G. /.../” deoarece „în a doua jumătate a lunii decembrie 1976, a trecut la organizarea unei grupări politice /.../ recrutând deja doi membri pe bază de fișe de adeziuni. Gruparea în cauză trebuia să militeze pentru o democrație mai largă în țara noastră, o mai mare libertate de a pleca și veni în țară, redarea pământului la țărani /.../”. Avertizarea reprezenta o sancțiune administrativă dispusă în urma unei cercetări pentru acele fapte care nu întruneau pericolul social al unei infracțiuni. Măsura era folosită la scară largă fiind o veritabilă metodă de intimidare a celor care îndrăzneau să-și exprime opiniile legate de regimul comunist, așa cum rezultă chiar din modalitatea de desfășurare, impusă de pârât. Astfel, avertizarea presupunea de fapt un spectacol ce urmărea, pe de o parte, supunerea oprobriului public a celui avertizat, iar pe de altă parte, reprezenta o lecție pentru „publicul spectator”. În cazul supus examinării în prezenta cauză, ambele scopuri au fost atinse, așa cum rezultă din documentele întocmite după avertizare: „Avertizarea a fost efectuată în prezența organelor locale de partid și de stat /.../, a unor conducători de instituții din comună (P.T.T., S.M.A.), a părinților și celorlalte rude apropiate aflate pe raza comunei. Toți cei prezenți, inclusiv părinții și rudele, au înfierat faptele săvârșite de cel în cauză și s-au angajat să-l ajute pentru corectarea comportării viitoare. În aceeași zi a fost avertizat numitul M.T. /.../ la locul de muncă al celui în cauză, în prezența secretarului Comitetului Comunal P.C.R., a reprezentanților Comitetului Județean U.T.C., a conducerii întreprinderii și a unor salariați”. În acest ultim caz de avertizare „reprezentanții Comitetului Județean U.T.C. au hotărât punerea sa în discuția organizației de bază U.T.C, în vederea excluderii din această organizație”. Persoanele avertizate au rămas în cadrul „supravegherii informative, în vederea stabilirii comportării și reacției în urma măsurilor luate”.
Prin realizarea măsurilor trasate, s-a adus atingere dreptului la viață privată și dreptului la liberă asociere.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea pârâtului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau „drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la liberă asociere s-a produs în momentul în care Securitatea a dispus actele premergătoare în vederea avertizării urmăriților și, evident la momentul efectuării acestei măsuri.
Activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la liberă asociere - art. 22 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
Astfel, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcției a VI Cercetări Penal (1977).
2.În calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul articolelor art. 1 alin. 7 și alin. 8, art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/_, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar, în copie înscrisuri.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat:
Respingerea ca neîntemeiata a acțiunii in constatarea calității de lucrator al securității formulate si susținute de reclamanta CNSAS, prin reprezentanții sai legali desemnați de colegiul CNSAS.
In subsidiar, să se respingă acțiunea formulată de CNSAS pentru neîndeplinirea condițiile referitoare la legala sesizare a instanței, dar si pentru că din probele administrate nu rezultă că în activitatea subsemnatului ar fi îndeplinit activități/acțiuni concrete/ de natură a conduce la încălcarea drepturilor fundamentale ale vreunei persoane.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 ncpc.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu prev. art. 248 Cod pr. civ.,excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârât, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii motivată de neîndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008, instanța constată că, deși pârâtul admite în întâmpinare că a avut gradul de maior în cadrul Direcției de cercetări penale, fără niciun argument, apreciază că această direcție nu ar fi făcut parte din structura fostei securități.
Încă din anul 1967, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului securității Statului, la art. 20 lit. g se preciza că „aparatul Consiliului Securității Statului este alcătuit din următoarele organe centrale: Direcția a X-a ) la momentul 1967, ulterior, prin reorganizări devenind a VI-a).
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau „drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară.
Față de cele învederate anterior, instanța reține că excepția inadmisibilității acțiunii nu este fondată, astfel că o va respinge.
Pe fondul cauzei, se rețin următoarele: Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2192/27.08.2013 pârâtul P. M., având gradul de maior în cadrul Direcției VI Cercetări Penale, a participat la actele premergătoare efectuate în acțiunea deschisă asupra domnului A. G. semnalat că intenționează să înființeze o grupare politică intitulată
. În urma analizării materialelor adunate în urma documentării acțiunilor de recrutarea de membrii desfășurate de persoana urmărită pârâtul apreciază că se impune avertizarea acestuia „în prezența organelor locale de partid și de stat din . familiei sale”. De asemenea, tot în scopul prevenirii extinderii activității desfășurate de domnul A., pârâtul a propus și avertizarea numitului M.T., unul dintre primii membri recrutați. Concomitent cu măsura avertizării pârâtul apreciază că se impune menținerea supravegherii informative a celor avertizați pentru a li se stabili reacția ulterior punerii în aplicare a măsurii. Astfel, urmarea directă a celor dispuse de pârât în nota raport din 07.02.1977, „la data de 10.02.1977 a fost avertizat în cadrul lărgit numitul A. G. /.../” deoarece „în a doua jumătate a lunii decembrie 1976, a trecut la organizarea unei grupări politice /.../ recrutând deja doi membri pe bază de fișe de adeziuni. Gruparea în cauză trebuia să militeze pentru o democrație mai largă în țara noastră, o mai mare libertate de a pleca și veni în țară, redarea pământului la țărani /.../”. Avertizarea reprezenta o sancțiune administrativă dispusă în urma unei cercetări pentru acele fapte care nu întruneau pericolul social al unei infracțiuni. Măsura era folosită la scară largă fiind o veritabilă metodă de intimidare a celor care îndrăzneau să-și exprime opiniile legate de regimul comunist, așa cum rezultă chiar din modalitatea de desfășurare, impusă de pârât. Astfel, avertizarea presupunea de fapt un spectacol ce urmărea, pe de o parte, supunerea oprobriului public a celui avertizat, iar pe de altă parte, reprezenta o lecție pentru „publicul spectator”. În cazul supus examinării în prezenta cauză, ambele scopuri au fost atinse, așa cum rezultă din documentele întocmite după avertizare: „Avertizarea a fost efectuată în prezența organelor locale de partid și de stat /.../, a unor conducători de instituții din comună (P.T.T., S.M.A.), a părinților și celorlalte rude apropiate aflate pe raza comunei. Toți cei prezenți, inclusiv părinții și rudele, au înfierat faptele săvârșite de cel în cauză și s-au angajat să-l ajute pentru corectarea comportării viitoare. În aceeași zi a fost avertizat numitul M.T. /.../ la locul de muncă al celui în cauză, în prezența secretarului Comitetului Comunal P.C.R., a reprezentanților Comitetului Județean U.T.C., a conducerii întreprinderii și a unor salariați”. În acest ultim caz de avertizare „reprezentanții Comitetului Județean U.T.C. au hotărât punerea sa în discuția organizației de bază U.T.C, în vederea excluderii din această organizație”. Persoanele avertizate au rămas în cadrul „supravegherii informative, în vederea stabilirii comportării și reacției în urma măsurilor luate”.
Prin realizarea măsurilor trasate, s-a adus atingere dreptului la viață privată și dreptului la liberă asociere.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea pârâtului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau „drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la liberă asociere s-a produs în momentul în care Securitatea a dispus actele premergătoare în vederea avertizării urmăriților și, evident la momentul efectuării acestei măsuri.
Activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la liberă asociere - art. 22 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
Astfel, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcției a VI Cercetări Penal (1977).
2.În calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța reține că acțiunea este întemeiată, astfel că o va admite și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul P. M., cu domiciliul în București, ., sector 3.
Constată calitatea pârâtului P. M., născut la data de 05.09.1936, în Bălănești, ., fiul lui I. și A., de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, la ÎCCJ, recursul se depune la C..
Pronunțată în ședință publică, azi 13.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red. DV
Tehnored. CB
4 ex./07.11.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2993/2014. Curtea de... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6037/2014.... → |
|---|
