Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 8541/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8541/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 4284/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 8541
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
JUDECĂTOR - M. D.
JUDECĂTOR - A. M.
GREFIER - A. M. C.
Pe rol soluționarea recursului promovat de recurenții reclamanți B. R.-L., F. L.-D., T. G.-Ș. și T. C., împotriva Sentinței civile nr. 2226/23.04.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. "S. HARET" BUCUREȘTI și intimatul chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect obligare emitere act administrativ - declinat.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții reclamanții prin avocat Stănela C. cu împuternicire avocațială la dosar – fila 12, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurenții reclamanți nu au făcut dovada achitării timbrului judiciar conform dispozițiilor din rezoluție și faptul că intimata pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Apărătorul recurenților reclamanți învederează că nu a achitat timbrul judiciar conform dispozițiilor instanței.
Curtea îi pune în vedere să achite timbrul judiciar și dispune reluarea cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la reluarea cauzei, se constată aceeași prezență.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți depune dovada achitării timbrului judiciar conform dispozițiilor din rezoluție, pe care Curtea îl anulează și îl atașează la dosar.
În continuare, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de repunere a cauzei pe rol.
Apărătorul recurenților reclamanți solicită repunerea cauzei pe rol având în vedere că recurenții reclamanți și-au îndeplinit obligația, în sensul că au procedat la comunicarea recursului și către intimatul chemat în garanție.
Curtea constată îndeplinite condițiile pentru care a fost suspendată judecarea cauzei pe rol, astfel încât încuviințează cererea și repune cauza pe rol.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii în sensul obligării intimatei pârâte la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentelor la acestea și obligarea chematului în garanție la aprobarea tipizării acestor diplome de licență. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată în faza recursului.
În temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2226/23.04.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX – a de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții B. R. – L., F. L. – D., T. G. – Ș., T. C. în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET ca neîntemeiată. Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI formulata de parata ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit documentelor existente la dosar rezulta ca, reclamanții au absolvit U. „S. Haret", Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universitarii S. Haret din București, forma de învățământ „la distanță", promoția 2009.
După obținerea adeverințelor privind promovarea examenului de licența în sesiunea din iulie 2009, aceștia s-au adresat paratei cu cereri pentru eliberarea diplomelor de licența, cărora parata nu le-a dat curs, intricat chematul în garanție MECTS refuza recunoașterea diplomelor de licența și aprobarea tipizatelor pentru diplomele de licența.
Reclamanții apreciază ca refuzul ambelor instituții este nejustificat, motiv pentru care au formulat prezenta acțiune solicitând obligarea paratei la eliberarea diplomelor de licența și suplimentelor de diploma și a chematului în garanție pentru recunoașterea diplomelor de licența și obligarea la aprobarea tipizării formularelor diplomei de licență.
Potrivit art. 1. din Legea nr.554/2004 - (1) Orice persoana care se considera vătămata . sau ori ., de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cat și public.
Art. 8. - (1) Persoana vătămata . de lege sau . printr-un act administrativ unilateral, nemulțumita de răspunsul primit la plângerea prealabila sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se considera vataman . interes legitim al sau prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În cazul de fata pentru a se putea stabili daca refuzul instituției parate de a elibera diplomele de licența este nejustificat, trebuie analizat, în ce măsura activitatea desfășurata de către aceasta s-a încadrat în prevederile legale în materie.
Astfel, potrivit art.103 al.2 din Legea nr.84/1995 „instituțiile și unitățile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul N. de invatamant și educație și se supun dispozițiilor acestui act normativ”.
Potrivit Legii nr.288/2004 durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de MEC la propunerea Consiliului N. al Rectorilor și se aproba prin hotărâre de guvern, ministerul având competenta de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor de invatamant.
Potrivit art.29 din OUG nr.75/2005 dreptul de a desfasura procesul de invatamant și de a organiza admiterea la studii îl are numai o institutie care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de funcționare provizorie.
Art.60 din Legea nr.84/1995 prevede ca: formele de invatamant cu frecventa redusa și la distanta se pot organiza doar de către acele facultatea care au prevăzuta și forma de invatamant „zi”, rezultând deci ca pentru a putea organiza astfel de forme de invatamant exista obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Ca urmare, o instituție nu are dreptul sa înscrie studenți și sa elibereze diplome la formele de invatamant cu frecventa redusa și la distanta care nu au parcurs procedura obligatorie a acreditarii/autorizării provizorii.
Chiar în art.3 din Legea nr.443/2002 privind înființarea Universitatii S. Haret se menționează ca, în structura Universitatii vor intra și alte specializări decat cele mentionate în art.2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare de guvern.
Potrivit Cap.IV art.17 din HG nr.1011/2001 procedura de evaluare academica a programelor de invatamant la distanta sau invatamant cu frecventa reduse se realizează conform Legii nr.88/1993 rep., aceste acreditari sau autorizări provizorii fiind aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Specializarea urmata de către reclamanți, Relații Internaționale și Studii Europene la forma de invatamant ID nu a fost niciodată autorizata provizoriu/acreditata, așa cum rezulta din prevederile HG nr.1609/2004 și HG nr.676/2007.
Acest aspect rezulta și din adresele Agenției Române de asigurare a Calității în învățământul Superior (ARACIS) astfel ca parata nu se poate disculpa pentru situația creata, intricat este direct răspunzătoare pentru organizarea unor forme de invatamant fata a avea autorizarea provizorie/acreditarea prevăzute de lege.
Ca atare, este complet lipsita de importanta toata activitatea sa de diligenta pe care a depus-o în sensul obținerii formularelor tipizate și aprobărilor pentru acestea, cața vreme, formele de invatamant organizate au fost în afara legii și din aceasta cauza nici diplomele care urmează a fi eliberate cursanților nu sunt legale, intricat atesta activitatea de invatamant desfășurate în afara cadrului legal.
Este adevărat faptul ca MECTS a avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 și 2010, însa acestea au vizat doar pe acei absolvenți care au promovat examenele de licența și au urmat o specializare la o forma de invatamant acreditata/autorizata sa funcționeze provizoriu, astfel ca, în acest mod nu se realizează un tratament discriminatoriu fata de absolvenții care au urmat forme de invatamant neautorizate, intricat aceștia nu au dreptul la eliberarea unor astfel de diplome.
La data înmatriculării în anul I de studiu parata nu era autorizata sa funcționeze provizoriu cu specializarea Relații Internaționale și Studii Europene forma de invatamant ID, ci doar pentru forma de invatamant zi, astfel ca reclamanților nu le sunt inculcate în nici un mod drepturile constitutionale.
La data înscrierii aceștia erau majori, aveau discernământ, capacitate de exercițiu și și-au ales singuri specializarea pentru care au optat, având posibilitatea sa verifice actele normative în vigoare pentru a vedea daca forma de invatamant pe care au urmat-o era acreditata/autorizata provizoriu și doar după ce făceau aceste verificări, puteau lua decizia înscrierii.
Faptul ca aceștia nu au făcut minime verificări în aceasta privința și au urmat forma de invatamant menționata și au promovat chiar sesiunea de licența, nu le da automat dreptul la obținerea acestor diplome, întrucât activitatea de invatamant a fost organizata în afara legii.
Întrucât nimeni nu poate invoca necunoașterea legii și nimeni nu se poate prevala de propria culpa pentru a obtine protecția unui drept, reclamanții nu erau scutiți de obligația de a face minime diligente pentru a se asigura ca serviciile patentei se desfășurau ..
În acest context și parata este răspunzătoare pentru oferirea unor servicii de interes public fără a respecta toate condițiile și rigorile prevăzute de lege, în condițiile în care cunoștea pe deplin faptul ca, nu are dreptul de a organiza asemenea forme de invatamant decât pentru specializările pentru care avea organizate cursuri la zi, potrivit acreditarilor primite prin HG nr.1609/2004 și nr.676/2007.
În măsura în care USH nu era acreditată/autorizată provizoriu pentru specializarea urmată de reclamanți, la forma de învățământ ID, iar la momentul încheierii contractului cu reclamanții nu le putea elibera în mod valabil diplome de licență producătoare de efecte juridice, recunoscute de MECTS, această posibilitate legală nu există nici în prezent, iar MECTS nu poate fi obligat să aprobe eliberarea unor tipizate de diplome de licență pentru absolvenții care nu au urmat cursurile în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
F. de aceste motive, în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004, Tribunalul a apreciat ca acțiunea reclamanților este neîntemeiata, respingând-o, tot astfel cererea de chemare în garanție a MECTS formulata de parata, fata de faptul ca, prin respingerea acțiunii reclamanților nu mai exista posibilitatea ca parata sa cada în pretenții și în aceasta situație nu mai subzista ipoteza legala care ar face admisibila o asemenea cerere.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții B. R. – L., F. L. – D., T. G. – Ș., T. C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie admis recursul, casată sentința civilă recurată iar pe fond admiterea acțiunii, obligarea intimatei U. S. Haret la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentelor la diplomele de licență în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii și obligarea chematului în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamanți în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă.
Prin întâmpinare formulată la data de 06.09.2013, intimata U. S. Haret a solicitat ca, în cazul în care se va admite recursul promovat de recurenți, să fie admisă și cererea sa de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (MECTS), cu cheltuieli de judecată.
La data de 28.08.2013 intimatul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive astfel că nu poate fi chemat în garanție de universitate, iar pe fondul pricinii a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
În faza procesuală a recursului nu s-au administrat probe noi, intimata pârâtă U. S. Haret depunând la dosar practică judecătorească.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Potrivit adeverințelor eliberate de pârâta U. S. Haret și existente la dosarul de fond, reclamanții B. R. – L., F. L. – D., T. G. – Ș., T. C. sunt absolvenți a Facultății de Relații internaționale și studii europene din București, specializarea Relații internaționale și studii europene, promovând examenul de licență din sesiunea iulie 2009.
Conform prevederilor Ordinului MECT nr. 2284/2007, adeverința de absolvire a studiilor are un termen de valabilitate de 12 luni, termen în care universitatea are obligația de a completa diploma de licență și suplimentul la diplomă, care se eliberează absolventului, la cererea acestuia.
Diplomele de licență se completează pe formulare tipizate care sunt realizate de o unitate specializată desemnată de MECTS, în fapt . necesar ca cererea universității de eliberare a formularelor tipizate ale diplomelor de licență să fie aprobată de MECTS.
În cazul de față, intimata pârâtă U. S. Haret a solicitat intimatului chemat în garanție M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, printr-o . adrese, să aprobe tipărirea formularelor de diplome de licență necesare promoției din anul 2009. Intimatul chemat în garanție MECTS a încuviințat aceste cereri doar în parte și a refuzat să aprobe tipărirea formularelor pentru forma de învățământ la distanță și frecvență redusă, invocând faptul că U. S. Haret a organizat nelegal aceste forme de învățământ, fără a parcurge procedura de evaluare academică la care face referire art. 17 din HG nr. 1011/2001.
În aceste condiții, intimata pârâtă U. S. Haret nu a putut da curs cererii recurentelor reclamante de eliberare a diplomei de licență și a suplimentului acestuia, lipsindu-i formularele tipizate necesare.
Din cuprinsul corespondenței dintre cei doi intimați, ca și al întâmpinărilor formulate în cauză, Curtea reține că între aceste două instituții, există divergențe în ceea ce privește interpretarea normelor referitoare la organizarea învățământului la distanță și cu frecvență redusă, M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului considerând că aceste forme trebuie supuse procedurii de acreditare, potrivit art. 17 din HG nr. 1011/2001, în timp ce U. S. Haret consideră că nu este necesară o astfel de acreditare pentru specializările acreditate pentru cursuri la zi, invocând în acest sens art. 8 din Ordinul MECTS nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007.
În soluționarea acestei divergențe de interpretare a legii, Curtea va avea în vedere soluția de principiu adoptată de Înalta Curte de Casație de Justiție – Secția de C. Administrativ și Fiscal în ședința de la 7 noiembrie 2013, prin care instanța supremă a statuat că soluția adoptată este în sensul jurisprudenței de obligare a pârâtei U. S. Haret să elibereze diploma de licența și/ sau suplimentul de diplomă, de admitere a cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de obligare a ministerului, în calitate de chemat în garanție, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele de diplomă.
Curtea are în vedere importanța unei astfel de soluții de principiu dată de secția de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme; o astfel de soluție, chiar neavând forța obligatorie a unei decizii date într-un recurs în interesul legii, se impune din necesitatea unificării practicii judiciare.
Astfel, prin soluția de principiu de mai sus instanța supremă a arătat că a fost avută în vedere jurisprudența reprezentată de deciziile de speță nr. 690/2012, nr. 953/2012, nr. 1638/2012 și nr. 3302/2012 ale ICCCJ-SCAF.
Prin aceste decizii de speță, se reținuse că, în mod constant s-a statuat, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii de aceeași natură, că M.E.C.T.S. are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentele la diplomă (a se vedea, în acest sens, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 5386 din 15 noiembrie 2011, nr. 5656 din 24 noiembrie 2011, nr. 5722 din 29 noiembrie 2011, nr. 628 din 8 februarie 2012, nr. 690 din 9 februarie 2012, nr. 708 din 10 februarie 2012, și nr. 709 din 10 februarie 2012). De aceea, soluția se impune și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza B. c. României). Adeverința se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate specifică actelor administrative și nu a fost atacată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau de o altă autoritate publică, în condițiile art. 1 alin. (8) teza fiscală din Legea nr. 54/2004. Susținerile din recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern prin care U. S.H. a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute, deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în garanție, instanța de fond nefiind investită cu o cererea privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță. Cu privire la situația de fapt care privește cererea de chemare în garanție, este de necontestat faptul că recurentul a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de chemare în garanție. În mod evident, numai prin admiterea cererii de chemare în garanție poate fi asigurată efectiv punerea în executare a hotărârii recurate, în condițiile în care eliberarea de către pârâta U.S.H. București a diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către M.E.C.T.S., în calitate de autoritate administrativă competentă.
În raport de aceste aspecte, astfel cum sunt tranșate de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt vădit nefondate apărările formulate de intimatul chemat în garanție prin întâmpinare, din perspectiva tuturor argumentelor invocate, cu privire la pretinsa lipsă a calității procesuale pasive, la procedurile de autorizare/acreditare și la incidența disp. Ordinului nr. 3404/2006, în sensul că prima instanță ar fi ignorat prevederile legale din domeniul învățământului, precum și referitoare la împrejurarea că incumbă exclusiv universității responsabilitatea eliberării de adeverințe care ar atesta în opinia acesteia efectuarea de anumite studii.
Ținând cont de necesitatea urmării soluțiilor de principiu pronunțate de instanța supremă, în scopul asigurării unei practici unitare, Curtea, în temeiul disp. art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va admite în parte cererea principală în sensul că va obliga pârâta U. S. Haret la eliberarea către reclamanți a diplomelor de licență și a suplimentelor la diplomă.
Curtea va respinge, prin urmare, cererile de aplicare a sancțiunii prev. de art. 24 din Legea nr. 554/2004 și de obligare la plata daunelor cominatorii ca neîntemeiate.
Referitor la cererea de obligare la executarea hotărârii sub sancțiunea prev. de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, prezenta instanță apreciază acest capăt de cerere ca fiind neîntemeiat în raport de împrejurarea că procedura prev. de art. 24 și 25 din Legea contenciosului administrativ este una distinctă de cea a obținerii titlului executoriu, ținând de faza de executare a hotărârilor administrative.
Cu privire la cererea de obligare la plata de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare reclamant pentru fiecare zi de întârziere până la eliberarea actelor de studii, instanța constată în primul rând că respectivele daune cominatorii, astfel cum a fost concepută instituția în sine, nu se cuvin reclamanților.
Astfel, este vorba de o modalitate, stabilită de doctrină și de către o parte a practicii judiciare, prin care debitorul unei obligații de a face sau a nu face intuitu personae ar putea fi constrâns la executarea obligației. În materia contenciosului administrativ însă legea nr.554/2004 prevede în art.24 alin.2 o altă modalitate de constrângere la executarea unei astfel de obligații, respectiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În al doilea rând, potrivit dreptului comun, în conformitate cu prevederile art. 5803 C.pr.civ., s-a prevăzut ca modalitate de executare a obligațiilor de a face sau a nu face tot obligarea la plata unei amenzi în favoarea statului, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol “pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii”.
Ca urmare a modificării sentinței și admiterii în parte a pretențiilor reclamanților, Curtea va obliga pârâta U. S. Haret și la plata către reclamanți a sumei de 1417,2 lei (reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei fiecare, timbru judiciar 0,3 lei fiecare și onorariu avocat 350 lei fiecare) cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fond.
Sentința recurată va fi modificată și în sensul că va fi admisă în parte cererea de chemare în garanție și obligat pe cale de consecință chematul în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanți.
Pentru aceleași considerente ca cele mai sus evocate, Curtea va respinge și cererea pârâtei de aplicare a sancțiunii prev. de art. 24 din Legea nr. 554/2004 ca neîntemeiată.
În sfârșit, ca urmare a admiterii recursului și prin urmare a cererii principale și a cererii de chemare în garanție, în parte, Curtea va obliga intimatul chemat în garanție la plata către intimata pârâtă a sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în recurs.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurenții reclamanțiB. R.-L.cu domiciliul în București, . nr. 28, ., ., sector 3, F. L.-D.cu domiciliul în București, ..4, ., ., sector 6, T. G.-Ș.șiT. C., ambii cu domiciliul în București, ., ., ., împotriva Sentinței civile nr. 2226/23.04.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. "S. Haret" București cu sediul în București, ..13, sector 3 și intimatul chemat în garanție M. Educației Naționale cu sediul în București, .. 28-30, sector 1.
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că:
Admite în parte cererea principală.
Obligă pârâta U. S. Haret la eliberarea către reclamanți a diplomelor de licență și a suplimentelor la diplomă.
Respinge cererile de aplicare a sancțiunii prev. de art. 24 din Legea nr. 554/2004 și de obligare la plata daunelor cominatorii ca neîntemeiate.
Obligă pârâta U. S. Haret la plata către reclamanți a sumei de 1417,2 lei (reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei fiecare, timbru judiciar 0,3 lei fiecare și onorariu avocat 350 lei fiecare) cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fond.
Admite în parte cererea de chemare în garanție.
Obligă chematul în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanți.
Respinge cererea de aplicare a sancțiunii prev. de art. 24 din Legea nr. 554/2004 ca neîntemeiată.
Obligă intimatul chemat în garanție la plata către intimata pârâtă a sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. M. P. M. D. A. M.
GREFIER
A. M. C.
Red./Dact. MMP
5 ex. – 04.12.2014
Tribunalul București - Secția a IX-a C.
Jud. fond D. C.
| ← Pretentii. Decizia nr. 4976/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2993/2014. Curtea de... → |
|---|
