Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2494/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2494/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 284/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2494
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.09.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul S. L., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr. 24/2008)”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă reclamantul, reprezentant de consilier juridic G. T., care depune delegație de reprezentare la dosar și pârâtul, reprezentat de avocat S. M. A., care depune împuternicire avocațială de reprezentare la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
La interpelarea instanței reprezentanții părților, luând cuvântul, pe rând, învederează că nu mai au alte cereri prealabile de formulat și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Curtea, în temeiul art. 255 Cod procedură civilă și urm. încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar și, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtului, luând cuvântul, solicită instanței să se admită acțiunea așa cum a fost formulată pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul acesteia urmând a se avea în vedere și înscrisurile depuse la dosar, precizând că, în cauză sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securității.
Reprezentanta pârâtului, luând cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii așa cum a fost formulată, ca neîntemeiată, urmând a se avea în vedere motivele detaliate pe larg în cuprinsul întâmpinării și înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că nu a dobândit calitatea de colaborator al securității care să aibă ca rezultat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Fără cheltuieli de judecată. Se solicită amânarea pronunțării pentru a se depune concluzii scrise.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. 1 noul C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.01.2014, sub nr._ reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat acțiune în constatare urmând, ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pe baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul S. L..
Motivele acțiunii sunt următoarele:
În fapt, pârâtul S. L. a candidat pentru funcția de Deputat în Parlamentul României. Conform prevederilor art. 3 lit. b), coroborat cu art. 5 alin. 1 teza II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h) indice 1.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2781/06.11.2013, pârâtul S. L., fiind instalator la I.G.O. Negrești, a fost recrutat la data de 10.05.1988 în problema P.F.A. (persoane fără antecedente - ) în cadrul orașului Negrești în scopul de a semnaliza „în timp util preocupări și intenții ostile din partea acestei categorii de persoane. Din analiza situației operative rezultă că în rândul acestor persoane mai există și unele stări de spirit negative, precum și unele comentarii negative la adresa politicii de partid și de stat din țara noastră.” La aceeași dată a semnat Angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „B. V.”.
Pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
În acest sens, nota olografă furnizată de pârât sub numele conspirativ „B. V.”, la data de 10.05.1988, referitoare la persoane ce fac parte din cultul adventist:
„Sursa vă informează că în satul Rafaila, . multe persoane sectante adventiste de ziua a 7-a, ca număr circa 10 familii. Din rândul acestora unul s-a desprins /.../ trecând la creștini după Evanghelie, acesta fiind C. I. ce este plecat în America de un an jumătate - doi ani și din câte a aflat acesta poartă corespondență cu rudele lui din Rafaila. Din câte știe, nu se deplasează în alte localități pentru a participa la diferite adunări, atât adventiști de ziua a 7-a sau creștini după evanghelie. Numitul C. este plecat în America împreună cu familia, iar de atunci nu a mai venit în România.
Este evident că, denunțarea de către pârât a existenței unor persoane ce desfășurau activități religioase se înscria în sfera delațiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați. Manifestările de natură religioasă erau atent monitorizate de organele de securitate, având în vedere contextul ideologic în care acestea au avut loc -, „îngrijorarea față de menținerea sentimentului religios la cote ridicate a determinat autoritățile de la București să inițieze în anii 1960 - 1980 acțiuni de
De asemenea și notele informative furnizate de către pârât sub numele conspirativ „B. V.” și identificate în dosarul nr. I_, referitoare la comentariile unor cunoscuți ai săi cu privire la procesul de colectivizare:
„ Vă informez referitor la numitul A. D. din satul Rafaila că din discuțiile purtate cu mai multe persoane din această localitate că sus numitul are o poziție contrară politicii de stat și de partid din țara noastră, creând în rândul cetățenilor o stare de spirit necorespunzătoare în sensul că și-a luat pământul pe care îl avea înainte de colectivizare în proprietate personală, fără ca organul de conducere a comunei să fie de acord. Datorită acestui fapt și alți cetățeni încearcă să facă același lucru ca de exemplu numitul P. T. din aceeași localitate. Tot despre numitul A. D. pot arăta că este o fire violentă care inspiră în rândul populației un sentiment de teamă, îndemnând și pe alții la faptul de a-și lua pământul înapoi de la C.A.P. Fiind o fire violentă a amenințat pe vecinul său, luându-i grădina și spunând că aceasta este a lui. /.../ mai are un fiu, fost profesor suplinitor în Rafaila care are aceleași concepții ca tatăl său.”
„Conform sarcinilor trasate referitor la numitul A. D. din satul Rafaila vă pot informa că acesta în ultima perioadă de timp, respectiv anul 1988 față de mai mulți cetățeni ca C.V., A. G. poartă discuții nefavorabile la adresa politicii de partid și de stat din țara noastră cu referire la nivelul de trai și drepturile omului, precum și la faptul că la noi în țară nu este dreptate și el vrea să plece într-o țară capitalistă unde el va trăi mai bine. De asemenea face investigație între cetățenii comunei pentru a-și lua pământurile înapoi de la stat. Aceeași atitudine negativă o are și fiul său fiind influențat de tatăl său și făcând aceleași comentarii." > „Sursa vă informează că pe data de 29 decembrie 1988, aflându-mă în satul Rafaila, am asistat la unele discuții pe care numitul A. D. și fiul său A. I. le purtau față de mai mulți cetățeni ca A. G., A. G., R. G. prin care sus numiții, A. D. și I., aduceau injurii conducerii superioare de partid și de stat din țara noastră. De asemenea comentau nefavorabil unele legi din țara noastră precum și unele aspecte legate de nivelul de trai din țara noastră, ambii, fiu și tată, se completau reciproc, fiind și sub influența băuturilor alcoolice. Aceștia în comună, sunt cunoscuți ca niște firi violente de care consătenii se tem, ei afirmând că cine intră în curtea lor, indiferent de funcție și pe cine reprezintă, le va
Este de notorietate faptul că aducerea unor injurii la adresa conducerii de partid și de stat, precum și comentarii legate de colectivizare erau interzise de regimul comunist.
Astfel, potrivit Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România „procesul de colectivizare apare în fapt ca un adevărat război împotriva țărănimii. Acest război s-a bazat pe principiul luptei de clasă, prin care partidul-stat a încercat să spargă solidaritatea țărănimii, să transforme din temelii structura socială a lumii rurale și să o subordoneze planurilor sale de inginerie socială. Datorită faptului că țărănimea constituia nu numai majoritatea populației și principala categorie socială a țării dar era și păstrătoarea unui mod de viață tradițional, colectivizarea apare ca un război împotriva poporului român, menit să distrugă proprietatea privată la sate și să-i transforme pe țăranii liberi în lumpenproletari angajați în realizarea iluzoriei utopii sociale a regimului. /.../ existența unei țărănimi libere, neinclusă în sistemul economic socialist și situată în afara sferei de control a partidului-stat, era de neconceput pentru autoritățile comuniste.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de către pârât, organele de Securitate au dispus următoarele măsuri informativ - operative: „Sarcini: Să stabilească dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Anturajul său din localitate. /.../. Măsuri: /.../ Nota va fi exploatată la MDV (mapa de verificare )”; „Sarcini: dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Dacă sus numiții au intenții de evaziune. Anturajul și relațiile lor din comună. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea activității celor doi.”; „Sarcini: Anturajul și relațiile sale din localitate. Dacă deține la domiciliu unele materiale de interes pentru organele de securitate. Dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea cazului și luarea unor măsuri preventive ce se impun.”
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) și, prin urmare, a vizat această consecință.
Informațiile furnizate de pârâtul S. L. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul articolelor: art. 3 lit. b), art. 2 lit. b), art. 5 alin. 1, art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 1 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, au fost depuse a dosar, în copie înscrisuri.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.
În mod greșit reclamanta solicita a se constata ca a avut calitatea de colaborator al Securității, in condițiile in care din actele depuse la dosar nu reiese aceasta colaborare.
Astfel in art. 2 din Ordonanța de urgenta nr. 24/2008 se arata definiția colaboratorului de securitate, respectiv - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe ca-e îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;
De asemenea, conform deciziei Curți Constituționale nr. 672/26.06.2012 sintagmele „sub orice forma” si „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității” au fost declarate neconstitutionale, urmând a fi eliminate din textul legal, acestea nemaiputand produce efecte juridice.
Or, din actele depuse la dosarul cauzei nu rezulta ca as fi dobândit aceasta calitate de colaborator al securității care sa aiba ca rezultat îngrădirea drepturilor si liberaților fundamentale al omului.
Un alt aspect este acela al obligativității reclamantei de a-i comunica, inainte de a formula cererea de constatare in fata instanței de judecata, Nota de constatare, in conformitate cu dispozițiile art 10 din OUG nr. 24/2008.
F. de actele depuse la dosarul cauzei de catre reclamanta consideră ca nu se face dovada calității de colaborator in sensul prevazut de dispozițiile art. 2 lit. b din OUG 24/2008.
Astfel, intrucat sintangma „sub orice firma" a fost declarata neconstitutionala Asa cum rezulta din actele depuse, dosarul său a fost intocmit . -1999 - in care opresiunile asupra populației si constrângerile din partea autorităților atinseseră un paroxism care, ulterior au determinat declanșarea revoluției. Astfel, este de notorietate ca abuzurile autorităților si constrângerea populației prin amenințări, in scopul de a obține informații de natura a satisface tendința generala de control, a fost intensificata in ultima perioada a regimului totalitar. In acest sens, pentru a incrimina diferite persoane de atitudine potrivnica sistemului, autoritățile au recurs la numeroase metode de constrângere a persoanelor pentru ca acestea sa acționeze una împotriva celeilalte.
In cazul său, s-a dispus arestarea la locul de munca pentru a se putea recurge mai lesne la constrângerea libertății de a actiona, in sensul ca din situația restrictiva de libertate in care se afla, se puteau lua alte masuri cu consecințe mult mai grave.
Modul de operare se poate observa si din actele depuse, fiind mascata intenția reala a autorităților, membrii ai acesteia chemandu-l sub pretextul de a face anumite verificări ale unei instalații, lucru ce rezulta din raportul intocmit de numitul D. N.. In acel moment, sub amenințări privind siguranța si libertatea sa si a familiei sale, a fost forțat sa semneze angajamentul din data de 10.05.1988. De asemenea, dupa cum se poate observa, operațiunea prin care s-a ajuns la constrângerea sa in a semna angajamentul mai sus arătat a fost una de lunga durata, numitul D. N. efectuând numeroase cercetari si obținând informații privind situația personala de la mai multe persoane care îl cunoșteau.
Raportat la aceste aspecte se poate aprecia ca a fost victima sistemului si nu autorul delațiunii, neputand fi acuzat de acțiuni săvârșite in afara liberului arbitru.
Un alt aspect ce trebuie analizat raportat la textul legale este legat de consecințele efective ale notelor informative si intenția cu care au fost furnizate. Astfel, in condițiile in care a fost constrâns sa semneze angajamentul si sa dea anumite informații este lesne de inteles ca nu a intenționat restrângerea drepturilor si libertăților altor persoane si nici atragerea unor consecințe negative asupra acestora, ci acele note au fost intocmite sub constrângerea morala, in sensul celor mai sus arătate.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul S. L., fiind instalator la I.G.O. Negrești, a fost recrutat la data de 10.05.1988 în problema P.F.A. (persoane fără antecedente - ) în cadrul orașului Negrești în scopul de a semnaliza „în timp util preocupări și intenții ostile din partea acestei categorii de persoane. Din analiza situației operative rezultă că în rândul acestor persoane mai există și unele stări de spirit negative, precum și unele comentarii negative la adresa politicii de partid și de stat din țara noastră.” La aceeași dată a semnat Angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „B. V.”.
Pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
În acest sens este nota olografă furnizată de pârât sub numele conspirativ „B. V.”, la data de 10.05.1988, referitoare la persoane ce fac parte din cultul adventist:
„Sursa vă informează că în satul Rafaila, . multe persoane sectante adventiste de ziua a 7-a, ca număr circa 10 familii. Din rândul acestora unul s-a desprins /.../ trecând la creștini după Evanghelie, acesta fiind C. I. ce este plecat în America de un an jumătate - doi ani și din câte a aflat acesta poartă corespondență cu rudele lui din Rafaila. Din câte știe, nu se deplasează în alte localități pentru a participa la diferite adunări, atât adventiști de ziua a 7-a sau creștini după evanghelie. Numitul C. este plecat în America împreună cu familia, iar de atunci nu a mai venit în România.
Este evident că, denunțarea de către pârât a existenței unor persoane ce desfășurau activități religioase se înscria în sfera delațiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați. Manifestările de natură religioasă erau atent monitorizate de organele de securitate, având în vedere contextul ideologic în care acestea au avut loc -, „îngrijorarea față de menținerea sentimentului religios la cote ridicate a determinat autoritățile de la București să inițieze în anii 1960 - 1980 acțiuni de
De asemenea și notele informative furnizate de către pârât sub numele conspirativ „B. V.” și identificate în dosarul nr. I_, referitoare la comentariile unor cunoscuți ai săi cu privire la procesul de colectivizare:
„ Vă informez referitor la numitul A. D. din satul Rafaila că din discuțiile purtate cu mai multe persoane din această localitate că sus numitul are o poziție contrară politicii de stat și de partid din țara noastră, creând în rândul cetățenilor o stare de spirit necorespunzătoare în sensul că și-a luat pământul pe care îl avea înainte de colectivizare în proprietate personală, fără ca organul de conducere a comunei să fie de acord. Datorită acestui fapt și alți cetățeni încearcă să facă același lucru ca de exemplu numitul P. T. din aceeași localitate. Tot despre numitul A. D. pot arăta că este o fire violentă care inspiră în rândul populației un sentiment de teamă, îndemnând și pe alții la faptul de a-și lua pământul înapoi de la C.A.P. Fiind o fire violentă a amenințat pe vecinul său, luându-i grădina și spunând că aceasta este a lui. /.../ mai are un fiu, fost profesor suplinitor în Rafaila care are aceleași concepții ca tatăl său.”
„Conform sarcinilor trasate referitor la numitul A. D. din satul Rafaila vă pot informa că acesta în ultima perioadă de timp, respectiv anul 1988 față de mai mulți cetățeni ca C.V., A. G. poartă discuții nefavorabile la adresa politicii de partid și de stat din țara noastră cu referire la nivelul de trai și drepturile omului, precum și la faptul că la noi în țară nu este dreptate și el vrea să plece într-o țară capitalistă unde el va trăi mai bine. De asemenea face investigație între cetățenii comunei pentru a-și lua pământurile înapoi de la stat. Aceeași atitudine negativă o are și fiul său fiind influențat de tatăl său și făcând aceleași comentarii." > „Sursa vă informează că pe data de 29 decembrie 1988, aflându-mă în satul Rafaila, am asistat la unele discuții pe care numitul A. D. și fiul său A. I. le purtau față de mai mulți cetățeni ca A. G., A. G., R. G. prin care sus numiții, A. D. și I., aduceau injurii conducerii superioare de partid și de stat din țara noastră. De asemenea comentau nefavorabil unele legi din țara noastră precum și unele aspecte legate de nivelul de trai din țara noastră, ambii, fiu și tată, se completau reciproc, fiind și sub influența băuturilor alcoolice. Aceștia în comună, sunt cunoscuți ca niște firi violente de care consătenii se tem, ei afirmând că cine intră în curtea lor, indiferent de funcție și pe cine reprezintă, le va
Este de notorietate faptul că aducerea unor injurii la adresa conducerii de partid și de stat, precum și comentarii legate de colectivizare erau interzise de regimul comunist.
Astfel, potrivit Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România „procesul de colectivizare apare în fapt ca un adevărat război împotriva țărănimii. Acest război s-a bazat pe principiul luptei de clasă, prin care partidul-stat a încercat să spargă solidaritatea țărănimii, să transforme din temelii structura socială a lumii rurale și să o subordoneze planurilor sale de inginerie socială. Datorită faptului că țărănimea constituia nu numai majoritatea populației și principala categorie socială a țării dar era și păstrătoarea unui mod de viață tradițional, colectivizarea apare ca un război împotriva poporului român, menit să distrugă proprietatea privată la sate și să-i transforme pe țăranii liberi în lumpenproletari angajați în realizarea iluzoriei utopii sociale a regimului. /.../ existența unei țărănimi libere, neinclusă în sistemul economic socialist și situată în afara sferei de control a partidului-stat, era de neconceput pentru autoritățile comuniste.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de către pârât, organele de Securitate au dispus următoarele măsuri informativ - operative: „Sarcini: Să stabilească dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Anturajul său din localitate. /.../. Măsuri: /.../ Nota va fi exploatată la MDV (mapa de verificare )”; „Sarcini: dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Dacă sus numiții au intenții de evaziune. Anturajul și relațiile lor din comună. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea activității celor doi.”; „Sarcini: Anturajul și relațiile sale din localitate. Dacă deține la domiciliu unele materiale de interes pentru organele de securitate. Dacă audiază și colportează știrile posturilor de radio reacționare. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea cazului și luarea unor măsuri preventive ce se impun.”
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) și, prin urmare, a vizat această consecință.
Informațiile furnizate de pârâtul S. L. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, instanța reține că acțiunea este fondată, astfel că o admite și va constata calitatea pârâtului S. L., de colaborator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul S. L., cu domiciliul în localitatea Negrești, .. 11, județul V..
Constată calitatea pârâtului S. L., născut la data de 16.06.1960, în Rafaila, ., fiul lui I. și M., de colaborator al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, la ÎCCJ, recursul se depune la C..
Pronunțată în ședință publică, azi 26.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red. DV
Tehnored. CB
4 ex./09.01.2015
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7831/2014.... | Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 7808/2014. Curtea... → |
|---|
