Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 10-10-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 47842/3/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr._

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 29 septembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: O. D. P.

JUDECĂTOR: V. H.

JUDECĂTOR: V. B.

GREFIER: P. B. B.

Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-pârâți M. FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, A. NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN ANAF, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. împotriva sentinței civile nr.1971/18.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ., având ca obiect „contestație act administrativ fiscal”.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, constatând că nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, față de solicitarea de judecare în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 260 C.pr.civ., urmează să amâne pronunțarea la data de 06.10.2014.

DISPUNE :

Amână pronunțarea la data de 06.10.2014.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

O. D. P. V. H.V. B.

GREFIER

P. B. B.

DOSAR nr._

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 06 octombrie 2014

CURTEA,

În aceeași constituire și pentru aceleași motive,

DISPUNE :

Amână pronunțarea la data de 10.10.2014.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

O. D. P. V. H.V. B.

GREFIER

P. B. B.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 7383

Ședința publică din data de 10 octombrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: O. D. P.

JUDECĂTOR: V. H.

JUDECĂTOR: V. B.

GREFIER: P. B. B.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea în cauză la data de 06.10.2014 și la data de 10.10.2014, când a hotărât următoarele.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 11.10.2012 reclamanta . i-a chemat în judecată pârâtii M. FINANȚELOR PUBLICE–AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ–DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, A. NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN ANAF, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. solicitând anularea deciziei nr.430/30.10.2012 a Directiei Generale de solutionare a contestațiilor, anularea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012 întocmite de Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale M., anularea procesului-verbal de control nr.2690/03.07.2012 si restituirea sumei de 7145 lei taxe vamale, dobanzi si penalitati aferente taxelor vamale si TVA.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, DJAOV M. a efectuat in baza Legii 86/2006 privind Codul vamal al României, Regulamentului de aplicare al Codului Vamal al României, controlul vamal ulterior aferent declarațiilor vamale de import din data de 16.11.2011 si 12.12.2011 efectuate de către ..In urma acestui control a fost întocmit procesul-verbal de control nr.2690/03.07.2012 care a stat la baza emiterii Deciziei privind regularizarea situației nr. 14/2691/03.07.2012. Impotriva acestora a formulat contestație, ce a fost respinsa ca neantemeiata prin Decizia nr.430/30.10.2012 de către ANAF-Directia Generala de Soluționare a contestațiilor.

Actele administrativ fiscale emise de DJAOV M. precum si Decizia nr.430/30.10.2012 sunt netemeinice si nelegale din următoarele considerente: controlul s-a efectuat in conformitate cu prevederile art. 78 alin.3 din Regulamentul CEE NR. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar care prevede următoarele: atunci când revizuirea unei declarații sau un control ulterior indică faptul că dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritățile vamale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute, trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situației, ținând seama de orice informație nouă de care dispun. Prevederile art. 100 din Codul vamal al României statuează ca atunci cand dupa reverificarea declarației sau pentru reglementarea situației, ținând seama de orice informație nouă de care dispun. Prevederile art.100 din Codul vamal al României statuează ca atunci cand dupa reverificarea declarației sau dupa controlul ulterior rezulta ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamala ia masuri pentru regularizarea situației, tinand seama de noile elemente de care dispune.

Astfel, folosind metoda gramaticala de interpretare se ajunge la interpretarea corecta a textului legal care reglementează controlul ulterior: procentul taxei vamale, al comisionului vamal si cuantumul TVA(adica elementele greșit stabilite in declarațiile vamale) reprezintă "dispoziții care reglementează regimul vamal "care, daca se dovedește ca au fost aplicate in baza unor "informații inexacte sau incomplete" indreptatesc autoritatea vamala la recalcularea datoriei vamale "tinand seama de orice informație noua de care dispun ".La momentul efectuării importului si acordării liberului de vama de către autoritatea vamala declarantul a furnizat toate datele si elementele in legătura cu importul efectuat, acestea fiind corecte si complete. Astfel, organele de control nu au îndeplinit condițiile legale pentru exercitarea controlului vamal ulterior in conformitate cu prevederile art.100 alin.3 din Codul Vamal al României si in conformtate cu prevederile art.78 alin.3 din Codul Vamal Comunitar, intrucat la data efectuării importului s-a efectuat controlul documentelor si s-a acordat liberul de vama dupa verificarea si validarea datelor de referința din declarațiile vamale, iar dupa finalizarea importului nu s-a constatat ca regimul vamal sub care a fost realizat a fost aplicat pe baza unor informații inexacte sau incomplete care sa justifice recalcularea drepturilor de import aferente. La momentui efectuării importului autoritățile vamale dispuneau de toate datele necesare pentru determinarea regimului vamal, date care au rămas aceleași si la momentul efectuării controlului ulterior. Prin urmare, doar apariția unor noi elemente (ce implica culpa declarantului) de care nu a avut cunoștința autoritatea vamala la momentul stabilirii drepturilor vamale permit reevaluarea acestora si modificarea lor ulterioara.Potrivit art.100 alin.3 din Legea 86/2006 si art.78 pct.3 din Codul Vamal Comunitar(aplicabil la data efectuării controlului) regularizarea situației este posibila doar in cazul in care la reverificarea declarației sau dupa controlul ultrior rezulta ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete dupa cum statuează si ICCJ in Decizia nr.421/26.01.2011 si practica instanțelor de contencios administrativ si fiscal (Decizia civila nr.1509/03.12.2009 a Curții de Apel Timișoara). A. vamala, la momentul efectuării importului, a acordat liberul de vama, a semnat si stampilat declarațiile vamale in vederea acceptării regimului vamal solicitat de declarant, desi conform atribuțiilor legale, avea obligația sa predea declarația vamala neacceptata utilizatorului sistemului informăticln vederea modificării"sălTă"upâ^_caz) invalidării, in cazul in care la control s-au constatat erori sau neconcordante. Astfel, liberul de vama a fost acordat după verificarea si validarea datelor de referința din declarațiile intocmite de importator, ceea ce obliga autoritatea administrativa sa considere corecta operațiunea efectuata.Organele vamale puteau efectua reverificarea acelorași operațiuni vamale si emite deciziile de regularizare a situației doar in condițiile in care constatau, uiterior, ca dispozițiile legale care reglementează regimul vamal au fost aplicate in baza unor elemente inexacte sau incomplete, respectiv elemente care tin de situatia de faptsi nicidecum aspecte ce vizează incidența actelor normative asupra aceleiași situații de fapt, neschimbata la data intocmirii deciziilor de regularizare a situației. Astfel, procentul taxei vamale, al comisionului vamai si cuantumul TVA(adica elementele greșit stabilite in declarațiile vamale) reprezintă "dispoziții care reglementează regimul vamal si nu informații inexacte sau incomplete care sa justifice efectuarea controlului ulterior.In ceea ce privește masurile accesorii datoria vamala ia naștere in momentul intocrnirii actului constatator, respectiv procesul-verbal de control si decizia de regularizare a situației or calcularea de către organul vamal a obligațiilor accesorii pe o perioada anterioara datei intocrnirii actului constatator, respectiv de la data efectuării importurilor, este contrara dispozițiilor legale. Având in vedere aceste aspecte doar in ipoteza in care nu se plătesc in termenul legal obligațiile principale reprezentând diferența de taxe vamale si TVA, stabilite prin procesul-verbal de control si decizia privind regularizarea situației, se vor putea calcula obligațiile accesorii. Prin urmare, scadenta acestor obligații de plata, respectiv a obligațiilor accesorii nu poate fi nici . la data efectuării importurilor, ci la data prevăzuta in cuprinsul actelor vamale intocmite ca urmare a controlului vamal ulterior.

De altfel, de la data comunicării deciziei de regularizare a situației debitorul cunoaște exact cuatumul datoriei vamale datorate si termenul de plata si numai de la aceasta data se pot calcula eventuale accesorii in caz de neplata. De ia aceasta data creanța devine certa, lichida si exigibila.

De asemenea, având in vedere faptul ca la momentul efectuării importurilor autoritatea vamala a acordat liberul de vama, a semnat si stampilat declarațiile vamale in vederea acceptării regimului vama! solicitat de declarant, declarantul a considerat in mod rezonabil ca drepturile vamale achitate la data efectuării importului sunt cele legale. Declarantul nu poate fi considerat in culpa cu privire la neexecutarea obligației de plata de la data efectuării importului cu privire la o suma ce a fost stabilita ulterior acestei date.

In ceea ce privește încadrarea tarifara a produselor importate menționam următoarele:încadrarea tarifara stabilita de DJAOV M. pentru "Interfoane monitorizare bebeluși", "Baby care" ,"Baby phone" sau "high care" ca descriere internaționala, respectiv_, consideram ca nu este conforma cu realitatea deoarece aceste aparate sunt destinate supravegherii bebelușilor si sunt compuse dintr-un aparat emițător si urî aparat receptor ,"cu funcționare wireless cu o raza de actiune pana la 1000 rri.

Incadrarea tarifara corecta este_ asa cum s-a completat pe declarațiile vamale de import-Clasificarea tarifara este in conformitate cu regulile de interpretare nr.1 si 6 din "Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008"de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară statistica si Tariful Vamal Comun.

Incadrarea tarifara_ considerata de DJAOV M. nu poate fi acceptata intrucat se refera la sistemele de supraveghere video,alcătuite"dintr-un număr limitat de cameră de televiziune si un monitor care sunt destinate supravegherii video a unor obiective, produse cu totul diferite fata de marfa la care se face referire.

Aceasta rezulta si din informațiile tarifare (BTI-Binding Tariff Information) date pentru acest produs de către autoritatea vamala din Marea Britanie(referinta GB_) si autoritatea vamala din Franța (referința TR-E4-2007-_-01) care considera incadrarea tarifara,_ ca fiind cea corecta.(Anexa BTI in cauza). Este incorecta si incadrarea tarifara_ stabilita de către DJAOV M. pentru produsul "carusel musicăl", descrisa de tariful vamal ca "alte jucării prezentate in serii sau seturi complete" si considera ca produsul importat se încadrează la poziția_ având descrierea in tariful vamal "Instrumente si aparate muzicale de jucărie, avand in vedere regula 3 a) pentru interpretarea Nomencalaturii combinate care specifica : atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează: Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general." Fiind mai specific faptul ca produsul "carusel musical" este un aparat musical de jucărie decât faptul ca sunt "alte jucării". In plus produsul menționat nu este prezentat in "seturi" asa cum cere poziția tarifara propusa de către DJAOV M..

In drept, Regulamentul CEE 2913/1992 privind Codul Vamal Comunitar, Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, art. 218 Cod procedura fiscala.

Taxa de timbru de 8 lei si timbru judiciar de 0,3 lei.

A solicitat judecarea cauzei in lipsa, conform art. 242 alin.2 Cod pr.civ.

Pârâta ANAF a depus întâmpinare la data de 22.12.2013, prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva - capetele 2, 3, si 4 din cerere - si ca nefondata fata de primul capăt de cerere. A mentionat ca potrivit art.11 alin.(3) din O .U.G. nr.74/2013 pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de-judecata, Agenția si direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se subroga in toate drepturile si obligațiile Autorității Naționale a Vămilor si ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, dupa caz, si dobândesc calitatea procesuala a acestora, incepand cu data intrării in vigoare a H.G. nr._.07.2013 privind organizarea si funcționarea ANAF. Ca urmare, incepand cu data de 01.08.2013, calitatea de parat a ANV este preluata de ANAF, organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finanțelor Publice, reprezentarea urmând sa fie asigurata de către Direcția Generala Juridica din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala.

Pentru a avea calitate procesuala in cauza, A.N.A.F. ar fi trebuit sa emită un act administrativ pretins vătămător de către reclamant, situație in care, in cazul in care s-ar fi admis acțiunea, instanța ar fi putut face aplicabilitatea art. 18 din Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ.In speța, in ceea ce privește ANAF, nu este indeplinita aceasta condiție, nu a emis nici Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012 si nici Procesul-verbal de control nr. 2690/03.07.2012, a căror anulare se solicita prin capetele 2 si 3 de cerere.

Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012 si Procesul- verbal de control nr. 2690/03.07.2012 au fost emise de DJAOV M. din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj si nu de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala.

Potrivit art. 10 alin.(1) si (5) din O.U.G. nr.74/2013 direcțiile generale regionale ale finanțelor publice preiau prin fuziune prin absorbție direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale din aria de competență. Potrivit art. 13 alin.(1) din H.G. nr.520/2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, incepând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică. Actele a căror anulare se solicită au fost emise de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale Cluj - Direcția județeană pentru accize si operațiuni vamale M., structura a cărei activitate a fost preluata prin fuziune prin absorbție de către Direcția generala regionala a finanțelor publice Cluj (singura instituție publică cu personalitate juridica care are calitate procesuala pasiva in cauza si căreia trebuie să-i fie comunicate toate actele procedurale).

ANAF nu are calitate procesuala pasiva nici in ceea ce privește solicitarea reclamantei privind "restituirea sumei de 7145 lei reprezentând taxe vamale, TVA, dobânzi aferente taxelor vamale, dobânzi aferente TVA, penalități de întârziere aferente taxelor vamale si penalități de întârziere aferente TVA, achitata si nedatorata" (capătul 4 de cerere).

Potrivit pct.2 din Anexa 1 din O.M.F.P. nr.1939/2006 pentru aprobarea Procedurii de compensare a creanțelor fiscale rezultate din raporturi juridice vamale si de restituire a eventualelor diferente, ca urmare a cererii de compensare/restituire, depusa de contribuabilul titular al operațiunii vamale, o eventuala restituire a sumei de 7145 lei nu poate fi efectuata decât de "autoritatea vamala la care au fost plătite sumele a căror compensare sau restituire se solicita", in speța de Direcția generala regionala a finanțelor publice Cluj, care incepand cu data de 01.08.2013, a preluat activitatea Direcției Regionale pentru Accize si Operațiuni Vamale Cluj.

Pe fondul cauzei a aratat ca, . prin comisionarul S.C. S. R. S.A. a importat de la partenerul sau extern Shenzhen Jiehengda Industry - C. prin Babymoov - Franța, diverse articole pentru copii, inregistrand declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN11ROBV8800I0016283/16.11.2011 si MRN11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 ce au constituit obiectul controlului efectuat de DJAOV M., care s-a finalizat prin emiterea Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, emisa in baza Procesului verbal de control nr. 2690/03.07.2012.

Societatea reclamanta in mod greșit susține ca, intrucat la momentul efectuării importului si acordării liberului de vama declarantul a furnizat toate datele si elementele in legătura cu importul efectuat, organele vamale nu aveau motive sa efectueze controlul ulterior asupra declarațiilor vamale in cauza.

Potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare la data intocmirii actului atacat:

"Cand dupa reverificarea declarației sau dupa controlul ulterior rezulta ca dispozițiile care reglementeaz regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamala ia masuri pentru regularizarea situației, tinand seama de noile elemente de care dispune. "

De asemenea, art. 78 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede:

1 .Autoritățile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declarația dupa acordarea liberului de vama pentru mărfuri.

2. Autoritățile vamale, dupa acordarea liberului de vama si pentru a se convinge de acuratețea datelor cuprinse in declarație, pot controla documentele comerciale si datele referitoare la operațiunile de import sau export, cu privire la mărfurile in cauza sau la operațiunile comerciale ulterioare in legătura cu aceste mărfuri.Asemenea controale pot fi efectuate la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate direct sau indirect din punct de vedere profesional de operațiunile menționate sau al oricărei alte persoane aflata in posesia documentului si a datelor menționate in scopuri comerciale. Aceste autorități pot verifica, de asemenea, mărfurile, cand este inca posibil ca ele sa fie prezentate.

3.Atunci cand revizuirea unei declarații sau un control ulterior indica faptul ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritățile vamale, in conformitate cu dispozițiile prevăzute, trebuie sa ia masurile necesare pentru reglementarea situației, tinand seama de orice informație noua de care dispun."

La momentul înregistrării declarației vamale nu se efectuează "controlul ulterior" al declarației, astfel cum este definita aceasta activitate de actele normative in vigoare, astfel incat organele vamale pot verifica operațiunea vamala in cadrul unei acțiuni de control ulterior.

Nu rezulta ca declarațiile vamale de import ar mai fi fost supuse unui alt control ulterior înaintea intocmirii deciziei de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012 astfel in mod corect in urma verificărilor efectuate s-a constatat ca anumite mărfuri au fost încadrate eronat in Tariful Vamal.

Cu privire la susținerile reclamantei referitor la încadrarea tarifara a produselor importate: greșit a apreciat reclamanta faptul ca poziția tarifara pentru produsele reprezentate de "interfoane monitorizare bebeluși", "Baby care", "Baby phone" sau "high care" este_.In opinia experților autorității vamale (Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale M.) incadrarea corecta este cea de la poziția tarifara_ si_.

Organele vamale din cadrul Direcției județene pentru accize si operațiuni vamale M., in mod corect au apreciat, in urma verificării corectitudinii incadrarii tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiilor vamale de import ca produsele: interfoane, termometru cu higrometru, genți infasat, geanta pentru scutece, geanta cu salteluta pentru infasat, geanta pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticica, au fost declarate la coduri tarifare cu o taxa mai mica decât cea corespunzătoare codului tarifar corect.

Clasificarea mărfurilor se stabilește conform Regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii combinate, Notelor explicative la Nomenclatura combinata a UE si prin aplicarea textelor oficiale ale Notelor explicative la Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor.Corect a apreciat Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor, ca in cauza nu pot fi reținute in vederea soluționării acesteia, informațiile tarifare (BTI-Binding Tarif Information) date pe produse similare de către autoritățile vamale din Marea Britanie si Franța având in vedere dispozițiile art 11 din Regulamentul CE nr. 2913/92 care prevede ca aceste informații se emit unui titular si au legătura cu o operațiune de import sau export preconizata. In acest sens, dispozițiile art. 12 alin. 3 si alin. 5 din același act normativ prevad obligațiile ce revin in sarcina titularului unor astfel de informații precum si momentul la care aceste informații inceteaza sa mai fie valabile.Astfel, organele de control in mod temeinic si legal in conformitate cu Notele explicative ale Nomenclaturii Combinete a Uniunii Europene si cu Regulile nr. 1 si nr. 6 de interpretare a nomenclaturii mărfurilor, prevăzute in Tariful vamal al Comunității Europene nr. 2658/87, respectiv 1214/2007, au încadrat interfoanele pentru monitorizarea bebelușilor la poziția tarifara 8528 - Monitoare si proiectoare, care nu incorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare de televiziune, chiar incorporând un aparat de recepție radiodifuziune sau un aparat de inregistraresau de reproducere a sunetului sau a imaginilor, subpozitia_-Altele cu o taxa vamala de 14%, prin aplicarea regulii generale 3 litera c), de interpretare a Nomenclaturii Combinate: "sistemele de supraveghere video, alcătuite dintr-un număr limitat de camere de televiziune si un monitor se clasifica la aceasta poziție in caul in care fac parte dintr-un set prezentat pentru vânzarea cu amănuntul".

Prin aplicarea acelorași Reguli nr. 1 si nr. 6, caruselele muzicale se incadreaza la poziția_ - Alte jucării prezentate in serii sau seturi complete cu o taxa vamala de 4,7 %, deoarece acest produs este creat pentru prinderea pe patul pliant, fiind compus dintr-un brat viu colorat, decorat, iar in varf are o floare mare cu oglinda, 4 jucării moi, produsul are o melodie lenta cu durata de câteva minute, confecționată din catifea, bumbac si plastic.

Astfel, organele vamale in mod temeinic si legal au recalculat obligațiile vamale de import stabilind diferente suplimentare cu titlu de taxe vamale in suma de 5.811 lei si cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, intrucat incadrariior stabilite de autoritatea vamala pentru mărfurile importate le corespund cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare inscrise in declarațiile vamale de import.

De asemenea, intrucat societatea nu a achitat in vama, la momentul importului taxele vamale si TVA in cuantumul datorat, iar organele vamale in urma controlului ulterior au stabilit diferente suplimentare cu titlu de taxe vamale in suma de 5.811 lei si cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, aferent acestor obligații reclamanta datorează dobânzi si penalități de intarziere de la data nașterii datoriei vamale. Precizam ca momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor in libera circulație, data la care importatorul este obligat sa achite obligațiile vamale aferente mărfurilor importate, stabilite cu respectarea dispozițiilor normative incidente in materie la data importului.

In drept art.115-118 C.p.civ., dispozițiile art. 119 alin. (1), art.120 alin (2) si art. 120^A 1alin. (1), alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, unde se precizează dispozițiile legale privind dobânzile si penalitățile de intarziere ce se datorează ca urmare a neachitarii la termenul de scadenta de către debitor a obligațiilor datorate si neplatite la bugetul general consolidat al statului la scadenta.

A solicitat judecarea cauzei in lipsa.

Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice B. -Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat textele normative incidente în materie instituie posibilitatea exercitării de către organul vamal a controlului ulterior asupra declarațiilor vamale, reverificarea, respectiv efectuarea unui nou control ulterior asupra unei declarații vamale care a mai fost supusă în prealabil unui alt control^:ulterior fiind condiționată de existenta unor elemente noi, de natura informațiilor inexacte sau incomplete, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.

In consecința, declarația vamală poate fi supusă controlului ulterior, însă un al doilea control ulterior asupra aceleiași declarații vamale este supus restricțiilor anterior enunțate.

La momentul înregistrări declarației vamale nu se efectuează controlul ulterior al declarației, astfel cum este definită această activitate de actele normative astfel încât organele vamale pot verifica operațiunea vamală în cadrul unei acțiuni de control ulterior. Declarațiile vamale de import nu au mai fost supuse unui control ulterior astfel ca, excepția nelegalității deciziei contestate pe motiv de încălcare a dispozițiilor legale privitoare la reverificare nu poate fi primita de instanța.

In ceea ce privește legalitatea aplicării de către organele vamale a cotelor de taxe vamale aferente codurilor tarifare corespunzătoare stabilirii încadrării corecte a mărfurilor importate, în urma verificării corectitudinii încadrării tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiile vamale de import organele vamale din cadrul DJAOV M. au constatat că produsele: interfoane, termometru cu higrometru, genți înfășat, geantă pentru scutece, geantă cu salteluță pentru înfășat, geantă pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticică au fost declarate la coduri tarifare cu o taxă mai mică decât cea corespunzătoare codului tarifar corect.

Astfel, interfoanele au fost declarate la poziția 8517 - aparate telefonice pentru beneficiari, inclusiv telefoanele pentru rețeaua de telefonie mobilă și pentru alte rețele fără fir; alte aparate pentru transmisia sau recepția vocii, a imaginii sau a altor date, inclusiv aparatele pentru comunicație în rețele cu sau fără fir (cum ar fi o rețea locală sau o rețea de mare suprafață), altele decât aparatele de transmisie sau recepție de la pozițiile 8443, 8525, 8527 sau 8528, respectiv subpoziția_ cu taxe vamale 0% precum și la poziția 8525 - aparate de emisie recepție pentru radiodifuziune sau televiziune, chiar încorporând un aparat de recepție sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului; camere de televiziune, aparate fotografice digitale și camere video cu înregistrare, respectiv subpoziția_ aparate de emisie care încorporează un aparat de recepție-^ taxe vamale 0%.Totodată, caruselele muzicale au fost declarate la poziția 9503 - " triciclete, trotinete, automobile cu pedale și jucării similare cu roți; landouri și ; cărucioare pentru păpuși; păpuși; alte jucării; minimodele și modele similare ; similare pentru divertisment, animate sau nu; jocuri enigmistice (puzzle) de -orice fel, subpoziția_ instrumente și aparate muzicale de jucărie-cu taxa vamală 0%.

In conformitate cu Regulile generale de interpretare a Nomenclaturii combinate, Notelor explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene și prin aplicarea textelor oficiale ale Notelor explicative la Sistemului armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007, JO L 286, 31.10. 2007:

"Incadrarea mărfurilor în Nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor in tarifele vamale se face conform următoarelor principii:

1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativa. încadrarea mărfii considerându-se legal determinata atunci când este in concordanta cu textul pozițiilor si al notelor de secțiuni si ce capitole si atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați in acele poziții si note după următoarele reguli: 2. a) Orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca el să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit(....).;

3. Atunci când mărfurile ar putea fi încadrate la două sau mai multe poziții, prin aplicarea regulii 2 b), sau în orice alt caz, încadrarea se face după cum urmează:

a)poziția cea mai specifică are prioritate fată de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general.

6. încadrarea mărfurilor în subpozițiile unei poziții se efectuează, în mod legal, prin respectarea termenilor acelor subpoziții(....), înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel.

Ca atare, în conformitate cu Notele Explicative ale Nomenclaturii Combinate a Uniunii Europene și cu Regulile nr. 1 și nr. 6 de interpretare interfoanele pentru monitorizarea; bebelușilor se încadrează la poziția tarifară 8528 - Monitoare și proiectoare, ; care nu încorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare/de televiziune, chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor, ; subpoziția_ - Altele cu o taxă vamală de 14 %, prin aplicarea regulii generale 3 litera c), de interpretare a Nomenclaturii Combinate; „sistemele de supraveghere video, alcătuite dintr-un număr limitat de camere de televiziune și un monitor se clasifică la această poziție în cazul în care fac parte dint-un set prezentat pentru vânzarea cu amănuntul". Prin aplicarea acelorași Reguli nr. 1 și nr. 6, caruselele muzicale seîncadrează la poziția_ - Alte jucării prezentate în serii sau seturi complete cu o taxă vamală de 4,7%, deoarece acest produs este creat pentru l prinderea pe patul pliant, fiind compus dintr-un braț viu colorat, decorat, iar în » vârf are o floare mare cu oglindă, 4 jucării moi, produsul are o melodie lentă * cu durată de câteva minute, confecționată din catifea, bumbac și plastic.In ceea ce privește invocarea informațiilor tarifare (BTI - Binding Tariff Information) date pe produse similare de către autoritățile vamale din Marea Britanie și Franța, apreciem ca acestea nu pot fi reținute de instanța in soluționarea favorabila a cauzei, deoarece conform art. 11 din Regulamentul CE nr.2913/92 aceste informații se emit unui titular și au legătură cu o operațiune de import sau export preconizată. In acest sens, la art.12 alin.3 și alin. 5 din Regulamentul CE nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar obligațiile prevăzute în sarcina titularuluiunor astfel de informații precum și momentul la care aceste informații încetează să mai fie valabile.

In consecință, întrucât încadrărilor stabilite de organele de control pentru mărfurile importate le corespund cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare înscrise în declarațiile vamale de import, în mod legal organele de control vamal au recalculat obligațiile vamale stabilind diferențe suplimentare cu titlu de taxe vamale în sumă de 5.811 lei și cu titlu de TVA suma de 1.394 lei.

Relativ la argumentul invocat de reclamanta referitor la calcularea de accesorii aferente diferenței de obligații vamale suplimentare stabilite în urma controlului pentru perioada anterioară deciziei de regularizar, apreciem ca si acesta nu este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Conform art.201 lit.a) din Regulamentul CE nr.2913/1992: „O datorie vamală la import poate să ia naștere prin: punerea în liberă circulație a mărfurilor supuse drepturilor de import".

Deci momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor în liberă circulație, dată la care importatorul este obligat să achite obligațiile vamale aferente mărfurilor importate, stabilite cu respectarea dispozițiilor normative incidente în materie la data importului.

Potrivit dispozițiilor art. 119 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de p.fiscală, rep., cu modificările și completările ulterioare (1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.

Art. 120 Dobânzi

(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2) Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv.Art. 120*1*) Penalități de intarziere-(1)Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate

de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale prin-

cipale.

(2)Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se datorează și nu se calculează penalitati de întârziere pentru obligațiile fiscale principale stinse;

b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de întârziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la Ut. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse. (3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.

In consecință, accesoriile se datorează pentru obligațiile datorate și neplătite la bugetul general consolidat al statului la scadență.

Intrucât reclamanta nu a achitat în vamă, la momentul importului taxele vamale și TVA în cuantumul datorat, iar organele vamale în urma controlului ulterior au stabilit diferențe suplimentare cu titlu de taxe vamale în sumă de 5.811 Iei și cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, aferent acestor obligații se datorează dobânzi și penalități de întârziere de la data nașterii datoriei vamale.

In contextul celor de mai sus, in mod temeinic si legal organul administrativ a decis in sensul respingerii contestației administrative ca neintemeiata.

In ceea ce privește petitul referitor la restituirea sumei de 7145 lei simpla cerere nu este suficienta pentru a se dispune o asemenea măsura,capătul de cerere fiind nemotivat.

La data de 31.01.2014 reclamanta a depus raspuns la intampinarile formulate de catre cei 2 parati.

In temeiul H.G. nr._.07.2013 privind organizarea si funcționarea ANAF, intrucat incepand cu data de 01.08.2013, calitatea de parat a ANV este preluata de ANAF, organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finanțelor Publice, a fost dispusa citarea in cauza in calitate de parat a ANV prin ANAF si a Direcției Județeane Pentru Accize si Operațiuni Vamale M. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B..

A fost incuviintata proba cu acte pentru ambele parti.

A fost depus dosarul administrativ.

Prin sentinta civila nr._14, Tribunalul Bucuresti a admis in parte actiunea, a anulat in parte decizia nr.430/30.10.2012 de solutionare a contestatiei si decizia pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, precum si procesul verbal de control nr.2690/03.07.2012 in ceea ce priveste accesoriile calculate pentru perioada anterioara datei emiterii deciziei de regularizare, a dispus restituirea sumelor platite cu acest titlu si a mentinut in rest actele fiscale atacate.

In motivare, prima instanta a aratat ca pe numele reclamantei, pe baza procesului verbal de control nr.2690/03.07.2012(f.32), a fost emisa Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012 întocmite de Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale M. prin care s-au stabilit obligatii de plata suplimentare pentru o . produse importate.

Impotriva deciziei si procesului verbal de control reclamanta a formulat contestatie administrativa, solutionata negativ prin Decizia nr.430/30.10.2012(f.12).

Reclamanta a formulat prezenta actiune solicitând anularea deciziei de soluționare a contestației nr.430/30.10.2012 si anularea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, precum si restituirea sumei de 7145 lei, taxe vamale, TVA si dobanzi aferente taxelor vamale si TVA, precum si penalitati de intarziere.

Reclamanta a criticat modalitatea de efectuare a controlului sustinand ca, la controlul documentelor s-a acordat liberul de vama, iar dupa verificarea declaratiilor vamale si finalizarea importului nu s-a constatat ca se justifica recalcularea drepturilor de import aferente, astfel ca, doar aparitia unor elemente noi, de care nu a avut cunostinta autoritatea vamala la momentul stabilirii drepturilor vamale permiteau reevaluarea acestora. Potrivit art.100 al.3 din Legea nr.86/2006 si art.78 pct.3 din Codul Vamal Comunitar, regularizarea situatiei este posibila doar in cazul in care la reverificarea declaratiei sau dupa controlul ulterior, rezulta ca, dispozitiile legale privind regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informatii inexacte sau incomplete.

Aceste sustineri ale reclamantei sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse de catre instanta, intrucat textele normative incidente în materie, instituie posibilitatea exercitării de către organul vamal a controlului ulterior asupra declarațiilor vamale.

Potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare la data intocmirii actului atacat:

" Cand dupa reverificarea declarației sau dupa controlul ulterior rezulta ca dispozițiile care reglementeaz regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamala ia masuri pentru regularizarea situației, tinand seama de noile elemente de care dispune."

De asemenea, art. 78 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede:

1 .Autoritățile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declarația dupa acordarea liberului de vama pentru mărfuri.

Nu rezulta ca declarațiile vamale de import ar mai fi fost supuse unui alt control ulterior înaintea intocmirii deciziei de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, astfel ca, in mod corect in urma verificărilor efectuate, s-a constatat ca anumite mărfuri au fost încadrate eronat in Tariful Vamal.

In consecința, declarația vamală poate fi supusă controlului ulterior, însă doar un al doilea control ulterior asupra aceleiași declarații vamale, este supus restricțiilor anterior enunțate.

La momentul înregistrării declarației vamale nu se efectuează controlul ulterior al declarației, astfel cum este definită această activitate de actele normative, astfel încât organele vamale pot verifica operațiunea vamală în cadrul unei acțiuni de control ulterior.

Declarațiile vamale de import nu au mai fost supuse unui control ulterior, astfel ca, nelegalitatea deciziei contestate pe motiv de încălcare a dispozițiilor legale privitoare la reverificare, nu poate fi primita de instanța.

Sub aspectul accesoriilor, reclamanta a sustinut faptul ca, scadenta obligatiilor de plata nu poate fi raportata la data efectuarii importurilor, ci la data mentionata in actele vamale intocmite ca urmare a controlului vamal ulterior. Intrucat la momentul efectarii importurilor autoritatea vamala a acordat liberul de vama, declarantul nu poate fi considerat in culpa pentru neexecutarea obligatiei de plata cu privire la o suma ce a fost stabilita ulterior acestei date.

Legat de acest aspect, ..100 al. 5 si 8 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal, in cazul in care se constata ca a luat nastere o datorie vamala sau ca au fost sume platite in plus, autoritatea vamala ia masuri pentru incasarea diferentelor in minus sau rambursarea sumelor platite in plus, iar declaratia vamala acceptata si inregistrata constituie titlu de creanta.

Rezulta deci ca, in urma plasarii marfurilor sub un tip de regim vamal, ca urmare a controlului ulterior, datoria vamala ia nastere in momentul intocmirii actului constatator, respectiv procesul vrebal si decizia de regularizare a situatiei, intocmite ca urmare a constatarilor retinute in cadrul controlului vamal ulterior.

Ca urmare, calcularea de catre organul vamal a dobanzilor si majorarilor de intarziere pe o perioada anterioara datei intocmirii actului constatator, respectiv de la data efectuarii importurilor este contrara dispozitiilor legale.

Potrivit art.119 al.1 din OG 92/2003 privind C.procedura fiscala, neachitarea la scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, atrage calcularea de majorari de intarziere.

Potrivit art.120 alin (2) si art. 120^A 1 alin. (1), alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, rep. dobânzile se datorează ca urmare a neachitarii la termenul de scadenta de către debitor a obligațiilor datorate si neplatite la bugetul general consolidat al statului la scadenta.

Intrucat sumele in cauza au fost stabilite in urma controlului ulterior, instanta constata ca dobanzile si majorarile de intarziere calculate pentru perioada anterioara datei emiterii deciziei de regularizare au fost nelegal stabilite, motiv pentru care va dispune restituirea sumelor platite cu acest titlu.

In ceea ce privește legalitatea aplicării de către organele vamale a cotelor de taxe vamale aferente codurilor tarifare corespunzătoare stabilirii încadrării corecte a mărfurilor importate, în urma verificării corectitudinii încadrării tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiilor vamale de import, organele vamale din cadrul DJAOV M. au constatat că o . produse: interfoane, termometru cu higrometru, genți înfășat, geantă pentru scutece, geantă cu salteluță pentru înfășat, geantă pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticică au fost declarate la coduri tarifare cu o taxă mai mică decât cea corespunzătoare codului tarifar corect.

Reclamanta a contestat prin prezenta actiune, incadrarea tarifara cu privire la 2 marfuri importate: „interfon pentru bebelusi” si „carusel muzical”.

In realitate, acestea nu puteau fi incadrate la pozitia tarifara_, asa cum s-a completat in decalaratiile vamale de import, intrucat potrivit Notelor Explicative ale Nomenclaturii Combinate a Uniunii Europene și Regulilor nr. 1 și nr. 6 de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful Vamal al CE nr.2658/87, respectiv 1214/2007 interfoanele trebuiau incadrate la pozitia tarifara 8528-monitoare, proiectoare care nu incorporeaza un aparat de receptie de televiziune; aparate receptoare de televiziune chiar incorporand un aparat de receptie de radiodifuziune sau un aparat de inregistrare sau reproducere a sunetului sau imaginilor-subpozitia_-altele cu o taxa vamala de 14%.

Chiar daca interfonele pentru bebelusi nu intra in categoria monitoarelor si proiectoarelor si nu incorporeaza un aparat de receptie de televiziune, acesta incorporeaza un aparat de inregistrare sau reproducere a sunetului sau imaginilor, fapt ce atrage incadrarea in pozitia tarifara 8528 si nu in pozitia 8517, nefiind un aparat telefonic sau un aparat folosit exclusiv pentru transmisia sau recepția vocii, a imaginii sau a altor date, cum este cazul aparatelor de transmisie sau de receptie.

Totodată, caruselele muzicale au fost declarate la poziția 9503 - triciclete, trotinete, automobile cu pedale și jucării similare cu roți; landouri și cărucioare pentru păpuși; păpuși; alte jucării; minimodele și modele similare ; similare pentru divertisment, animate sau nu; jocuri enigmistice (puzzle) de-orice fel, subpoziția_-instrumente și aparate muzicale de jucărie cu taxa vamală 0%.

Prin aplicarea acelorași Reguli nr. 1 și nr. 6, caruselele muzicale se încadrau la poziția_ - Alte jucării prezentate în serii sau seturi complete, cu o taxă vamală de 4,7% si nu la subpoziția_, cu taxa vamală 0%, deoarece acest produs este creat pentruprinderea pe patul pliant, fiind compus dintr-un braț colorat, decorat, cu o floare mare in varf cu oglindă si 4 jucării moi, fiind vorba deci, despre o jucarie diponibila in seturi.

Legat de invocarea informațiilor tarifare (BTI - Binding Tariff Information) date pe produse similare de către autoritățile vamale din Marea Britanie și Franța, acestea nu pot fi reținute de catre instanța deoarece, conform art.11 din Regulamentul CE nr.2913/92 aceste informații se emit unui titular și au legătură cu o operațiune de import sau export preconizată, incadrarile tarifare fiind deci valabile doar in cazul operatiunii de import/export efectuate de comerciantii respectivi in Marea Britanie și Franța, in acest sens, fiind stipulat si in art.12 alin.3 și alin. 5 din Regulamentul CE nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (obligațiile prevăzute în sarcina titularuluiunor astfel de informații precum și momentul la care aceste informații încetează să mai fie valabile).

In consecință, întrucât încadrările stabilite de organele de control pentru mărfurile importate aveau cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare înscrise în declarațiile vamale de import de catre reclamanta, în mod legal organele de control vamal au recalculat obligațiile vamale stabilind diferențe suplimentare cu titlu de taxe vamale și cu titlu de TVA .

In consecinta, avand in vedere considerentele expuse, Tribunalul a anulat doar in parte Decizia nr.430/30.10.2012 de solutionare a contestatiei si Decizia pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, precum si procesul verbal de control nr.2690/03.07.2012, in ceea ce priveste accesoriile calculate pentru perioada anterioara datei emiterii deciziei de regularizare si a dispus restituirea sumelor platite cu acest titlu.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Agenția Naționala de Administrare Fiscala, solicitand modificarea in parte a hotararii atacate, ca nelegala, in sensul respingerii acțiunii in totalitate, ca nefondata.

In motivare, recurenta parata a aratat ca:

A. Potrivit dispozițiilor art.1 din O.U.G. nr.74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agenției Naționale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, Agenția Naționala de Administrare Fiscala se reorganizeaza ca urmare a fuziunii prin absorbție si preluarea activitatii Autoritatii Naționale a Vămilor.

La data de 01.08.2013 a intrat in vigoare H.G. nr.520/24.07.2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, data de la care s-a abrogat H.G. nr. 110/2009 privind organizarea si funcționarea Autoritatii Naționale a Vămilor, cu modificările si completările ulterioare.

Potrivit art.11 alin.(3) din O.U.G. nr.74/2013 pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecătorești, indiferent de faza de judecata, Agenția si direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se subroga in toate drepturile si obligațiile Autoritatii Naționale a Vămilor si ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, dupa caz, si dobândesc calitatea procesuala a acestora, incepand cu data intrării in vigoare a H.G. nr.520/24.07.2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala.

Având in vedere dis, va rugam sa luați act de faptul ca, incepand cu data de 01.08.2013, calitatea de parat in care A. Naționala a Vămilor a fost citata in cauza este preluata de AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, organ de specialitate al administrației publice centrale, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finanțelor Publice, reprezentarea urmând sa fie asigurata de către Direcția Generala Juridica din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala.

Totodata, potrivit dispozițiilor art. 10 alin.(l) si (5) din O.U.G. nr.74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agenției Naționale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice (institutii publice cu personalitate juridica) preiau prin fuziune prin absorbție direcțiile regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiile județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale din aria de competenta.

B. Cu privire la dispozițiile instantei de fond din sentinta atacata cu privire la "anularea in parte a deciziei pentru regularizarea situatiei privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012, precum si procesul verbal de control nr. 2690/03.07.2012 in ceea ce privește accesoriile calculate pentru perioada anterioara datei emiterii deciziei de regularizare si dispune restituirea sumelor plătite cu acest titlu" reitereaza si in fata instantei de recurs excepția lipsei calitatii procesual pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscala, avand in vedere urmatoarele:

Una dintre condițiile pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa si in același timp a persoanei impotriva careia se poate exercita acțiunea. Calitatea de reclamant in procesul poate aparține numai persoanei care pretinde ca i-a fost incalcat un drept al sau, iar calitatea de parat in procesul civil poate aparține numai persoanei despre care se afirma ca a incalcat sau nu a recunoscut acel drept.

Mai mult decât atat, potrivit art. 13 alin.(1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările si completările ulterioare:

"La primirea cererii, instanta dispune citarea pârtilor si poate cere autoritatii al cărei act este atacat sa îi comunice de urgenta acel act, împreuna cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei".

Astfel, reiese foarte clar ca, in contenciosul administrativ, litigiile se nasc intre persoana vatamata si autoritatea publica emitenta a actului administrativ pretins vătămător.

Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ conține definițiile unor termeni specifici contenciosului administrativ, preluate, de altfel, din literatura juridica de specialitate, si care, contureaza foarte clar specificul raporturilor juridice procesuale in materia contenciosului administrativ, respectiv acela ca, părțile unui astfel de raport juridic procesual sunt persoana vatamata, pe de o parte, si autoritatea administrativa emitenta a actului vătămător, pe de alta parte.

Invedereaza astfel, prevederile art. 2 alin.(1) lit. a), art. 2 alin.(1) lit. c), art. 2 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 554/2004, din coroborarea carora rezulta foarte clar ca partile unui litigiu de contencios administrativ sunt persoana vatamata si autoritatea publica emitenta a actului administrativ vătămător, fara sa lase loc vreunei alte interpretări.

Potrivit prevederilor art.1 alin.1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ,

"Orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata."

Soluțiile pe care le poate da instanta de contencios administrativ, se pronunța tot in contradictoriu cu autoritatile publice emitente ale acte/or administrative atacate.

Având in vedere textele de lege mai sus citate, rezulta cu claritate ca, pentru a avea calitate procesuala in cauza, A.N.A.F. ar fi trebuit sa emită un act administrativ pretins vătămător de către reclamant, situatie in care, in cazul in care s-ar fi admis acțiunea, instanta ar fi putut face aplicabilitatea art. 18 din Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ, in ceea ce ne privește.

Astfel, este evident ca, pentru a avea calitate procesuala pasiva . ca obiect legea contenciosului administrativ, trebuie îndeplinita condiția privind emiterea unui act administrativ pretins vătămător de către persoana chemata in judecata ca parata, sau, nesolutionarea de către acea persoana, in termen legal, a unei cereri.

In speța, in ceea ce privește Agenția Naționala de Administrare Fiscala, nu este îndeplinita aceasta condiție, intrucat Agenția Naționala de Administrare Fiscala nu a emis nici Decizia pentru regularizarea situatiei privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012 si nici Procesul- verbal de control nr. 2690/03.07.2012. a căror anulare se solicita prin capetele 2 si 3 de cerere.

Decizia pentru regularizarea situatiei privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012 si Procesul- verbal de control nr. 2690/03.07.2012 au fost emise de Direcția iudeteana pentru accize si operațiuni vamale M. din cadrul Direcției Regionale pentru Accize si Operațiuni Vamale Clui si nu de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala.

Potrivit art. 10 alin.(1) si (5) din O.U.G. nr.74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agenției Naționale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice preiau prin fuziune prin absorbție direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile Județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale din aria de competență.

Potrivit art. 13 alin.(1) din H.G. nr.520/2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, institutii publice cu personalitate iuridică.

Actele a căror anulare se solicită in prezenta cauza au fost emise de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale Cluj - Direcția judeteana pentru accize si operațiuni vamale M., structura a cărei activitate a fost preluata prin fuziune prin absorbție de către Direcția generala regionala a finanțelor publice B. (singura institutie publică cu personalitate juridica care are calitate procesuala pasiva cu privire la capelele 2,3 si 4 ale acțiunii si căreia trebuie să-i fie comunicate,de asemenea toate actele procedurale).

De asemenea, recurenta nu are calitate procesuala pasiva nici in ceea ce privește solicitarea reclamantei privind "restituirea sumei de 7145 lei reprezentând taxe vamale, TVA, dobânzi aferente taxelor vamale, dobânzi aferente TVA, penalitati de intarziere aferente taxelor vamale si penalitati de intarziere aferente TVA, achitata si nedatorata" (capatul 4 de cerere).

Asa cum se stipuleaza si la pct.2 din Anexa 1 din O.M.F.P. nr. 1939/2006 pentru aprobarea Procedurii de compensare a creanțelor fiscale rezultate din raporturi juridice vamale si de restituire a eventualelor diferente, ca urmare a cererii de compensare/restituire, depusa de contribuabilul titular al operațiunii vamale, o eventuala restituire a sumei de 7145 lei nu poate fi efectuata decât de "autoritatea vamala la care au fost plătite sumele a căror compensare sau restituire se solicita", in speța de Direcția generala regionala a finanțelor publice B., care incepand cu data de 01.08.2013, a preluat activitatea Direcției Regionale pentru Accize si Operațiuni Vamale B..

In concluzie, solicita instantei de recurs sa cenzureze sentinta atacata in sensul admiterii excepției lipsei calitatii procesuale pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscala si sa respingă capetele 2, 3 si 4 ale cererii de chemare in judecata, in ceea ce o privește, ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cererii de recurs invedereaza urmatoarele:

Instanta de fond a interpretat total eronat dispozițiile legale ce reglementeaza calcularea de către organul vamal a dobânzilor si majorarilor de intarziere.

Pentru o mai bina înțelegere si clarificare a spetei dedusa judecatii precizeaza ca:

S. C. Baruch Impex SRL prin comisionarul S.C. S. R. S.A. a importat de la partenerul sau extern Shenzhen Jiehengda Industry - C. prin Babymoov - Franța, diverse articole pentru copii, înregistrând declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV_/23.06.2011, MRN 11 ROBV_/16.11.2011 si MRN 11 ROBV_/19.12.2011.

Declarațiile vamale mai sus mentionate au constituit obiectul controlului efectuat de Direcția judeteana pentru accize si operațiuni vamale M., care s-a finalizat prin emiterea Deciziei pentru regularizarea situatiei privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 14/2691/03.07.2012, emisa in baza Procesului verbal de control nr. 2690/03.07.2012.

In mod corect a retinut instanta de fond ca potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare la data întocmirii actului atacat:

,,Cand dupa reverificarea declarației sau dupa controlul ulterior rezulta ca dispozițiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informata inexacte sau incomplete, autoritatea vamala ia masuri pentru regularizarea situatiei, tinand seama de noile elemente de care dispune. "

De asemenea, art. 78 din Regulamentul CEE nr 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede:

1 .Autoritatile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declarația dupa acordarea liberului de vama pentru mărfuri.

2.Autoritatilevamale, dupa acordarea liberului de vama si pentru a se convinge de acuratetea datelor cuprinse in declarație, pot controla documentele comerciale si datele referitoare la operațiunile de import sau export, cu privire la mărfurile in cauza sau la operațiunile comerciale ulterioare in legătură cu aceste mărfuri.Asemenea controale pot fi efectuate la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate direct sau indirect din punct de vedere profesional de operațiunile mentionate sau al oricărei alte persoane aflata in posesia documentului si a datelor mentionate in scopuri comerciale. Aceste autoritati pot verifica, de asemenea, mărfurile, cand este inca posibil ca ele sa fie prezentate.

3.Atunci cand revizuirea unei declarații sau un control ulterior indica faptul ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritatile vamale, in conformitate cu dispozițiile prevăzute, trebuie sa ia masurile necesare pentru reglementarea situatiei, tinand seama de orice informație noua de care dispun."

Corect a retinut instanta de fond si faptul ca experții autoritatii vamale (Direcția Judeteana pentru Accize si Operațiuni Vamale M.) singura institutie care are competenta in stabilira incadrarii tarifare a mărfurilor, incadrarea corecta este cea de la poziția tarifara_ si_.

Atat organele vamale din cadrul D.J.A.O.V. M. cat si organul de soluționare a contestatiei, in mod corect au apreciat asa cum bine a retinut si instanta de fond ca in urma verificării corectitudinii incadrarii tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiilor vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV8800I0016283/16.11.2011 si MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 depuse de S. C. Baruch Impex SRL prin comisionarul S.C. S. R. S.A., produsele: interfoane, termometru cu higrometru, genți infasat, geanta pentru scutece, geanta cu salteluta pentru infasat, geanta pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticică, au fost declarate la coduri tarifare cu o taxa mai mica decât cea corespunzătoare codului tarifar corect. Totodata facem urmatoarele precizări:

Clasificarea mărfurilor se stabileste conform Regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii combinate. Notelor explicative la Nomenclatura combinata a Uniunii Europene si prin aplicarea textelor oficiale ale Notelor explicative la Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor. Dispozițiile art. 20, Capitolul 1 - Tariful vamal al comunităților europene si incadrarea tarifara a mărfurilor - Titlul II Factori pe baza carora se aplica drepturile de import sau de export si celelalte masuri prevăzute pentru schimburile cu mărfuri din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevăd ca:

" 1. Drepturile legal datorate la apariția unei datorii vamale se bazeaza pe Tariful Vamal al Comunitatii Europene.

2.Celelalte masuri prevăzute de dispozițiile comunitare care reglamenteaza domenii specifice referitoare la schimburile cu mărfuri se aplica, dupa caz, potrivit clasificării tarifare a acelor mărfuri.

3.Tariful Vamal al Comunităților Europene cuprinde:

(a)Nomenclatura Combinata a mărfurilor;

(b)Orice alta nomenclatura care se bazeaza parțial sau integral pe Nomenclatura Combinata sau care adauga la acesta orice subdiviziuni si care este stabilita prin dispozițiile comunitare care reglementează domenii specifice in vederea aplicarii masurilor tarifare referitoare la schimburile cu mărfuri;

(c)ratele si alte elemente de taxare aplicabile in mod normal mărfurilor cuprinse in Nomenclatura Combinata in ceea ce privește:

- drepturile vamale (...);

(d)masurile tarifare preferențiale cuprinse in acorduri pe care Ie-a incheiat Comunitatea cu anumite tari sau grupuri de tari si care prevăd acordarea tratamentului tarifar preferențial;

(e)masurile tarifare preferențiale adoptate unilateral de Comunitate pentru anumite tari, grupuri de tari sau teritorii;

(f)masurile autonome de suspendare, care prevăd o reducere sau o exonerare de drepturi de import aferente anumitor mărfuri;

(g)alte masuri tarifare prevăzute de legislația combinata.(...)

6. Clasificarea tarifara a mărfurilor reprezintă stabilirea, potrivit normelor in vigoare, a:

(a)subpozitiei din Nomenclatura Combinata sau a subpozitiei din orice alta nomenclatura mentionata la alin. (3) lit. (b) sau

(b)subpozitiei din orice alta nomenclatura care se bazeaza in întregime sau parțial pe Nomenclatura Combinata sau care adauga la aceasta orice subdiviziune si care este stabilita de normele comunitare care reglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor masuri decât cele tarifare referitoare la achimburile de mărfuri, in care mărfurile mentionate mai sus urmeaza sa fie clasificate"

De asemenea instanta de fond in mod corect retinut ca in cauza nu pot fi retinute in vederea soluționării acesteia, informațiile tarifare (BTI- Binding Tarif Information) date pe produse similare de către autoritatile vamale din Marea Britanie si Franța avand in vedere dispozițiile art 11 din Regulamentul CE nr. 2913/92 care prevede ca aceste informații se emit unui titular si au legătură cu o operațiune de import sau export preconizata. In acest sens, dispozițiile art. 12 alin. 3 si alin. 5 din același act normativ prvad obligațiile ce revin in sarcina titularului unor astfel de informații precum si momentul la care aceste informații inceteaza sa mai fie valabile.

Astfel, organele de control in mod temeinic si legal in conformitate cu Notele explicative ale Nomenclaturii Combinete a Uniunii Europene si cu Regulile nr. 1 si nr. 6 de interpretare a nomenclaturii mărfurilor, prevăzute in Tariful vamal al Comunitatii Europene nr. 2658/87, respectiv 1214/2007, au incadrat interfoanele pentru monitorizarea bebelușilor la poziția tarifara 8528 - Monitoare si proiectoare, care nu incorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare de televiziune, chiar incorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de inregistraresau de reproducere a sunetului sau a imaginilor, subpozitia_- Altele cu o taxa vamala de 14%, prin aplicarea regulii generale 3 litera c), de interpretare a Nomenclaturii Combinate: "sistemele de supraveghere video, alcatuite dintr-un număr limitat de camere de televiziune si un monitor se clasifica la aceasta poziție in caul in care fac parte dintr-un set prezentat pentru vanzarea cu amanuntul".

Prin aplicarea acelorași Reguli nr. 1 si nr. 6, caruselele muzicale se incadreaza la poziția_ - Alte jucării prezentate in serii sau seturi complete cu o taxa vamala de 4,7 %, deoarece acest produs este creat pentru prinderea pe patul pliant, fiind compus dintr-un brat viu colorat, decorat, iar in varf are o floare mare cu oglinda, 4 jucării moi, produsul are o melodie lenta cu durata de cateva minute, confectionata din catifea, bumbac si plastic.

F. de cele retinute de instanta de fond din care rezulta ca organele vamale in mod temeinic si legal au recalculat obligațiile vamale de import stabilind diferente suplimentare cu titlu de taxe vamale in suma de 5.811 lei si cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, intrucat incadrarile stabilite de autoritatea vamala pentru mărfurile importate le corespund cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare inscrise in declarațiile vamale de import consideram ca instanta fondului a interpretat in mod greșit dispozițiile legale referitoare la calculul dobânzilor si majorarilor de intarziere precum si momentul la care ia naștere datoria vamala.

Instanta de fond in mod greșit a retinut faptul ca: ,,calcularea de către organul vamal a dobânzilor si majorarilor de intarziere pe o perioada anterioara datei întocmirii actului constatator, respectiv de la data efectuării importurilor este contrara dispozițiilor legale" intrucat prin aplicarea regimului de punere in libera circulație mărfurile capata statut comunitar se poate dispune de acestea pentru utilizare, consum, vanzare sau orice alta cativitate.

Astfel, in mod evident ca odata cu punerea in circulație a mărfurilor se achita si drepturile de import.

Așadar avand in vedere cele de mai sus precum si faptul ca societatea nu a achitat in vama, la momentul importului taxele vamale si TVA in cuantumul datorat, iar organele vamale in urma controlului ulterior au stabilit diferente suplimentare cu titlu de taxe vamale in suma de 5.811 lei si cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, aferent acestor obligații reclamanta datoreaza dobânzi si penalitati de intarziere de la data nașterii datoriei vamale.

Instanta de fond in este in eroare cand susține ca "dobânzile si majorarile de intarziere calculate pentru perioada anterioara datei emiterii deciziei de regularizare au fost nelegal stabilite" deoarece:

Momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor in libera circulație, data la care importatorul este obligat sa achite obligațiile vamale aferente mărfurilor importate, stabilite cu respecatrea dispozițiilor normative incidente in materie la data importului.

Potrivit dispozițiilor art. 201 lit. a) din Regulamantul CEE nr. 2913/1992: " O datorie vamala la import poate sa ia naștere prin: punerea in libera circulație a mărfurilor supuse drepturilor de import." Totodata, art. 119 alin. (1), art.120 alin (2) si art. 120¹ alin. (1), alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, unde se precizeaza dispozițiile legale privind dobânzile si penalitatile de intarziere ce se datoreaza ca urmare a neachitarii la termenul de scadenta de către debitor a obligațiilor datorate si neplatite la bugetul general consolidat al statului la scadenta.

In drept, art. 304 pct. 9 si art.304¹ din Codul de procedura civila; Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

Impotriva aceleasi sentinte a mai declarat recurs, la 10.06.2014, parata Directia Generala Regionala a Finanțelor Publice B. - Administrația Judeteana a Finanțelor Publice M., solicitand modificarea in parte a sentintei supuse criticii în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civilă și în consecință, respingerea in totalitate a cererii formulată de intimata - reclamanta ca neîntemeiată.

In motivare, recurenta parata a aratat ca prin Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, emisă în baza procesului verbal de control nr.2690/03.07.2012 întocmite de Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale M. au fost verificate declarațiile vamale de import MRN ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV_/16.11.2011 MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12. 2011 depuse de S.C. BARUCH IMPEX S.R. prin comisionarul S.C. S. R. SA.

Reclamanta-intimata a apreciat că, întrucât, la momentul efectuării importului și acordării liberului de vamă, declarantul a furnizat toate datele și elementele legătură cu importul efectuat si, ca atare, organele vamale nu aveau motive efectueze controlul ulterior asupra declarațiilor vamale în cauză.

Potrivit art. 100 alin.(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data întocmirii actului atacat, "Când după reverificarea declarației sau după controlul ulterior rezultă ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamală ia măsuri pentru regularizarea situației, ținând seama de noile elemente de care dispune".

De asemenea, art. 78 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului c 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede:

1 Autoritățile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declarația după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

2.Autoritățilevamale, după acordarea liberului de vamă și pentru a se convinge de acuratețea datelor cuprinse în declarație, pot controla documentele comerciale și datele referitoare la operațiunile de import sau export, cu privire la marfurile în cauză sau la operațiunile comerciale ulterioare în legătură cu aceste mărfuri. Asemenea controale pot fi efectuate la sediul declarantului, al oricât alte persoane interesate direct sau indirect din punct de vedere profesional de operațiunile menționate sau al oricărei alte persoane aflată în posesia documentului și a datelor menționate în scopuri comerciale. Aceste autorități pot verifica de asemenea, mărfurile, când este încă posibil ca ele să fie prezentate.

3.Atuncicând revizuirea unei declarații sau un control ulterior indică faptul că dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritățile vamale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute, trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situației, ținând seama de orice informație nouă de care dispun.

Prin urmare, textele normative incidente în materie instituie posibilitatea exercitării de către organul vamal a controlului ulterior asupra declarațiilor vamal reverificarea, respectiv efectuarea unui nou control ulterior asupra unei declare vamale care a mai fost supusă în prealabil unui alt control ulterior fiind condiționată de existența unor elemente noi, de natura informațiilor inexacte sau incomplete, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.

In consecința, având în vedere că declarația vamală potrivit art.4 pct.21 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă "actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și în modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal, ,,aceasta poate fi supusă controlului ulterior, însă un al doilea control ulterior asupra aceleiași declarații vamale fiind supus restricțiilor anterior enunțate. Cum în cauză, din probatoriile depuse de reclamanta, nu rezultă că declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV8800I0016283/16. 11.2011 și MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 ar mai fi fost supuse unui control ulterior înaintea întocmirii deciziei de regularizare contestate, excepția nelegalității deciziei contestate pe motiv de încălcare a dispozițiilor legale privitoare la reverificare nu poate fi primita de instanta investita cu soluționarea acțiunii pendinte.

In ceea ce privește legalitatea aplicării de către organele vamale a cotelor de taxe vamale aferente codurilor tarifare corespunzătoare stabilirii încadrării corecte a mărfurilor importate, în urma verificării corectitudinii încadrării tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV8800I0016283/16.11.2011 și MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 depuse de . prin comisionarul . organele vamale din cadrul Direcției județene pentru accize și operațiuni vamale M. au constatat că produsele: interfoane, termometru cu higrometru, genți înfășat, geantă pentru scutece, geantă cu salteluță pentru înfășat, geantă pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticică au fost declarate la coduri tarifare cu o taxă mai mică decât cea corespunzătoare codului tarifar corect.

In acest context, clasificarea mărfurilor se stabilește conform Regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii combinate, Notelor explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene și prin aplicarea textelor oficiale ale Notelor explicative la Sistemului armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, iar potrivit art.20. Capitolul 1 - Tariful vamal al comunităților europene și încadrarea tarifară a mărfurilor - Titlul II Factori pe baza cărora se aplică drepturile de import sau de export și celelalte măsuri prevăzute pentru schimburile cu mărfuri din Regulamentul (CEE) nr.2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, publicat în JO nr.302.1 L din 19.10.1992, se prevede in sensul ca:

1.Drepturile legal datorate la apariția unei datorii vamale se bazează pe Tariful Vamal al Comunităților Europene.

2.Celelalte măsuri prevăzute de dispozițiile comunitare care reglementează domenii specifice referitoare la schimburile cu mărfuri se aplică, după caz, potrivit clasificării tarifare a acelor mărfuri.

3. Tariful Vamal al Comunităților Europene cuprinde:

Nomenclatura Combinată a mărfurilor;

orice altă nomenclatură care se bazează parțial sau integral pe Nomenclatura Combinată sau care adaugă la acesta orice subdiviziuni și care este stabilită prin dispozițiile comunitare care reglementează domenii specifice în vederea aplicării măsurii tarifare referitoare la schimburile cu mărfuri;

ratele și alte elemente de taxare aplicabile în mod normal mărfurilor cuprinse Nomenclatura Combinată în ceea ce privește:

- drepturile vamale (....). măsurile tarifare preferențiale cuprinse în acorduri pe care Ie-a încheiat Comunitate cu anumite țari sau grupuri de țări și care prevăd acordarea tratamentului tarif preferențial;

măsurile tarifare preferențiale adoptate unilateral de Comunitate pentru anumite țări, grupuri de țări sau teritorii;

măsurile autonome de suspendare, care prevăd o reducere sau o exonerare de drepturi de import aferente anumitor mărfuri;

alte măsuri tarifare prevăzute de legislația comunitară. ()

6. Clasificarea tarifară a mărfurilor reprezintă stabilirea, potrivit normelor în vigoare a:

(a)subpozițieidin Nomenclatura Combinată sau a subpoziției din orice altă nomenclatură menționată la alin. (3) lit. (b) sau

(b)subpoziției din orice altă nomenclatură care se bazează în întregime sau părți pe Nomenclatura Combinată sau care adaugă la aceasta orice subdiviziune care este stabilită de normele comunitare care reglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor măsuri decât cele tarifare referitoare la schimburile de mărfuri, în care mărfurile menționate mai sus urmează să fie clasificate."

Mai mult, in conformitate cu Regulile generale de interpretare a Nomenclatura combinate, Notelor explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene ; prin aplicarea textelor oficiale ale Notelor explicative la Sistemului armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, prevăzute de Regulamentul (CEE) n 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007, JO L 286, 31.10. 2007:

,,Incadrarea mărfurilor în Nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor in tarifele vamale se face conform următoarelor principii:

1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considera ca având numai o valoare indicativa, încadrarea mărfii considerându-se lege determinata atunci când este in concordanta cu textul pozițiilor si al notelor de secțiuni si de capitole si atunci când nu sunt contrare termenilor utilizati in acele poziții si note după următoarele reguli:

2. a) Orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca el să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit(....).;

3. Atunci când mărfurile ar putea fi încadrate la două sau mai multe poziții, prin aplicarea regulii 2 b), sau în orice alt caz, încadrarea se face după cum urmează:

a) pozitia cea mai specifică are prioritate fată de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general.

6. încadrarea mărfurilor în subpozițiile unei poziții se efectuează, în mod legal, prin respectarea termenilor acelor subpoziții (....), înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. (…)."

Conform prevederilor sus menționate se reține că, pentru stabilirea unei încadrări tarifare corecte, determinantă este descrierea bunurilor care rezultă din documentele prezentate de către importator. Ca atare, în conformitate cu Notele Explicative ale Nomenclaturii Combinate a Uniunii Europene și cu Regulile nr. 1 și nr. 6 de interpretare a nomenclaturii mărfurilor, prevăzute în Tariful vamal al Comunității Europene nr. 2658/87, respectiv 1214/2007, interfoanele pentru monitorizarea bebelușilor se încadrează la poziția tarifară 8528 - Monitoare și proiectoare, care nu încorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare de televiziune, chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor, subpoziția_ - Altele cu o taxă vamală de 14 %, prin aplicarea regulii generale 3 litera c), de interpretare a Nomenclaturii Combinate; „sistemele de supraveghere video, alcătuite dintr-un număr limitat de camere de televiziune și un monitor se clasifică la această poziție în cazul în care fac parte dint-un set prezentat pentru vânzarea cu amanuntul". Prin aplicarea acelorași Reguli nr. 1 și nr. 6, caruselele muzicale se încadrează la poziția_ - Alte jucării prezentate în serii sau seturi complete cu o taxă vamală de 4,7%, deoarece acest produs este creat pentru prinderea pe patul pliant, fiind compus dintr-un braț viu colorat, decorat, iar în vârf are o floare mare cu oglindă, 4 jucării moi, produsul are o melodie lentă cu durată de câteva minute, confecționată din catifea, bumbac și plastic.

In ceea ce privește invocarea informațiilor tarifare (BTI - Binding Tariff Information) date pe produse similare de către autoritățile vamale din Marea Britanie și Franța, apreciaza ca acestea nu pot fi retinute de instanta in soluționarea favorabila a cauzei, deoarece conform art.11 din Regulamentul CE nr.2913/92 aceste informații se emit unui titular și au legătură cu o operațiune de import sau export preconizată. In acest sens, la art.12 alin.3 și alin. 5 din Regulamentul CE nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar obligațiile prevăzute în sarcina titularului unor astfel de informații precum și momentul la care aceste informații încetează să mai fie valabile.

În consecință, întrucât încadrărilor stabilite de organele de control pentru mărfurile importate le corespund cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare înscrise în declarațiile vamale de import, în mod legal organele de control vamal au recalculat obligațiile vamale stabilind diferențe suplimentare cu ti de taxe vamale în sumă de 5.811 lei și cu titlu de TVA suma de 1.394 lei.

Relativ la argumentul invocat de reclamanta -intimata referitor la calcularea de accesorii aferente diferenței de obligații vamale suplimentare stabilite în urma controlului pentru perioada anterioară deciziei de regularizare, apreciaza ca si acesta nu este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Conform art.201 lit. a) din Regulamentul CE nr.2913/1992: „O datorie vamala la import poate să ia naștere prin punerea în liberă circulație a mărfurilor supuse drepturilor de import".

Deci momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor în liberă circulație, dată la care importatorul este obligat să achite obligațiile vamale aferente mărfurilor importate, stabilite respectarea dispozițiilor normative incidente în materie la data importului.

Potrivit dispozițiilor art. 119 alin. (1), art. 120 alin. (1) și art. 120¹ alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, modificările și completările ulterioare, unde se precizează: "ART. 119

Dispoziții generale privind dobânzi și penalități de întârziere

(1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor c plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalităti de întârziere.

ART. 120

Dobânzi

(1)Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2)Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează incepând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv.

ART. 120¹

Penalități de întârziere

(1)Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de i târziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.

(2)Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:

a)dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se o torează și nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale prin pale stinse;

b)dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de i târziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la Ut. b), nivelul penalității de întârzie este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.

(3)Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.”

In consecință, accesoriile se datorează pentru obligațiile datorate și neplăte la bugetul general consolidat al statului la scadență.

Întrucât reclamanta nu a achitat în vamă, la momentul importului taxele vamale și TVA în cuantumul datorat, iar organele vamale în urma controlului ulterior au stabilit diferențe suplimentare cu titlu de taxe vamale în sumă de 5.811 lei și cu titlu de TVA suma de 1.394 lei, aferent acestor obligații se datorează dobânzi și penalități de întârziere de la data nașterii datoriei vamale.

In drept, dispozițiile legale la care a făcut referire in text, precum si pe prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Intimata-reclamanta a depus intampinare, solicitand rspingerea recursurilor.

In motivare, intimata-reclamanta a aratat ca avand in vedere apariția OUG 74/2013, intelege sa se judece cu Agenția Naționala de Administrare Fiscala care se subroga in drepturile si obligațiile Autoritatii Naționale a Vămilor.

Pentru motivele expuse mai sus solicita respingerea excepției lipsei calitatii procesuale pasive a Agențiie Naționale de Administrare Fiscal, aceasta subroqandu-se in drepturile si obligațiile Autoritatii Naționale a Vămilor.

In ceea ce privește Direcția Judeteana pentru Accize si Operațiuni Vamale M. menționeaza ca prin apariția OUG 74/2013 aceasta a fost preluata de Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice B., care s-a subrogat in drepturile si obligațiile Direcției Județene pentru Accize si Operațiuni Vamale M..

Având in vedere cele mentionate anterior, instanta de fond in mod corect a admis in parte acțiunea formulata in contradictoriu cu A. Naționala a Vămilor prin Agenția Naționala de Administrare Fiscala si Direcția Judeteana pentru Accize si Operațiuni Vamale M. prin Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice B. ca succesori in drepturi si obligații ale Autoritatatii Naționala a Vămilor si Direcției Județene pentru Accize si Operațiuni Vamale M..

II. Pe fondul cererii de recurs, in ceea ce privește accesoriile considera ca instanta de fond a aplicat in mod corect dispozițiile legale in materie.

In privința accesoriilor stabilite in urma controlului parata susține faptul ca momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor in libera circulație iar accesoriile se datoreaza pentru obligațiile datoarate si neplatite la buget la scadenta, respectiv de la data înregistrării declarației vamle. Se invoca art. 119 alin.1, art.120 alin.1 si si art.120¹ alin.1 si 2 din Codul de procedura fiscala.

Astfel, in conformitate cu prevederile art.120 alin.1 dobânzile se calculeaza pentru fiecare zi de întârziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta iar in conformitate cu prevederile art.120¹ plata cu intarziere a obligațiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarzire datorata pentru neachitarea la scadenta a obligațiilor fiscale.

Având in vedere prevederile legale mentionate, scadenta taxelor vamale stabilite in plus este stabilita prin Decizia privind regularizarea situatiei nr.14/2691/03.07.2012 la 10 zile de la data comunicării către debitor a valorii drepturilor datorate. De la data comunicării deciziei de regularizare a situatiei debitorul cunoaște exact cuatumul datoriei vamale datorate si termenul de plata si numai de la aceasta data se pot calcula eventuale accesorii in caz de neplata. De la aceasta data creanța devine certa, lichida si exigibila.

Având in vedere aceste aspecte doar in ipoteza in care nu se plătesc in termenul legal obligațiile principale reprezentând diferența de taxe vamale si TVA, stabilite prin procesul-verbal de control si decizia privind regularizarea situatiei. se vor putea calcula obligațiile accesorii.

Astfel, comunicarea Deciziei pentru regularizarea situatiei a fost efectuata ulterior datei de 03.07.2012 si in consecința obligațiile accesorii trebuiau calculate incepand cu a 11-a zi de la data comunicării si in nici un caz pentru perioada 16.11._12, cand debitorul nu cunoastea si nici nu avea de unde sa cunoasca sumele stabilite in plus.

De asemenea, avand in vedere faptul ca la momentul efectuării importurilor autoritatea vamala a acordat liberul de vama, a semnat si stampilat declarațiile vamale in vederea acceptarii regimului vamal solicitat de declarant, declarantul a considerat in mod rezonabil ca drepturile vamale achitate la data efectuării importului sunt cele legale. Declarantul nu poate fi considerat in culpa cu privire la neexecutarea obligației de plata de la data efectuării importului cu privire la o suma ce a fost stabilita ulterior acestei date.

In sensul celor de mai sus s-au pronuntat si instantele judecătorești, sens in care a anexat cererii de chemare in iudecata iurisprudenta relevanta.

In drept, Codul vamal al României, Regulamentul vamal. Codul vamal comunitar, art.120 alin.1 C.procedura fiscala.

Examinand recursul formulat de recurentele parate, Curtea va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de ANAF ca neintemiata deoarece prin OUG 74/2013, Agenția Naționala de Administrare Fiscala se subroga in drepturile si obligațiile Autoritatii Naționale a Vămilor, dobandind astfel calitate procesiala pasiva.

Pe fondul cauzei, Curtea retine ca prin Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.14/2691/03.07.2012, emisă în baza procesului verbal de control nr.2690/03.07.2012 întocmite de Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale M. au fost verificate declarațiile vamale de import MRN ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV_/16.11.2011 MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12. 2011 depuse de S.C. BARUCH IMPEX S.R. prin comisionarul S.C. S. R. SA.

In baza art. 100 alin.(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data întocmirii actului atacat, ,,Când după reverificarea declarației sau după controlul ulterior rezultă ca dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamală ia măsuri pentru regularizarea situației, ținând seama de noile elemente de care dispune".

De asemenea, art. 78 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede:

1 Autoritățile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declarația după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

Declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV8800I0016283/16. 11.2011 și MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 nu au mai fost supuse unui control ulterior înaintea întocmirii deciziei de regularizare contestate, astfel ca excepția nelegalității deciziei contestate pe motiv de încălcare a dispozițiilor legale privitoare la reverificare este neintemeiata.

In urma verificării corectitudinii încadrării tarifare a mărfurilor care au făcut obiectul declarațiile vamale de import MRN 11 ROBV8800I0008242/23.06.2011, MRN 11 ROBV8800I0016283 /16.11.2011 și MRN 11 ROBV8800I0008448/19.12.2011 depuse de . prin comisionarul . organele vamale din cadrul Direcției județene pentru accize și operațiuni vamale M. au constatat că produsele: interfoane, termometru cu higrometru, genți înfășat, geantă pentru scutece, geantă cu salteluță pentru înfășat, geantă pentru alimente, rucsac auto, carusel muzical, set de baie cărticică au fost declarate la coduri tarifare cu o taxă mai mică decât cea corespunzătoare codului tarifar corect.

Întrucât încadrărilor stabilite de organele de control pentru mărfurile importate le corespund cote mai mari de taxe vamale decât cele aferente codurilor tarifare înscrise în declarațiile vamale de import, în mod legal organele de control vamal au recalculat obligațiile vamale stabilind diferențe suplimentare cu ti de taxe vamale în sumă de 5.811 lei și cu titlu de TVA suma de 1.394 lei.

Cu privire la accesoriile aferente diferenței de obligații vamale suplimentare stabilite în urma controlului pentru perioada anterioară deciziei de regularizare, Curtea constata ca potrivit art.201 lit. a) din Regulamentul CE nr.2913/1992: „O datorie vamala la import poate să ia naștere prin punerea în liberă circulație a mărfurilor supuse drepturilor de import".

Deci momentul nașterii datoriei vamale este data înregistrării declarației vamale pentru punerea mărfurilor în liberă circulație, dată la care importatorul este obligat să achite obligațiile vamale aferente mărfurilor importate, stabilite respectarea dispozițiilor normative incidente în materie la data importului.

Potrivit art. 119 alin. (1), ,,Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor c plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalităti de întârziere.”

De asemenea, art. 120 prevede ca:

,,(1)Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

In final, art. 120¹stabileste ca:

,,(1)Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de i târziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.

(2)Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:

a)dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se o torează și nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale prin pale stinse;

b)dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de i târziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la Ut. b), nivelul penalității de întârzie este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.

(3)Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.”

In baza acestor texte de lege, Curtea apreciaza ca accesoriile se datorează pentru obligațiile datorate și neplăte la bugetul general consolidat al statului la scadență.

Din aceste motive, in baza textelor de lege mentionate, a art. 304¹ si 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursurile formulate, va modifica sentinta civila recurata in sensul ca va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de ANAF ca neintemeiata si va respinge cererea ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți M. FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, A. NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN ANAF, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. împotriva sentinței civile nr.1971/18.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ..

Modifică sentința recurată în sensul că:

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocată de ANAF, ca neîntemeiată.

Respinge cererea, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.10.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

O. D. P. V. H.V. B.

GREFIER

P. B. B.

Tribunalul București

Secția a II-a C.

Administrativ și Fiscal

Jud. fond D. C.

Red. jud. B.V./2 ex./20.10.2014

← Anulare act administrativ. Decizia nr. 7686/2014. Curtea de Apel...		Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7868/2014.... →

Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 10-10-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 10-10-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI