Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Hotărâre din 06-02-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 2121/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 23.01.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta – pârâtă ANAF-DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ (fosta G. F. – Comisariatul General) împotriva sentinței civile nr. 1066/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns a intimatul – reclamant, personal, identificat cu CI . nr._ eliberat de SPCEP S6 biroul 4 la data de 23.03.2010, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimatul a depus întâmpinare, după care:
Intimatul învederează că a comunicat întâmpinarea și către partea adversă și depune la dosar copia acesteia, care poartă viza de primire și ștampila instituției recurente.
Curtea, în raport de modificările legislative intervenite respectiv apariția HG nr. 520/2013, a OUG nr. 74/2013 și a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 1104/01.08.2013 dispune modificarea citativului în sensul menționării în calitate de recurentă a ANAF-Direcția Generală Antifraudă Fiscală și, nefiind alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Intimatul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile de fond doar în privința despăgubirilor acordate arătând că nu mai poate fi menținută și dispoziția privind reîncadrarea sa.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA ,
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 30.01.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. G. O. D. P. C. M. C.
GREFIER,
C. O.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 30.01.2014
Curtea în aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 06.02.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. G. O. D. P. C. M. C.
GREFIER,
C. O.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 824
Ședința publică de la 06.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta – pârâtă ANAF-DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ (fosta G. F. – Comisariatul General) împotriva sentinței civile nr. 1066/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D. I..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 23.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea succesiv la 30.01.2014 și la data de astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Deliberând asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a-VIII-a C. Administrativ si Fiscal la data de 22.08.2011 sub nr._ reclamantul S. D. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agentia N. de Administrare Fiscala, G. Financiara – Comisariatul General si G. Financiara – Sectia Municipiului Bucuresti anularea examenului de testare profesionala pentru functionarii publici din cadrul Garzii Financiare – Sectia Municipiului Bucuresti, anularea deciziei nr. 153/22.07.2011 privitor la eliberarea din functie, cu consecinta reincadrarii in functia publica de comisar clasa I, grad profesional superior la G. Financiara – Sectia Municipiului Bucuresti si plata salariilor aferente perioadei in care eliberarea din functie si-a produs efecte.
Prin sentinta civila nr.7577/14.12.2011 Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a-VIII-a C. Administrativ si Fiscal a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti- Sectia a-IX-a C. Administrativ si Fiscal, unde litigiul a fost inregistrat sub nr._ .
La termenul din 31.01.2013 reclamantul a depus cerere precizatoare in care a mentionat ca se judecata în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală si G. F. Comisariatul General si a precizat obiectul actiunii sub aspectul anularii deciziei nr.153/22.07.2011.
Tribunalul, prin sentința civilă nr. 1066 pronunțată la data de 28.02.2013, a admis cererea formulată de reclamantul S. D. I., a anulat decizia nr. 153/22.07.2011 emisă de G. F. – Secția Municipiului București și a dispus reîncadrarea reclamantului în funcția publică din care a fost eliberat. Totodată a fost obligată pârâta să achite reclamantului drepturile salariale cuvenite, indexate cu indicele de inflație, pentru perioada cuprinsă între data eliberării din funcție și data reintegrării efective.
În esență, pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.153/22.07.2011 emisa de G. Financiara- Sectia Municipiului Bucuresti (fila 21 dosar CapB) s-a dispus ca incepind cu data de 25.07.2011, ca urmare a reorganizarii Garzii Financiare, reclamantul S. D. I. se elibereaza din functia publica teritoriala de executie de comisar clasa I, grad profesional superior, conform dispozitiilor art.97 lit.c, art.99 al.1 lit.b, al.2, 3 si 5, art.103 si 106 din Legea nr.188/1999.
Reclamantul a formulat contestatie inregistrata sub nr._/16.08.2011 (fila 10 dosar CapB), respinsa conform listei cu rezultatele solutionarii contestatiilor (fila 14 dosar CapB). In consecinta, reclamantul a formulat prezenta cerere de chemare in judecata, precizata la data de 28.02.2013 in sensul ca solicita anularea deciziei nr.153/22.07.2011 cu consecinta reincadrarii in functia publica de comisar clasa I, grad profesional superior la G. Financiara – Sectia Municipiului Bucuresti si plata salariilor aferente perioadei in care eliberarea din functie si-a produs efecte.
Referitor la imprejurarea ca prezenta cererea de chemare in judecata a fost solutionata in contradictoriu cu parata G. Financiara – Comisariatul General, tribunalul retine incidenta prevederilor art.III al.3 din HG nr.566/2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare), conform carora „Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, Comisariatul General al Gărzii Financiare se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale secțiilor județene și ale Secției Municipiului București ale Gărzii Financiare și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
In ceea ce priveste emiterea deciziei de eliberare din functie, tribunalul a retinut ca aceasta a fost fundamentata pe dispozitiile art.6 al.1 din HG nr.1324/2009, Legea nr.188/1999, Ordinul nr.2253/23.06.2011 al Presedintelui ANAF si avizul favorabil al ANFP nr._/23.06.2011 si ca reclamantului i s-a acordat preavizul de 30 de zile calendaristice nr._/23.06.2011 (fila 23 dosar CapB). De asemenea, parata a avut in vedere rezultatele finale ale examenului de testare profesionala desfasurat in perioada 11.07-19.07.2011, unde reclamantul a fost declarat „respins”.
Examinând susținerile reclamantului din cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, tribunalul a constatat ca sunt invocate doua argumente: lipsa avizului conform al comisarului general al Gărzii Financiare, obligație stipulată expres de art. 6 alin. 1 din HG 1324/2009, în forma aflată în vigoare la data emiterii deciziei atacate si nerespectarea prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, in sensul nemotivarii deciziei de eliberare din functie.
Referitor la lipsa avizului conform al Comisarului General al Gărzii Financiare, tribunalul a retinut ca potrivit art. 6 alin. 1 din HG 1324/2009 (privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare), in forma in vigoare la data emiterii deciziei de eliberare din functie, „Sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti sunt conduse fiecare de un director coordonator, care numeste, angajeaza, promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul de executie din subordinea sa, cu avizul conform al comisarului general”.
In ceea ce priveste modificarile aduse HG 1324/2009 prin HG nr.566/2011, tribunalul retine ca HG nr.566/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial nr.405/09.06.2011 si in lisa mentiunii unei date de intrare in vigoare, aceasta data este chiar data publicarii in Monitorul Oficial, conform prevederilor art.12 al.3 din Legea nr.24/2000. De asemenea, in art.II din HG nr.566/2011 se mentioneaza ca „(1) Încadrarea personalului în limita numărului de posturi și în noua structură organizatorică se face în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (2) Până la data expirării termenului prevăzut la alin. (1), activitatea Gărzii Financiare este supusă dispozițiilor cuprinse în actele normative privind organizarea și funcționarea acesteia, în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
Din coroborarea acestor dispozitii legale tribunalul a retinut ca la data emiterii deciziei de eliberare din functie era obligatorie existenta avizului conform al comisarului general, inscris pe care parata nu a inteles sa il depuna la dosar, desi s-a acordat un termen in acest sens. Referatul nr._/22.06.2011 (fila 87) nu este de natura a suplini avizul expres prevazut de art. 6 alin. 1 din HG 1324/2009.
In consecinta, in lipsa avizului conform al comisarului general, decizia de eliberare din functie este lovita de nulitate.
In ceea ce priveste al doilea motiv invocat de reclamant, respectiv nerespectarea prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, in sensul nemotivarii deciziei de eliberare din functie, tribunalul retine urmatoarele:
Decizia de eliberare din functie contestata in prezenta cauza a fost intemeiata pe dispozitiile art.99 al.1 lit.b, al.2, 3 si 5 din Legea nr.188/1999, conform carora:” (1) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri: (...) b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public; (...) (2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) și e) - g) reprezintă motive neimputabile funcționarilor publici. (3) În cazul eliberării din funcția publică, autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice. (...) (5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici”.
A reținut instanța de fond că în mod corect reclamantul a mentionat in cererea precizatoare ca ipoteza avuta in vedere de art.99 al.1 lit.b din Legea nr.188/1999 trebuie coroborata cu dispozițiile art.100 din Legea nr.188/1999, care cuprind norme referitoare la reorganizare.
In cuprinsul deciziei nr.153/22.07.2011 nu se face trimitere la nici una dintre ipotezele limitativ prevazute de art.100 al.1 din Legea nr.188/1999 si nici nu exista o justificare in condițiile art.100 al.4 din Legea nr.188/1999.
Având insa in vedere dispozițiile art.117 din Legea nr.188/1999 („Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice”), tribunalul a apreciat ca, potrivit art.252 al.2 din Codul Muncii, decizia trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au determinat eliberarea reclamantului din functia publica, motivarea clara si precisa conferind persoanei vizate dreptul la aparare efectiva, iar instantei posibilitatea unui control judiciar efectiv.
Motivarea actului administrativ reprezinta o conditie de legalitate a acestuia si trebuie sa fie de natura a determina atat pe beneficiar cit si pe terti sa identifice clar argumentele de fapt si de drept avute in vedere de emitent.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta G. F. – Comisariatul General, pe care l-a declarat și motivat în condițiile legii.
Scutit de obligația achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar mobil în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997 și art. 229 Cod proc.fiscală recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 15.04.2013 sub nr._ .
Criticând sentința recurată, ca nelegala si netemeinica, fiind pronunțata cu incalcarea si aplicarea greșita a legii (art.304 pct.9 C.proc.civ.).
Recurentul arată că nu poate fi reținuta motivarea instanței de fond, in sensul ca decizia contestata a fost emisa cu incalcarea dispozițiilor legale întrucât nu exista avizul conform al comisarului general al Gărzii Financiare.
Astfel, in primul rand, in ceea ce privește aplicarea art.6 alin.(1) din H.G. nr.1324/2009 care prevedea avizul conform la carevface referire instanța de fond, învederam următoarele:
Asa cum se poate observa din nota de fundamentare, apariția actului normativ menționat anterior a fost determinata de necesitatea aplicării prevederilor O.U.G. nr.105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile adrhinistrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.
Precizează ca O.U.G. nr.105/2009 a modificat Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Prin Decizia nr.414/2010 a Curții Constituționale, s-a constatat ca dispozițiile art. I pct.1, art.i pct.6, art.l pct.27 si art.l pct.28 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstitutionale.
Așadar, in conținutul art.6 alin.d) valabil ca urmare a declarării neconstitutionalitatii O.U.G. nr.105/2009, prin lipsirea de temei constitutional art.6 alin.(1) in forma din H.G. nr.1324/2011, nu mai este necesar avizul conform al comisarului general.
Arată că și in ipoteza in care s-ar aprecia ca avizul conform al comisarului general ar fi fost inca prevăzut de textul legal menționat mai sus, aplicând legea in spiritul sau un asemenea aviz exista si este reprezentat de referatul de aprobare nr.803.798/22.06.2011. intocmit chiar de către Comisariatul General al Gărzii Financiare, privind noua structura organizatorica a Gărzii Financiare, structura care cuprinde posturile ramase ca urmare a procesului de reorganizare.
Astfel, noțiunea avizului conform este specifica operațiunilor procedurale anterioare emiterii actului administrativ, iar avizul, ca esența, asa cum a reținut si instanța de fond, reprezintă manifestarea unilaterala de voința care condiționează, in cazul avizului conform, manifestarea unilaterala de voința a organului administrativ.
In prezenta cauza, este situația unor eliberări din funcții publice ca urmare a unei proceduri de reorganizare care a fost declanșata prin printr-un act normativ, respectiv H.G. nr.566/2011, prin care s-a stabilit reducerea numărului de posturi la nivelul Gărzii Financiare.
Așadar, in speța dedusa judecații, un asemenea aviz putea fi dat numai la momentul declanșării procedurii de reorganizare si putea viza doar structura organizatorica interna a Gărzii Financiare.
Or, un "aviz" in sensul celor arătate mai sus il constituie chiar referatul pe care s-a fundamentat O.P.A.N.A.F. nr.2253/2011, referatul nr.803.798/22.06.2011 aprobat de către comisarul general al Gărzii Financiare.
Este neintemeiata si motivarea instanței de fond potrivit căreia nu ne găsim in situația unei reorganizări asa cum este reglementata de lege si ca nu sunt incidente situațiile prevăzute la art.99 alin.(1), respectiv art.100 din Legea nr. 188/1999 pentru a fi justificata măsura eliberării sale din funcție.
Astfel, invederează ca, prin reorganizarea care a avut loc la nivelul Gărzii Financiare nu s-a procedat la reducerea unui post ca urmare a modificărilor aduse atribuțiilor de serviciu, ci a avut loc o reorganizare a instituției.
Prin urmare, structura organizatorica a Gărzii Financiare a fost stabilita in funcție de posturile necesare pentru o buna desfășurare a activității acestei instituții.
La repartizarea numărului de posturi necesare desfășurării activității Gărzii Financiare au fost luate in considerare criterii de ierarhizare funcție de suprafața teritoriala a fiecărui județ, punctele de trecere de frontiera, numărul si specificul agenților economici existenți si potențialul economic al fiecărui județ.
In acest sens, va rugam sa observați ca, prin aprobarea noii structuri organizatorice a instituției, cu un număr de posturi redus fata de structura organizatorica anterioara, nu sunt incalcate prevederile art.100 alin.(5) din Legea nr. 188/1999.
In același context precizam ca, potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (1) și (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, in situația reorganizării si în cazul în care există mai mulți funcționari publici care optează pentru aceeași funcție publică, se organizează examen de către autoritatea publică.
Or, va rugam sa observați ca, in prezenta cauza, este chiar situația reglementata de dispozițiile legale indicate anterior in sensul ca, asa cum i s-a comunicat intimatului-reclamant prin preaviz, funcția publica in care era numit a fost supusa reorganizării, ca i se acorda un preaviz de 30 de zile calendaristice cu data comunicării respectivului preaviz potrivit prevederilor art.99 alin.(1) lit.b) si alin.(3) din Legea nr.188/1999, (r2), cu modificările si completările ulterioare si ca, putea opta pentru numirea in una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobata prin Ordinul nr.2253/2011 al președintelui A.N.A.F., conform art.99 alin.(5) si alin.(7) din Legea nr.188/1999.
De asemenea, in conținutul aceluiași preaviz s-a menționat ca, in situația in care pentru funcția pentru care a optat, la data de 1 iulie 2011 existau si alte opțiuni exprimate, in zilele de 11 iulie si 15 iulie 2011 se desfășoară examenul pentru numirea in funcții.
In ceea ce privește motivarea instanței de fond ca, in cauza au fost incalcate dispozițiile art.100 alin.(4) din Legea nr.188/1999, învederam instanței faptul ca, reducerea postului nu a fost determinata de modificarea atribuțiilor specifice in proporție de 50% sau de modificarea condițiilor referitoare la studii, fiind absolut evident ca aceasta reducere a posturilor nu s-a făcut in condițiile prevăzute de art. 100 alin.(4)7pentru simplul motiv ca, in speta de fata ne aflam in situația. unei reorgani7ari prin reducerea numărului de posturi si nu era incidența niciuna din ipotezele reținute de instanța de fond.
In ceea ce privește dispoziția instanței de fond referitoare la reintegrarea intimatului-reclamant in funcția publica deținuta anterior, învederam Onoratei Curți ca hotărârea este, de asemenea, nelegala si netemeinica.
In acest sens, arată ca postul ocupat de intimatul-reclamant a fost supus reorganizării, in prezent fiind ocupat de un funcționar public care a participat la examenul de testare profesionala si a obținut un punctai corespunzător.
În drept au fost indicate dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond doar în privința despăgubirilor acordate arătând că nu mai poate fi menținută și dispoziția privind reîncadrarea sa, postul fiind ocupat la momentul depunerii prezentului recurs.
Nu s-au cerut și nu s-au administrat probe noi în recurs în condițiile art. 305 Cod proc.civ. .
Examinând recursul de față prin prisma motivelor de recurs invocate cât și față de dispozițiile art. 304 ind.1 Cod proc.civ., Curtea reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că decizia contestată nu e motivată.
Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ, constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice, fiind necesară justificarea rațiunilor de fapt și de drept care au stat la baza adoptării lui.
Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității actelor administrative, instanța de judecată trebuie sa cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticata de cel vătămat, iar aceasta motivare trebuie sa fie intrinsecă actului administrativ.
În consecință, având în vedere necesitatea cunoașterii rațiunii emiterii actului administrativ atât de către destinatarul acestuia, cât și de către instanță, obligația motivării actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate a acestuia, sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ neputând fi decât anularea lui.
Decizia contestată in cauză nu cuprinde o motivare clară și precisă cu privire la incidența art. 100 al.1 și al. 4 din Legea nr. 188/1999, care să permită o analiză efectivă a legalității actului..
În consecință, Curtea la fel ca și prima instanță, reține că, fiind nemotivată, decizia contestată este nelegală, fiind corectă soluția primei instanțe în sensul anulării acesteia.
În ceea ce privește capătul de cererea privind reintegrarea, Curtea reține că în întâmpinare intimatul-reclamant a precizat că prin OUG 74/2013, instituția Gărzii Financiare a fost desființată, astfel că menținerea dispozitivului sentinței reîncadrării sale în funcție nu mai poate forma obiectul prezentului dosar.
Soluția primei instanțe cu privire la obligarea la plata drepturilor salariale, va fi menținută, având în vedere nelegalitatea deciziei contestate.
Față de cele expuse, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința în sensul că va înlătura dispoziția privind reintegrarea reclamantului și va menține în rest sentința
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta – pârâtă ANAF-DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ (fosta G. F. – Comisariatul General) împotriva sentinței civile nr. 1066/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D. I..
Modifică în parte sentința în sensul că înlătură dispoziția privind reintegrarea reclamantului.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. G. O. D. P. C. M. C.
GREFIER,
C. O.
Red.jud.G.G.
Tehnored.C.O./2ex.
Jud.fond: I. S., Tribunalul București-SCAF
| ← Anulare act administrativ. Încheierea nr. 29/2014. Curtea de... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 5762/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
