Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2263/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2263/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 1592/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2263
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.09.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. M.
GREFIER: R. B.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul A. G., având ca obiect „constatarea calității de colaborator al securității - OUG nr. 24/2008”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic G. T., cu delegație de reprezentare juridică la dosar, fila 8, și pârâtul A. G., prin avocat Ș. M., care depune împuternicire avocațială la dosar, fila 113.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pârâtul A. G., prin avocat, depune întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes și comunică un exemplar reprezentantului reclamantului. De asemenea, arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.
Reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pârâtului în susținerea excepției invocate.
Pârâtul A. G., prin avocat, arată că înțelege să invoce excepția lipsei de interes, având în vedere că reclamantul solicită să se constate un fapt pozitiv, respectiv că pârâtul a făcut parte dintr-o instituție. Există înregistrări cu privire la persoana acestuia că a fost informator și apoi persoană de sprijin. Un fapt necontestat de nimeni. Din acest motiv, consideră că ar fi lipsită de interes această acțiune. Există și o Notă de constatare prin care se constată că pârâtul a fost informator și a desfășurat activități de informare, la solicitarea acelei instituții. Interpelat fiind dacă solicită respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes, întrucât, deși pârâtul recunoaște că a avut această calitate, nu dorește aplicarea dispozițiilor din OUG nr.24/2008, arată că există un angajament semnat la dosar, există note informative, există Nota de constatare a CNSAS cum că a figurat în înregistrările acelei instituții. Acest fapt nu a fost contestat de nimeni. Pe de altă parte, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, deoarece consideră că nu sunt îndeplinite acele condiții de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale.
Curtea acordă reclamantului cuvântul pe excepția lipsei de interes invocată de pârât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
Reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, solicită respingerea acestei excepții, având în vedere faptul că instituția reclamantă a făcut verificări în baza art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și situația în care a fost pârâtul, respectiv a fost o persoană care a candidat, a fost aleasă sau numită în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) – h)1. Consideră că nu se poate vorbi despre lipsa de interes în această situație.
Pârâtul A. G., prin avocat, în replică, arată că a candidat la funcția de consilier local, la acel moment, dacă ar fi avut un interes, CNSAS ar fi putut introduce această acțiune. Pârâtul a candidat pe baza experienței și a interesului arătat de consăteni.
Curtea acordă reclamantului cuvântul în susținerea acțiunii în constatare.
Reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, considerând îndeplinite condițiile legale pentru stabilirea calității de colaborator al Securității în cazul pârâtului.
Curtea acordă pârâtului cuvântul pe fondul acțiunii în constatare.
Pârâtul A. G., prin avocat, solicită respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată și lipsită de interes, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că pârâtul a semnat acel angajament fără voia sa, dat fiind conjunctura politică de la acel moment. A acceptat să fie colaborator tocmai pentru a-și proteja propria persoană. Toate acțiunile de informare au fost efectuate la solicitarea instituției. Chiar reclamanta la pagina 3 menționează faptul că s-a făcut „la solicitare” și că a vizat obținerea unei informații, nu a vizat vreo intenție personală, cu scopul de a face rău cuiva, de a încălca dreptul sau libertatea unei persoane. De asemenea, solicită a se avea în vedere și consecințele acestor acțiuni. Au fost într-adevăr niște note informative. S-a spus, de exemplu, că numitul R.G., menționat în acțiune, ar fi ascultat un post de radio, chiar în timp ce dormea. Nu a fost vorba de discuții politice. Nu a fost urmărit vreun om politic cu scopul de a primi vreo consecință și toate aceste acțiuni au fost la solicitarea instituției. Pârâtul a respectat cadrul legal de la acel moment. Nu a avut nici un beneficiu în urma acestor acțiuni, ce au fost făcute strict pentru o protecție personală. Solicită a se avea în vedere consecințele acestor acțiuni. Niciuna dintre persoanele despre care s-au furnizat informații nu s-a demonstrat că ar fi fost urmărită, închisă sau că ar fi existat consecințe grave asupra vreuneia dintre aceste persoane. Prin urmare, consideră că acțiunea este neîntemeiată, că pârâtul nu a adus atingere niciunui drept al vreunei persoane și nu sunt întrunite condițiile menționate în cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea rămâne în pronunțare atât pe excepția lipsei de interes invocată de pârât, cât și pe fondul cauzei.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal la data de 10.03.2014 sub nr._, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat prezenta acțiune în constatare, prin care a solicitat să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A. G..
În motivarea acțiunii, s-au arătat următoarele:
În fapt, pârâtul ocupă funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei lonești, județul V.. Conform prevederilor art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. 1 teza II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr, 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h)1.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/2154/22.08.2013, pârâtul a fost recrutat în anul 1978, de către Postul de Miliție I., județul V., pentru încadrarea informativă a „unor elemente de pe raza comunei I.". A semnat Angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „D. V.". La data de 03.06.1982 a fost abandonat din rețea deoarece „s-a mutat din .> Ulterior, fiind învățător la școala generală din Fișcălia, . la școala ajutătoare din . fost reînregistrat în calitate de informator. După transferul la școala ajutătoare din . preluat în legătură de Postul de Miliție Băbeni. în 1988 se aprobă trecerea domniei sale în categoria persoanelor de sprijin.
Pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Reține, astfel, notele olografe furnizate de pârât sub numele conspirativ „D. V.", identificate în dosarul fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), referitoare la un consătean al domniei sale, semnalat că audiază știrile postului de radio „Europa Liberă": „Sursa vă informează următoarele cu privire la numitul R. G., cunosc despre susnumitul R. G. că ascultă posturi de radio interzise de lege. Afirm aceasta deoarece l-am surprins într-o seară în cursul lunii mai, într-o seară adormit, aparatul mergând pe postul
După cum se știe, înainte de 1989, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise, în primul rând ale Europei Libere, constituia un act de sfidare a regimului. Este notorie împrejurarea că emisiunile acestui post de radio erau bruiate de autoritățile comuniste datorită faptului că Europa Liberă, încă de la înființare, a reprezentat pentru români dacă nu singura, atunci principala sursă obiectivă de informații. Mai mult, Europa Liberă a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România și în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice și a statului de drept. Pentru aceste motive regimul comunist încerca să limiteze prin orice mijloace (bruiajul era cel mai cunoscut dintre ele) audierea emisiunilor acestui post.
De altfel, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste a reținut că regimul comunist a contracarat „pe toate căile posturile de radio libere din Occident si în primul rând secția română a postului de radio «Europa Liberă»". Același raport consemnează nenumărate cazuri ale unor cetățeni români care au avut de suferit pentru „vina" de a fi ascultat acest post. Istoricii care au semnat Raportul citat au consemnat că „nu întâmplător regimul a purtat un război neîntrerupt /.../ mai cu seamă împotriva «Europei Libere». Trei directori ai acestui post au murit în condiții suspecte, probabil iradiați /.../. Spre disperarea politrucilor din țară Radio Europa Liberă a fost într-adevăr ceea ce s-a dorit: ziarul vorbit al românilor de pretutindeni."
De asemenea, în materia deconspirării Securității, o parte semnificativă a denunțurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la „colportarea" știrilor difuzate de post.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele: Nota ofițerului: J.../Nota a fost dată ca urmare a sarcinilor anterioare. /.../ Nota va fi prezentată conducerii profesionale și se vor face propuneri de atenționare a susnumitului. însemnare marginală: „Da. Să fie atenționat dacă nu rezultă că a colportat ac. știri."
Potrivit consemnărilor ofițerilor de Securitate: „Pe baza informațiilor furnizate de acest informator a fost atenționat numitul R. G.. fost membru legionar, pentru faptul că audiază posturi străine de radio".
De asemenea, ca urmare a sarcinilor trasate de către ofițeri, pârâtul a continuat să informeze despre poziția urmăritului, în perioada 1982 -1985, dacă mai ascultă posturile de radio străine:
>„într-o discuție purtată cu sursa în ziua de 20.10.1982 acesta spunea că nu-i mai convine să mai discute sau să mai asculte la radio. A vrut să afle și el niște probleme și a fost chemat de către organele de miliție";
>„Sursa vă informează că în ziua de 15 ianuarie 1983 a discutat cu numitul R.G. /.../Nu a mai discutat cu sursa alte probleme în legătură cu cele ascultate la aparatul de radio";
>„Sursa vă informează că la data de 03 august 1983 a discutat cu numitul R. G. /.../ cu privire la faptul că acesta a fost chemat în anul trecut de organele de miliție și i s-a atras atenția să nu mai asculte posturi de radio străine. Spunea că a vrut să cunoască și el care este situația din Polonia, însă alte probleme nu a discutat cu nimeni";
>„Sursa vă informează că numitul R. G. din ., în ziua de 10 noiembrie 1983 a discutat cu acesta unde a spus că pentru nimic tot a fost chemat de către organele de securitate, că a ascultat și el la radio. De asemenea, sursa vă informează că acesta s-a ferit să mai discute în legătură cu situația internațională";
>„Ultima dată am discutat cu el în data de 17 aprilie 1984 și nu au rezultat probleme deosebite. Din discuție a mai rezultat faptul că a mai fost chemat de organele în drept și atenționat pentru audiția posturilor de radio interzise de lege. A rezultat de la acesta că dezaprobă ce se discută la acesta posturi.";
>„Cu privire la faptul dacă mai ascultă posturi de radio străine, acesta spunea că de când a fost depistat de organele de securitate și-a băgat mințile în cap și se frământă și în prezent ca să afle cine l-a reclamat".
Pentru argumentele expuse, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.
2.Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată) și, prin urmare, a vizat această consecință.
În concluzie, informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
În drept, au fost invocate disp. art. 3 lit. g), art. 2 lit. b), art. 5 alin. 1, art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 1 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.
Pârâtul A. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca lipsită de interes, iar în subsidiar ca neîntemeiata, cu obligarea la cheltuieli de judecata.
În susținerea excepției lipsei de interes, s-au arătat următoarele:
In fapt, pârâtul deține funcția de consilier local in cadrul Consiliului Local al comunei Ionesti, județul V.. A candidat si a fost ales in aceasta funcție ca urmare a intereselor arătate fata de nevoile locuitorilor comunei Ionesti cat si a reputației de care a dat dovada.
Acel angajament de colaborare al securității a fost dat fara voia sa, numai in scopul unei protecții personale având in vedere situația politica de la acel moment. Nu a desfășurat activitate de politie politica (activități de supraveghere informativa a foștilor politicieni din partidele istorice), ci doar activități informative în calitate de informator si mai apoi in calitate de persoana de sprijin, pentru Departamentul Securității.
Așa cum lesne se poate observa din probele administrate de reclamanta, calitatea sa de fost informator si mai apoi persoana de sprijin, nu a fost contestată de nimeni și este înregistrată legal în evidențele fostei instituții. Față de cele de mai sus, consideră că instanța fiind investită cu această cerere de "constatare a calității de lucrător de securitate" ar trebui sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care sa constate un fapt pozitiv, necontestat de nimeni, dovedit deja. Din acest punct de vedere, acțiunea reclamantei apare ca lipsita de interes.
Reclamanta își fundamentează acțiunea pe o nota informativa semnată de subsemnatul cu numele „D. V." si câteva note întocmite de ofițerii de Securitate referitor la un consătean al paratului care ar fi ascultat posturi străine de radio. Din analiza acestora si, in raport de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24 /2008, nu se probează îndeplinirea ipotezei textului de lege, respectiv a denunțării activităților si atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist. Dimpotrivă, nota olografa referitoare la numitul "R.G" conține o relatare deloc relevanta si anume ca pârâtul a surprins doar aparatul de radio mergând pe postul "Europa Libera", numitul R.G. fiind adormit, neexistând astfel discuții cu caracter politic, iar fata de maniera echivoca de întocmire a notelor si rapoartelor ofițerilor de securitate, nu se poate stabili îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. In același timp, acea nota prin modul sau de redactare, nu poate sa conducă la concluzia îndeplinirii condiției vizării îngrădirii drepturilor si libertăților fundamentale.
In ceea ce privește motivarea acțiunii, se arată că se solicita sa se constate si faptul ca pârâtul prin activitatea sa ar fi încălcat drepturi si libertăți fundamentale ale omului. In acest sens, se arată că activitatea pârâtului a fost guvernata in aceea perioada de legile Statului R., ca de altfel a câteva mii de "lucrători de securitate" si s-a desfășurat în limitele și cu respectarea acelor legi. Aceste legi acționau si erau respectate, in toate domeniile sociale si de către toți cetățenii. Nerespectarea acestor legi de către pârât ar putea determina instanța sa pronunțe o hotărâre de natura celei solicitate de reclamanta, dar nu se face nici o dovada in acest sens.
Faptul ca in aceea perioada a desfășurat activitățile indicate de reclamanta, se circumscriu sarcinilor profesionale, legale la aceea data, sarcini ce nu au depășit cadrul legal. Însăși reclamanta afirma la pagina 3 "De asemenea, ca urmare a sarcinilor trasate de către ofițeri, paratul a continuat sa informeze despre poziția urmăritului ". De aici rezulta si faptul ca nu poate fi vorba de o intenție personala in a cauza consecințe grave unor persoane.
De altfel aceste activități, se desfășoară inclusiv in prezent, in baza unor legi absolut similare celor sub care și-a desfășurat activitatea, de lucrători cu același statut ca cel deținut, dar sub o alta denumire (nu lucrător de securitate, ci lucrător), atât in tara noastră cât si în celelalte țări absolut democratice, bineînțeles sub alte denumiri si au ca principal obiectiv apărarea securității naționale.
Reclamanta susține la pagina 4, faptul ca "prin furnizarea acestor informații, paratul a conștientizat ca asupra persoanelor la care s-a referit in delațiunile sale se pot lua masuri de urmărire si verificare (încălcarea dreptului la viața privată) si, prin urmare a vizat aceasta consecința". Nu se poate retine aceasta mențiune a reclamantei, cum ca a fost așadar o intenție personala de îngrădire a drepturilor si libertăților unei persoane. Nu a făcut decât sa respecte ordinele instituției care l-a recrutat. Consideră totodată ca trebuie avut in vedere si aspectul privind urmările acțiunilor de informare, faptul ca furnizarea acelor informații nu a avut nicio consecința grava asupra persoanelor in cauza. Notele informative si rapoartele din Nota de constatare nu au dovedit ca au condus la o sancțiune aplicata unor persoane.
In drept, au fost invocate prev. art 205-208 Cod pr. Civ .
Asupra excepției lipsei interesului formulării acțiunii, Curtea reține următoarele:
Conform prev. art. 33 din Noul Cod de Procedură Civilă, „interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.”
Pârâtul a arătat că nu neagă calitatea sa de fost informator si mai apoi persoana de sprijin, că această calitate nu a fost contestată de nimeni și este înregistrată legal în evidențele fostei instituții, astfel că instanța fiind investită cu această cerere de "constatare a calității de lucrător de securitate" ar trebui sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care sa constate un fapt pozitiv, necontestat de nimeni, dovedit deja, din acest punct de vedere, acțiunea reclamantei apărând ca lipsita de interes.
Curtea constată că acțiunea nu urmărește doar constatarea unei împrejurări de fapt (ceea ce ar fi fost interzis de disp. art. 35 Noul Cod de Procedură Civilă, ci constatarea unei situații juridice, cu implicații de drept: calitatea de colaborator al Securității în temeiul art. 24 lit. b din Ordonanța de Urgență nr. 24/ 2008.
O astfel de constatare nu se limitează la verificarea existenței sau nu a calității de informator, cum se exprimă pârâtul, ci presupune verificarea îndeplinirii mai multor condiții, din care unele presupun o analiză de drept, iar nu numai o verificare a faptelor. Astfel, Curtea va respinge excepția lipsei de interes, ca nefondată.
Analizând cauza de față prin prisma motivelor invocate de reclamant, a apărărilor pârâtului și a ansamblului probator administrat în cauză, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008 definesc noțiunea de colaborator al Securității ca fiind „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse in declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele si documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute in vedere de prezenta definiție”.
Din cuprinsul acestei prevederi legale, rezultă că pentru a se putea reține calitatea invocată, trebuie îndeplinite următoarea condiție: persoana să fi furnizat informații, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.
Curtea apreciază căaceastă condiție este îndeplinită în cauză, prin acțiunile expuse pe larg în cererea de chemare în judecată, fiind și recunoscută de către pârât.
Informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Prin notele olografe furnizate de pârât sub numele conspirativ „D. V.", identificate în dosarul fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), referitoare la un consătean al domniei sale, pârâtul a semnalat că audiază știrile postului de radio „Europa Liberă" (fila 30).
Așa cum subliniază reclamanta, înainte de 1989, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise, în primul rând ale Europei Libere, constituia un act de sfidare a regimului, cât timp Europa Liberă a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România și în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice și a statului de drept. De asemenea, ca urmare a sarcinilor trasate de către ofițeri, pârâtul a continuat să informeze despre poziția urmăritului, în perioada 1982 -1985, dacă mai ascultă posturile de radio străine
Nu poate fi reținută apărarea pârâtului, în sensul că acțiunile sale de informare nu au dus la consecințe grave pentru persoanele care erau observate, deoarece, așa cum reiese din fila 30 dosar, pe baza informațiilor furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele: „Nota ofițerului: J.../Nota a fost dată ca urmare a sarcinilor anterioare. /.../ Nota va fi prezentată conducerii profesionale și se vor face propuneri de atenționare a susnumitului. însemnare marginală: „Da. Să fie atenționat dacă nu rezultă că a colportat ac. știri." Potrivit consemnărilor ofițerilor de Securitate: „Pe baza informațiilor furnizate de acest informator a fost atenționat numitul R. G.. fost membru legionar, pentru faptul că audiază posturi străine de radio".
Simpla atenționare reprezenta o imixtiune în viața privată a acestei persoane, deoarece în viața privată intră dreptul de a alege modalitățile de informare audio, fără restricții. Este evident că denunțarea de către pârât a existenței unor persoane ce ascultau un post de radio interzis de regimul comunist, este o acțiune ce încalcă dreptul la viața privată.
Nu este necesară a fi dovedită intenția pârâtului de a aduce atingere vieții private, fiind suficient a se constata că a existat posibilitatea ca pârâtul să își dea seama că acțiunile sale pot avea ca efect o asemenea ingerință în sfera vieții private a persoanelor cu privire la care a întocmit note de informare.
Prin conduita sa, pârâtul a determinat indirect încălcarea dreptului la viață privată al persoanelor cercetate; observând conținutul informațiilor din documentele citate mai sus, există o evidentă încălcare a dreptului la viață privată (art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; de asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
În concluzie, pentru considerentele evidențiate, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, astfel că urmează să dispună, în temeiul art. 11 din acest act normativ, admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes, invocată de către pârâtul A. G., ca nefondată.
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, sector 3, .. 55-57, în contradictoriu cu pârâtul A. G., cu domiciliul în Comuna I., . V..
Constată calitatea pârâtului A. G., născut la 20 august 1954, în Orlești, județul V., fiul lui C. și al lui C., de colaborator al Securității.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03 septembrie 2014.
Președinte Grefier
A. M. R. B.
Red./Tehnored. A.M. /4 ex./
Data red.: 23.09.2014
l. 2 .>
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 5050/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 6900/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
