Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 595/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 595/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 5714/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 595
Ședința publică din data de 20.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – judecător B. C.
GREFIER - C. M.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulate de reclamanta B. L. în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI – SECTORUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ RĂDĂUȚI, PUNCTUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIRET și intervenientul I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, având ca obiect „litigiu privind regimul străinilor”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, nu se prezintă părțile.
Față de lipsa părților la apelul nominal, date fiind dispozițiile art. 104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005, Curtea dispune reluarea cauzei la sfârșitul listei de ședință.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează: termen acordat pentru introducerea și citarea în cauză a Inspectoratului G. al Poliției de Frontieră, în calitate de intervenient; la dosar a fost depusă la data de 19.02.2014 întâmpinarea formulată de intervenientul introdus în cauză în condițiile art.78 NCPC.
Fiind solicitată judecata în lipsă, în condițiile în care toate părțile sunt legal citate, față de dispozițiile art.131 NCPC, Curtea își constată competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, în raport de art.105 alin.5 din OUG nr.194/2002.
Față de art.238 NCPC, Curtea estimează durata necesară cercetării procesului la termenul de judecată de azi.
În condițiile art.255 și art.258 NCPC, Curtea încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Constatând terminată cercetarea procesului, în baza înscrisurilor depuse la dosar, Curtea rămâne în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ITPF Sighetu Marmației și pe fondul cauzei.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, la 19.08.2013 sub dosar nr._, reclamanta B. L. a chemat în judecată pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI – SECTORUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ RĂDĂUȚI, PUNCTUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIRET, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în principal, înlăturarea măsurii de interzicere a intrării în România pentru o perioadă de 5 ani, iar în subsidiar, reducerea perioadei la un termen rezonabil, sub 1 (un) an.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că măsura aplicată este extrem de severă și disproporționată în raport de dispozițiile legale încălcate.
În fapt, reclamanta a arătat că a fost sancționată contravențional la data de 04.08.2013 cu avertisment, pe motiv că s-ar fi aflat în posesia a 6 pachete de țigări, pe care le-ar fi ascuns, deși în realitate, acestea erau pentru consum propriu.
Precizând reclamanta că a avut o bună conduită, că a respectat legislația privind trecerea frontierei și că nu a mai fost sancționată contravențional, în condițiile în care măsura aplicată îi îngrădește dreptul la liberă circulație în raport de o dispoziție legală pe care recunoaște că a încălcat-o la limită, solicită aceasta înlăturarea măsurii aplicate, iar în subsidiar, reducerea termenului de 5 ani la un termen sub 1 an.
In drept, a invocat dispozițiile art.105 alin.5 din OUG nr.194/2002.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Aferent cererii formulate s-a achitat o taxă de timbru în cuantum de 50 lei potrivit art. 16 din OUG nr.80/2013, conform chitanței de la fila 19 din dosar.
La data de 30.10.2013, a fost depusă la dosar întâmpinarea formulată de pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI – SECTORUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ RĂDĂUȚI, PUNCTUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIRET, prin care s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu consecința menținerii actului administrativ contestat ca fiind legal și temeinic.
A mai invocat pârâtul excepția lipsei calității procesuale pasive.
În motivare, a arătat pârâtul că reclamantul a solicitat anularea unei măsuri administrative instituite, în opinia sa, de către I. T. al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți - Punct de Trecere a Frontierei Siret (P.T.F. Siret).
În acest sens, documentul respectiv cu nr. 82.445/04.08.2013, emis de I.T.P.F. Sighetu Marmației - P.T.F. Șiret, reprezintă o înștiințare despre instituirea măsurii de interzicere a intrării în România a reclamantei B. L. de către I. G. al Poliției de Frontieră, instituție care fără echivoc, îndeplinește condițiile statuate la art.3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile art.7 din OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, unde se prevede că, I. G. al Poliției de Frontieră este unitatea centrală a Poliției de Frontieră Române, cu personalitate juridică și competență teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a poliției de frontieră.
Pe de altă parte, potrivit art. 105 alin. l și 2 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, măsura de interzicere a intrării în România se dispune de Oficiul Român pentru Imigrări sau I. G. al Poliției de Frontieră. Totodată, alin.3 al aceluiași articol prevede că aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la toate punctele de trecere a frontierei de stat.
Prin urmare, în cauza dedusă judecății, măsura contestată a fost dispusă de către I. G. al Poliției de Frontieră, fiind instituit consemnul național NPI la toate punctele de trecere a frontierei de stat.
In concluzie, măsura interzicerii intrării în România poate fi dispusă fie de I. G. al Poliției de Frontieră, fie de Oficiul Român pentru Imigrări, la nivelul punctului de frontieră putându-se dispune doar nepermiterea intrării în România, ca și consecință a instituirii interzicerii intrării în România, concretizată în înscrisul prin care se comunică cetățeanului străin motivele luării măsurii respective.
In cauză, măsura interzicerii intrării în România a fost dispusă de către I. G. al Poliției de Frontieră, iar urmarea instituirii acestei măsuri, la P.T.F. Șiret a fost luată doar măsura nepermiterii intrării în România.
Față de aceste aspecte, I. T. al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației -P.T.F. Siret nu are calitate procesuală în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, a arătat pârâta că la data de 04.08.2013, orele 14.00, în P.T.F. Siret s-a prezentat pentru a intra în țară reclamanta B. L., călătorind cu autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare CE3052AI, ca pasager, pe ruta Ucraina-Suceava. Întrucât, după efectuarea controlului vamal, au existat suspiciuni că numita B. L. încearcă să introducă în țară ilegal produse accizabile, organele poliției de frontieră în cooperare cu lucrătorii vamali au efectuat un control amănunțit asupra persoanei și a bagajelor acesteia. În urma acelui control, s-au găsit ascunse și nedeclarate 6 pachete cu țigări (120 țigarete) marca „Viceroy” cu timbru ucrainean, încălcând astfel prevederile H.G. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, modificată prin H.G. 946/2007. În aceste condiții, persoana în cauză a fost sancționată contravențional de către un agent constatator din cadrul Biroului Vamal Șiret, cu „avertisment” pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 653 alin.2 lit.„a” din HG 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, întocmindu-se procesul verbal nr. 132/04.08.2013, act prin care s-a aplicat totodată și sancțiunea complementară a confiscării țigărilor respective.
Având în vedere aceste aspecte, prin Nota-raport 82.445/04.08.2013 s-a solicitat aprobarea Inspectorului G. al P.F.R. pentru instituirea, în conformitate cu art. 105 alin.2 coroborat cu art.106 alin.5 lit. "b" din OUG nr. 194/2002, a măsurii de interzicere a intrării în România împotriva numitei B. L., pe o perioadă de 5 (cinci) ani, propunere ce avea să fie și însușită (perioada de interdicție fiind 04.08._18). S-a anulat viza română, cu multiple intrări, eliberată la data de 09.05.2013 de către Consulatul G. al României la Cernăuți, valabilă de la data de 01.05.2013, până la data de 09.11.2013, aplicată în pașaportul aparținând cetățenei ucrainene B. L., în conformitate cu art.33, alin.l și 2, lit."d" din O.U.G. 194/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru încălcarea regulamentelor vamale. Ulterior, s-a aplicat în pașaportul menționat și stampila de „INTERDICȚIE INTRARE" în România, pentru aceeași perioadă.
Măsura luată față de reclamantă este una legală și temeinică.
Măsura de interzicere a fost instituită în temeiul art.105 alin.2 din O.U.G. nr. 194/2002 de către Inspectorul G. al P.F.R. constatându-se în cauză existența situației prevăzute la art.8 alin.2 lit. „b" ind.l din același act normativ.
Potrivit acestor dispoziții legale, această măsură se poate lua împotriva cetățenilor străini care „au încălcat anterior, în mod nejustificat scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la ., au încălcat regimul vamal ori au trecut sau încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României”.
Deci teza a II-a - încălcarea regimului vamal, a acestui text de lege este dată în cauză, în condițiile în care s-a stabilit săvârșirea acelei fapte contravenționale.
De asemenea, perioada pentru care s-a instituit măsură este una legală cea prevăzută la art. 106 alin.5 lit.”b” din Ordonanță.
Legislația în domeniu este aceeași pentru toții cetățenii care tranzitează prin punctele de frontieră de pe teritoriul României. Cantitatea de țigarete identificată ca fiind ascunsă de controlul vamal se situa peste plafonul admis, iar legislația nu face vreo diferențiere între cetățenii fumători sau nefumători, acest „consum propriu” trebuia să se încadreze în limita celor 40 țigarete de persoană, situație de fapt constatată de către organul vamal (agent constatator - P.V. nr.132/04.08.2013).
Această măsura a interzicerii intrării în România este o consecință a faptului că s-a încălcat regimul vamal, din cauza exclusivă a reclamantei, și pe care nu a încălcat-o „la limită”, așa cum precizează în acțiune, întrucât diferența de la 40 de țigarete cât avea dreptul, la 120 de țigarete ( 6 pachete cu țigări) câte au fost descoperite ascunse și nedeclarate, este mare, în opinia pârâtei.
În legătură cu solicitarea reclamantei, ca în subsidiar să se dispună reducerea perioadei la un termen rezonabil, sub un an de zile, nici această solicitare nu poate fi dispusă de către instanță, întrucât potrivit prevederilor art. 106 alin.(5) lit.b din O.U.G. nr. 195/2002 durata interdicției este de 5 ani.
Pentru aceste motive, s-a solicitat respingerea cererii ca nefondată și menținerea actului administrativ contestat ca fiind legal și temeinic.
În drept, s-au invocat disp. art. 205 - 208 C.pr.civ. A solicitat pârâta judecata în lipsă.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile atașate la dosar.
Deși i s-a comunicat întâmpinarea, reclamanta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
La primul termen de judecată din data de 09.01.2014, față de dispozițiile art.78 NCPC, Curtea a dispus citarea părților cu mențiunea de a indica dacă solicită introducerea în cauză a Inspectoratului G. al Poliției de Frontieră.
Conform precizărilor formulate în scris de reclamantă, la 31.01.2014, în sensul introducerii în procedură a IGPF, prin încheierea de la termenul din data de 06.02.2014, în condițiile art.78 și urm. NCPC, dat fiind că măsura interzicerii intrării în România a fost stabilită în cond. art. 105 din OUG nr. 194/2002 de Inspectoratului G. al Poliției de Frontieră, Curtea a dispus citarea acestuia în calitate de intervenient.
Fiind legal citat, intervenientul I. G. al Poliției de Frontieră a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 19.02.2014 (fax), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat intervenientul că la data de 04.08.2013, orele 14.00 în P.T.F. Siret, s-a prezentat pentru a intra în țară reclamanta B. L., călătorind cu autoturismul marca „Audi”, cu numărul de înmatriculare CE3052AI, ca pasager, pe ruta Ucraina-Suceava. Întrucât, după efectuarea controlului vamal, au existat suspiciuni că numita B. L. încearcă să introducă în țară ilegal produse accizabile, organele poliției de frontieră în cooperare cu lucrătorii vamali au efectuat un control amănunțit asupra persoanei și a bagajelor acesteia. În urma acelui control, s-au găsit ascunse și nedeclarate 6 pachete cu țigări (120 țigarete) marca „Viceroy” cu timbru ucrainean, încălcând astfel prevederile H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, modificată prin H.G. nr. 946/2007. In aceste condiții, persoana în cauză a fost sancționată contravențional, de către un agent constatator din cadrul Biroului Vamal Șiret, cu „avertisment”, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 653 alin.2 lit. a din HG 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, întocmindu-se procesul verbal nr.132/04.08.2013, act prin care s-a aplicat totodată și sancțiunea complementară a confiscării țigărilor respective.
Având în vedere, aceste aspecte, prin Nota-raport nr._/04.08.2013 s-a solicitat aprobarea Inspectorului G. al P.F.R. pentru instituirea măsurii de interzicere a intrării în România împotriva numitei B. L., pe o perioadă de 5 (cinci) ani, (04.08._18) în conformitate cu art.105 alin.2 coroborat cu art.106 alin.5 lit. b din OUG 194/2001. S-a anulat viza română, cu multiple intrări, eliberată la data de 09.05.2013 de către Consulatul G. al României la Cernăuți, aplicată în pașaportul aparținând cetățenei ucrainene B. L., în conformitate cu art.33 alin.l și 2, lit. d din O.U.G. 194/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru încălcarea reglementărilor vamale. Ulterior, s-a aplicat în pașaportul menționat și stampila de „INTERDICȚIE INTRARE” în România, pentru aceeași perioadă.
Astfel au fost puse în aplicare prevederile art.8 alin.2 din OUG 194/2002 și în baza Dispoziției Inspectorului G. al Poliției de Frontieră Române nr. 525 din 09.03.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind gestionarea semnalărilor la nivelul PFR.
Dispunerea măsurii, precum și perioada pentru care a fost instituită sunt expres prevăzute de lege si rezultă cu claritate din cuprinsul prevederilor art.106 alin. 5 lit. b din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România - „Împotriva străinilor prevăzuți la ari. 105 alin. (2) durata interdicției va fi după cum urmează: 5 ani - pentru străinii prevăzuți la ort. 8 alin. (2) lit. a)-b ind.l)”.
Reclamanta B. L. a încălcat regimul vamal prin introducerea în țară de produse accizabile, prin sustragere de la controlul vamal, acesta constituind temeiul legal pentru sancționarea sa contravențională si pentru instituirea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul țării. Măsurile dispuse, procesul-verbal de constatare a contravențiilor, adeverința de reținere a bunurilor, formularul de refuz al intrării la frontieră i-au fost aduse la cunoștință în punctul de frontieră, imediat după întocmirea documentelor.
Reclamantei i-a fost comunicată atât motivarea în drept a măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României, cu menționarea bazei legale, respectiv art. 105 și art. 106, coroborat cu art. 8 din O. U. G. nr.194/2002, cât și motivarea în fapt, consemnându-se în detaliu fapta contravențională prin care a fost încălcat regimul vamal, astfel cum a fost constatată și descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de autoritățile vamale.
Totodată, măsura luată reprezintă o obligație legală ce revine Poliției de Frontieră, potrivit reglementărilor în vigoare în ceea ce privește regimul străinilor pe teritoriul României, fără a avea legătură de cauzalitate cu atacarea sau neatacarea procesului-verbal, prin care fapta reclamantei a fost constatată și sancționată de către autoritățile vamale în urma controlului la frontieră. Măsura interzicerii intrării în România nu este o măsură complementară și legea nu prevede înlocuirea acesteia cu o altă sancțiune mai ușoară. Reclamanta a fost informată și cu privire la calea de atac pe care o poate exercita, respectiv posibilitatea contestării măsurii în termen de 10 zile de la comunicare, la Curtea de Apel București, conform art.105 alin.5 din O.U.G. nr. 194/2002.
In concluzie, întrucât reclamanta a încălcat regimul vamal al României, aspect constatat de autoritatea competentă, respectiv Biroul Vamal Siret, prin procesul-verbal nr. 132/04.08.2013, nota-raport nr._/04.08.2013 aprobată de către conducerea I.G.P.F., prin care s-a dispus instituirea măsurii de interzicere a intrării în România a reclamantei, pentru o perioada de 5 ani (04.08._18), este temeinică si legală, fiind emisă în conformitate cu dispozițiile art.8 alin.2 lit.b ind.l, art.105 alin.2 și art. 106 alin.5 lit.b) din O.U.G. nr. l94/2002.
Legislația în domeniu este aceeași pentru toții cetățenii care tranzitează prin punctele de frontieră de pe teritoriul României. Cantitatea de țigarete identificată ca fiind ascunsă la controlul vamal se situa peste plafonul admis, iar legislația nu acordă circumstanțe favorabile cetățenilor fumători, acest „consum propriu” trebuind a se încadra în limita celor 40 țigarete de persoană, situație de fapt constatată de către organul vamal.
Față de cele invocate, măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă de 5 ani, luată împotriva numitei B. L. este legală și temeinic motivată, astfel că s-a solicitat instanței de judecată respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, nu au fost invocate expres alte dispoziții legale. A fost solicitată judecata în lipsă.
In susținerea apărărilor intervenientul nu a propus probe.
Curtea a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile atașate la dosar în cond. art. 255 și 258 NCPC.
Analizând înscrisurile atașate la dosar, Curtea reține următoarele:
La data de 04.08.2013, cu ocazia efectuării controlului de frontieră asupra dnei. B. L., s-a descoperit ascunsă și nedeclarată în vederea sustragerii de la controlul vamal, în bagajele personale, cantitatea de 6 pachete de țigări marca „Viceroy”, cu timbru specific statului ucrainean.
S-a întocmit de Autoritatea Națională a Vămilor – Biroul vamal Siret procesul – verbal de contravenție nr. 132/04.08.2013 prin care contravenienta B. L. a fost sancționată contravențional cu avertisment în cond. art. 653 alin. 2, art. 612 și art. 657 din Codul vamal al României, aprobat prin HG nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare. (fila 23 dosar).
Totodată, Inspectoratului T. al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației – Punctul de trecere a frontierei Siret a întocmit o notă de raport prin care, față de încălcarea prevederilor H.G. nr. 707/2006, a propus instituirea măsurii de interzicere a intrării în România împotriva reclamantei B. L. pe o perioadă de 5 ani (04.08.2013 – 03.08.2018) în conformitate cu disp. art. 105 alin. 2 coroborat cu art. 106 alin. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor. Această notă raport nr._/04.08.2103 a fost aprobată de inspectorul general al poliției de frontieră din România. (fila 49 dosar)
Astfel, la aceeași dată, reclamantei i-a fost comunicată de organele poliției de frontieră de la PTF Siret adoptarea măsurii interzicerii intrării în România pentru perioada de 5 ani, în cond. art. 105 alin. 2 coroborat cu art. 106 alin. 5 lit. b) din OUG nr. 194/2002. (fila 4 dosar)
Mai reține Curtea că din probele administrate în cauză nu a rezultat desființarea procesului-verbal de contravenție nr. 132/04.08.2013.
În drept, art. 105 alin. 1 și 2 din OUG nr. 194/2002 prevede: „Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune, în condițiile legii, și interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată. (2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de I. G. al Poliției de Frontieră, în condițiile legii, și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b) - d) și art. 8 alin. (2) lit. a) - b^1)”.
Totodată, art. 8 alin. 2 lit. b1) din OUG nr. 194/2002 stabilește că „Organele poliției de frontieră pot să nu permită . statului român și în următoarele situații: (…) b^1) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la ., au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;”.
În sfârșit, potrivit art. 106 alin. 5 din același act normativ „Împotriva străinilor prevăzuți la art. 105 alin. (2) durata interdicției va fi după cum urmează: a) 15 ani - pentru străinii prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b) - d); b) 5 ani - pentru străinii prevăzuți la art. 8 alin. (2) lit. a) - b^1)”.
Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, rezultă cu evidență că, în condițiile în care partea reclamantă, la ., a încălcat regimul vamal, partea pârâtă a acționat cu respectarea disp. art. 105 alin. 2 și art. 106 alin. 5 din OUG nr. 194/2002 rap. la art. 8 alin. 2 lit. b1) din OUG nr. 194/2002.
Chestiunea săvârșirii faptei contravenționale privind încălcarea regimului vamal rezultă în concret în raport de existența procesului-verbal de contravenție menționat în precedent, respectiv nr. 132/04.08.2013.
În plus, reclamanta însăși recunoaște încălcarea regimului vamal prin cererea de chemare în judecată, fiind consemnat «(…) unei dispoziții legale pe care am încălcat-o la limită».
Astfel, în contextul lămurii existenței faptei contravenționale, nu se poate admite nici apărarea că organul poliției de frontieră ar fi acționat cu exces de putere. Dimpotrivă, partea pârâtă a acționat în limitele permise de textul legal după cum rezultă cu evidență din cele arătate mai sus.
În sfârșit, Curtea mai apreciază că revenirea asupra măsurii interzicerea intrării în România nu corespunde la acest moment interesului general de a se asigura îndepărtarea străinului de pe teritoriul României, câtă vreme reclamanta continuă să nu conștientizeze implicațiile conduitei sale la frontieră raportat la regimul vamal, fiind un indiciu temeinic al existenței unui risc semnificativ de repetare. În prezent, măsura, astfel cum a fost dispusă, rezultă ca respectând proporționalitatea necesară a exista între interesele aflat în concurs, prin prisma interesului general prevalent în contextul dreptului statului de a controla . străinilor.
În ce privește pretinsa încălcare a libertății de circulație, Curtea arată că aceasta se face pe teritoriul României de către un cetățean ucrainean exclusiv în condițiile și cu respectarea legii române, fără ca dna. B. L. să indice temeiul legal sau actul administrativ în baza căruia să i se fi conferit un astfel de drept de a intra pe teritoriul României.
Față de cele arătate în precedent, Curtea va respinge cererea ca nefondată, respingând totodată și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ITPF Sighetu Marmației, căci poziția procesuală pasivă a acestui pârât în cauză este justificată de faptul că nota – raport, aprobată de IGPF, pe baza căreia s-a instituit măsura interzicerii intrării în România în cazul reclamantei, emană de la această autoritate publică.
Prezenta hotărâre este definitivă în acord cu disp. art. 105 alin. 5 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ITPF – Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți – PPF Siret ca nefondată.
Respinge cererea formulată de reclamanta B. L. cu domiciliul procesual ales la C. M. în mun. Rădăuți, .. 31, ., în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI – SECTORUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ RĂDĂUȚI, PUNCTUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIRET cu sediul procesual ales la Serviciul T. al Poliției Frontieră Suceava în mun. Rădăuți, Calea Bucovinei, nr. 23-25, jud. Suceava, și intervenientul I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ cu sediul în București, ., sector 6, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. C. C. M.
Red.tehnored. jud. B.C./5ex./01.04.2014
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Pretentii. Decizia nr. 7758/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
