Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 2471/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2471/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 1905/2/2014
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2471
Ședința publică de la 24 septembrie 2014
Curtea compusă din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentant de procuror A. B..
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul A. M. IHEB în contradictoriu cu pârâtul I. G. PENTRU IMIGRĂRI, având ca obiect „litigiu străini”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul I. G. pentru Imigrări, prin consilier juridic P. A., cu delegație la fila 54 dosar, lipsind reclamantul A. M. Iheb.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă domnul Pokharel Nawa Raj, traducător de limbă engleză conform autorizației nr._ eliberată de M. Justiției.
Curtea având în vedere că nu mai sunt cereri și excepții de formulat, probe de administrat, declară deschise dezbaterile.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată pentru motivele expuse în întâmpinare. Referindu-se la situația de fapt arată că reclamantul a beneficiat de drept de studii până în 1.11.2013, ca student al Universității de Medicină și farmacie „C. D.”. După această perioadă, deși avea posibilitatea să-și prelungească dreptul de ședere, ca și absolvent, pentru o perioadă de 90 de zile, a continuat să rămână ilegal pe teritoriul țării cu toate că a fost depistat în urma unui control de către polițiștii Inspectoratului G. pentru Imigrări. La acel moment i s-a dat avertisment și a fost îndrumat să-și reglementeze dreptul de ședere. Nici după această dată nu și-a reglementat situația fiind depistat în trafic cu permisul de ședere expirat. În 22.01.2014 a formulat cerere de prelungire a dreptului de ședere. Având în vedere că a cumulat 82 zile de ședere ilegală, împotriva sa s-a emis decizie de returnare valabilă 15 zile prin care era obligat să părăsească teritoriul țării. Actul administrativ contestat este temeinic și legal.
Reprezentantul Ministerului P. pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată și menținere a deciziei atacate emisă în conformitate cu prevederile art. 82 alin. 3 lit. a pct. (i) din O.U.G. nr. 194/2002 față de neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor prevăzute de art. 58 alin. 3 din O.U.G. nr. 194/2002.
Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 21.03.2014 sub nr._ s-a inregistrat cererea reclamantului A. M. IHEB prin care a chemat in judecata pe paratul I. G. PENTRU IMIGRARI (IGI) pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei de returnare de pe teritoriul României nr._ din 14.02.2014 si obligarea Inspectoratului G. Pentru Imigrări la prelungirea dreptului subsemnatului de ședere in România in scop de studii.
In fapt, reclamantul a aratat ca a venit in Romania in anul 2008 cu viza de studii, a absolvit Facultatea de Medicina C. D. din Bucuresti si este in prezent medic rezident.
IGI i-a prelungit continuu dreptul de sedeere pana la 1.11.2013.
A sustinut ca a depus documentele in vederea prelungii dreptului de sedere in data de 22.01.2014, din cauza ca facultatea i-a eliberaat cu intarziere diploma de absolvire si acceptul in vederea urmarii cursurilor de rezidentiat, specialitatea cardiologie, desi achitase in termen taxele de studii.
Paratul trebuia sa ia in considerare motivele intemeiate de a depune cu intarziere cererea de prelungire a dreptului de sedere.
A facut dovada indeplinirii tutuor conditiilor legale privind prelungirea dreptului de sedere in scop de studii, inclusiv art 58 al. 1 din OUG nr. 194/2002.
In drept, a ivocat dispozitiile OUG nr. 194/2002, legea nr. 554/2004 si codul de procedura civila.
Reclamantul a depus decizia atacata.
Ca urmare a comunicarii instantei, reclamantul a depus inscrisuri la 2.04.2014.
La 18.04.2014 paratul IGI a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata.
Totodata paratul a depus inscrisurile care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
Reclamantul nu a depus raspuns la intampinare, nici dupa ce i s-a acordat un termen pentru a lua la cunostinta de inscrisurile atasate intampinarii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Reclamantului i-a expirat dreptul de sedere la 1.11.2013, potrivit propriilor sustineri din actiune si referatului de la filele 29-30 din dosar.
Acesta nu a solicitat prelungirea dreptului de sedere in scop de studii anterior expirarii acestui drept conform art. 51 din OUG nr. 194/2002.
Prin urmare potrivit dispozitiilor art. 4 si 11 din OUG nr. 194/2002 reclamantul putea ramane pe teritoriul statului roman numai pana a data de 1.11.2013.
Daca situatia sa nu era reglementata pana la acel moment reclamantul avea obligatia de a parasi teritoriul Romaniei si sa solicite acordarea din nou a dreptului de sedere.
Prin urmare la data depunerii cererii de prelungire a dreptului de sedere, respectiv 22.01.2014, dreptul de sedere al reclamantului expirase de 82 de zile, acesta avand o sedere ilegala in aceasta perioada.
Prelungirea dreptului de sedere nu putea fi dispusa deoarece prelungirea presupune existenta la momentul prelungirii a unei sederi legale, caz care nu poate fi retinut in cauza.
In conformitate cu dispozitiile art. 58 al. 3 din OUG nr. 194/2002 reclamantul avea posibilitatea prelungirii dreptului de sedere cu o perioada de 90 de zile in vederea definitivarii situatiei scolare, insa aceasta nu a depus o astfel de cerere nici anterior si nici la data de 1.11.2013, data expirarii dreptului de sedere.
Prin urmare reclamantul este in culpa pentru ca nu si-a reglementat dreptul de sedere in termenele prevazute de lege si nu a parasit teritoriul Romaniei cand i-a expirat acest drept, conform art. 4 din OUG nr. 194/2002.
Legea ii dadea posibilitatea ca in cazul in care diploma ii era eliberata cu intarziere sa solicite prelungirea dreptului de sedere pentru reglementarea situatiei, insa acesta a amanat nejustificat reglementarea sederii sale in Romania, fiind depistat de doua ori cu sedere ilegala si fiind indrumat sa-si reglementeze situatia.
Diploma i-a fost eliberata la 6.11.2013, astfel ca de la acea data reclamantul nu avea nicio justificare pentru nereglementarea situatiei sale.
F. de cele retinute mai sus se constata legala si temeinica decizia contestata si neinemeiata actiunea reclamantului, inclusiv pe cererea de obligare a paratului la prelungirea dreptului de sedere, fata de faptul ca nu poate fi prelungit un drept care a incetat, ci solicitata din nou acordarea dreptul de sedere pentru scopul indicat.
Asa fiind in baza textelor de lege invocate, art. 4, 11, 51, 58, 84 din OUG nr. 194/2002, art. 1, 10, 18 din legea nr. 554/2004 va respinge actiunea, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul A. M. IHEB, cu reședința în București, . nr. 1-3, ., sector 2, în contradictoriu cu pârâtul I. G. PENTRU IMIGRĂRI, cu sediul în București, . C. nr. 15 A, sector 5, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2014.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
Red. CP – 4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2986/2014. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 280/2014.... → |
|---|
