Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4674/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 4674/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 18883/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 4674
Ședința publică din data de 05 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. I. C.
JUDECĂTOR: A. J.
JUDECĂTOR: A. P.
GREFIER: P. B. B.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți B. (G.) C., B. (V.) L.-S., B. (B.) R.-F., M. A., P. (D.) L.-G., N. (G.) C., împotriva sentința civilă nr. 4803/09.10.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. "S. HARET" BUCURESTI și intimata-pârâtă-chemată în garanție M. E. NAȚIONALE, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar a unei întâmpinări din partea intimatei U. S. Haret și a dovezii achitării taxie judiciare de timbru de către recurent.
Curtea, constatând că recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă, nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 4803/09.10.2013 a Tribunalului București a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții B. (G.) C., B. (V.) L.-S., B. (B.) R.-F., M. A., P. (D.) L.-G., N. (G.) C., în contradictoriu cu pârâții U. S. HARET si MINISTERULUI EDUCAȚIEI NATIONALE, având ca obiect obligarea pârâtei U. la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, în termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței, iar a paratului M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sa aprobe tipizarea formularului de diplomă de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea plății de 2000 lei penalități pe zi de întârziere.
A fost respinsă exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantelor si exceptia lipsei de obiect a actiunii.
Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție a pârâtului M. Educației Nationale, formulată de pârâta U. „S. Haret” București.
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantii s-au înscris în anul 2006 la Facultatea de D. și Administrație Publică din Bucuresti din cadrul USH, specializarea Administratie Publica, forma de învățămînt – învățămînt la distanță (ID), iar potrivit adeverințelor nr.1644/04.09.2009, nr. 991/08.07.2009, nr.797/08.07.2009, nr.887/08.07.2009, nr.333/08.07.2009, nr. 282/08.07.2009, au obținut titlul de licențiat în științe administrative, promovând examenul de licență din luna iulie 2009.
A constatat Tribunalul că, nici la momentul înscrierii reclamantilor în anul I de studii și nici la momentul finalizării acestora, ca de altfel nici în prezent, pârâta USH nu era acreditată sau autorizată provizoriu pentru cursuri la specializarea administratie publica, forma de învățămînt ID.
Pentru Facultatea de D. și Administrație Publică din Bucuresti din cadrul USH, specializarea Administratie Publica, era acreditată, respectiv autorizata provizoriu doar forma de învățămînt ZI, fără a fi prevăzută forma de învățămînt ID.
Au fost înlăturate susținerile potrivit cărora formele de învățămînt ID și FR puteau fi organizate întrucât universitatea avea învățământ de zi autorizat sau acreditat. Pentru organizarea formelor de învățământ ID legea impunea ca pentru acestea să se parcurgă și procedura de acreditare provizorie, după cum a statuat și ÎCCJ prin decizia nr.3306/8.06.2011.
Reclamantii au urmat studiile la forma de învățământ la distanță - ID, care nu a fost și nu este nici în prezent autorizată provizoriu sau acreditată să funcționeze pentru specializarea Administratie Publica din cadrul Facultății de D. și Administrație Publică Bucuresti a USH.
Așadar, Tribunalul a considerat că sunt neîntemeiate și susținerile conform cărora absolvenții sunt îndreptățiți să le fie eliberate diplomele de licență întrucât după susținerea examenului de licență au primit adeverințe în acest sens, adeverințe care nu au fost anulate.
Completarea adeverințelor de către universitate imediat după susținerea examenului de licență nu reprezintă un motiv pentru a legitima organizarea nelegală a unor cursuri de către USH, prin emiterea ulterioară a diplomelor de licență. Valabilitatea acestor adeverințe este limitată, tocmai pentru a se putea emite diplomele de licență după ce se verifică îndeplinirea tuturor condițiilor pentru atestarea studiilor.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat că reclamanții nu au dovedit că este nejustificat refuzul pârâților de eliberare a diplomei de licență și a suplimentului aferent după aprobarea tipizatului, deci nu sunt întrunite condițiile art.1 din legea nr.554/2004 pentru a obliga autoritățile la emiterea vreunui act, cu consecința recunoașterii dreptului reclamantilor de a deține o diplomă de licență, iar acțiunea dedusă judecății este neîntemeiată și va fi respinsă.
Reclamanții au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 4803(09.10.2013 a Tribunalului București, solicitând modificarea în tot a acesteia și admiterea acțiunii.
Arată recurenții că instanța de fond a apreciat în mod incorect probatoriul administrat, pronunțând o hotărâre netemeinică, dată și cu interpretarea eronată a normelor de drept material.
În motivare, recurentul arată că dețin adverințe de studii eliberate de USH, care constituie acte administrative nerevocate sau anulate în vreun mod de către instantele de judecata.
Atat M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului, cat si U. S. Haret, trebuiau sa respecte principiile de drept, dreptul la instruire conform art. 2 Protocol I la CEDO, precum si dreptul educație potrivit Constitutiei României.
Precizează recurenții că ae făcut demersurile necesare in fata paraților pentru eliberarea diplomei, parata U. S. Haret comunicând ca pana la data solicitării comanda de formulare de diplome nu a fost onorata decât parțial.
Parata U. S. Haret a fost infiintata prin Legea 443/5.07.2002 ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului național de invatamant, iar prin HG nr 693/2003 si HG nr 676/2007 au fost acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu, pentru forma de invatamant la zi, domeniile de licența drept, sociologie, psihologie, management, stiinte ale educației, informatica si altele.
In aplicarea dispozițiilor Legii 84/1995, M. Educației a emis la 7.03.2006 Ordinul nr 3404, in cuprinsul caruia se stabileste la art 2 ca „Admiterea in invatamantul superior public si particular se organizeaza pe domenii de studiu de licența, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate" iar la art 8 se prevede ca „Formele de invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta pot fi organizate numai de către universitățile care organizeaza cursuri de zi, in domeniile respective si dispun de departamente specializate".
Specializările urmate de reclamanți au fost confirmate de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister pana in anul 2009, data de la care s-a refuzat eliberarea acestora.
Prin urmare, parata bucurandu-se de autonomie universitara, prevederile legale in vigoare in acea perioada permiteau paratei U. S. Haret sa organizeze formele de invatamant cu frecventa redusa, sau invatamant la distanta, pentru domeniile pentru care era acreditata/autorizata sa organizeze cursuri de zi, deci și pentru specializarea urmata de reclamant, aceasta tinand de exercițiul autonomiei universitare, garantate de Constitutie si de lege.
Adeverințele ce le-au fost eliberate au intrat in circuitul civil, nefiind revocate sau anulate de instanta de judecata sau de o autoritate administrativa.
Mai mult, in ipoteza in care specializarea reclamanților nu ar fi fost recunoscuta, aceștia au fost de buna-credința, necunoscand acest aspect iar eroarea .-au aflat produce efecte juridice, in virtutea principiului de drept „error communis facit ius", in sensul validitatii adeverințelor de licenta care atesta promovarea studiilor si a examenului de licența.
Recurenții mai arată că nu au fost constate nereguli semnificative in procesul educațional privind pe parata U.. OUG nr 75/2005 obliga pe furnizorii de educație ca, dupa obținerea acreditarii sa transmita anual ARAClS rapoarte anuale de evaluare interna. M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului trebuia sa avertizeze pe furnizorul de educație, daca ar fi constatat ca nu sunt indeplinite standardele de calitate, sa procedeze la aducerea activitatii educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca in cazul in care si al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației sa elaboreze si sa promoveze, dupa caz, hotarare de guvern sau lege, ori decizia prin care inceteaza definitiv școlarizarea in cadrul respectivului program.
Nici dupa încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art.8 din Legea nr 443/2002, si nici dupa emiterea HG nr 676/2007 si a HG nr 635/2008, precum si nici dupa . OUG nr 75/2005 privind asigurarea calitatii educației, factorii de decizie din sistemul de invatamant nu au sesizat nereguli semnificative in procesul de organizare si desfasurare a procesului educațional la nivelul paratei, nu a fost demarata si finalizata vreo procedura administrativa care să conducă la concluzia ca U. a acționat în afara cadrului legal, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art 6 din Legea 443/2002, ministerul de resort avea inclusiv drepul de a propune încetarea activitatii de invatamant si desființarea prin lege a acestei institutii de invatamant superior.
Arată recurenții că refuzul pârâtei M. de a tipări tipizatele pentru eliberarea actelor de studii este nejustificat, in sensul art. 2 alin (1) lit. i) din Legea nr 554/2004, cu modificările si completarile ulterioare, intrucat Ordinul nr 3404/2006 recunoaște posibilitatea organizarii de către universitățile areditate la formei de invatamant „la distanta", pentru domeniile in care acestea erau autorizate sa organizeze cursuri de zi deci si pentru domeniul urmat de reclamant.
Acest refuz constituie un exces de putere, in condițiile in care in perioada 2005-2009 M. Educației sau Agenția R. de asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) nu au derulat nicio procedura administrativa in urma careia sa se constate funcționarea in afara cadrului legal a Universității S. Haret, pasivitatea factorilor de decizie din sistemul național de educație neputand fi imputat reclamanților care au actionat cu buna-credinta.
În continuare, recurenții reclamanți a invocat existența unei discriminări între situația lor și cea a celorlalți absolvenți laID.
De asemenea, au invocat că dreptul său la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept castigat, opozabil oricărui subiect de drept.
MECTS își invocă în apărare propria culpă, în sensul ca subit in anul 2009 a refuzat eliberarea de formulare tipizate a binevoit sa adopte OG nr.10/2009, pe care insa prin legea nr.1/2011 - Legea Educației Naționale a abogat-o si oricum nu putea sa retroactiveze conform art.15 alin 2 din Constitutia României. Prin urmare, apare evident ca MECTS nu are argumente de natura legala sa împiedice USH sa-si valorifice dreptul derivat din „Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant "aprobat prin Ord nr.2284/2007 M.0f._, art. 7, si ca atare,trebuie sa aprobe formularele,sens in care solicitari obligați MECTS sa respecte dreptul absolvenților din anul 2009.
Poziția chematei in garanție, nu poate sa fie generatoare de consecințe in planul nerecunoașterii parcurgerii unei forme de invatamant prin promovarea uni examen de licența, făcând loc la crearea unei situatii discriminatorii, atâta vreme cat pentru alți absolvenți MECTS a aprobat formularele tipizate de diploma, pentru ca in fata domniilor voastre sa să pună la adăpost invocându-și propria culpa si sa adopte o poziție diferita. Poziția de refuz in parte a MECTS vine in totala contradicție cu conduita abordata pana in anul 2009, când absolvenții; aflați in aceeași situație cu reclamanta (care au absolvit anterior acestui an), sunt beneficiarii eliberării formularelor de diplome,ele producându-și efecte juridice pentru ca au intrat in circuitul civil, in timp ce absolvenților din anul 2008 si 2009 li se creează o situație discriminatorie.
Intimata – pârâtă U. "S. HARET" a depus întâmpinare solicitând ca în cazul în care se admite recursul să se admită și cererea de chemare in garanție
Arată că U. S. Haret, a fost înființata prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului național de invatamant, care a funcționat ., fiind un furnizor de programe educaționale de studii recunoscut pe plan național. Prevederile legale la momentul inscrierii reclamantului la cursurile USH, obligau obținerea acreditării numai pe specializările (facultățile) existente in cadrul Universității S. Haret si nicidecum pe formele de invatamant.
În concluzie, singura condiție pentru desfășurarea formei de invatamant la distanta era ca specializarea sa fie acreditata sau autorizata sa funcționeze provizoriu si sa aiba forma de invatamant la zi.
Actul normativ care reglementa procedura de acreditare si autorizare provizorie a organizațiilor furnizoare de educație si a programelor de studiu la momentul începerii studiilor de către recurentul reclamantera OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, iar conf. art.29 alin.3 si 4 „in învățământul superior evaluarea si acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciciul de licenta.care duce la o calificare universitara distincta. Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive: auautorizarea de funcționare provizorie,care acorda dreptul de a desfășura procesul de invatamant si de a organiza,dupa caz,admiterea ia studii b)dreptul de a emite diplome,certificate studii recunoscute de M. Educației si organiza,dupa caz,examen de absolvire,doctorat"
În concluzie, art.29 din OUG nr.75/2005 nu conduce la concluzia necesitații unei acreditări distincte pentru fiecare forma de invatamanț ci doar pentru fiecare program din ciclul de licența care conduce la o calificare universitara distincta.
Din coroborarea disp. art.29 din OUG nr.75/2005 cu dispozițiile art.60 alin.3 din Legea nr.84/1995 (in vigoare la data promovării examenului de licența ), diplomele si certificatele de studii eliberate de instituțiile de invatamant superior.in condițiile legii.pentru aceeași specializare sunt echivalente .indiferent de forma de invatamant absolvita ,se poate desprinde concluzia ca nu forma de invatamant absolvita este cea care duce la o calificare universitara, ci specializarea aleasa si urmata.
Asa cum a remarcat si subliniat înalta Curte de Casație si Justiție dreptul recurentului la eliberarea actelor de studii nu poate fi afectat si cu atat mai puțin suprimat în fapt sau in drept de divergentele ce au aparutjn decursul timpului între U. "S. Haret" si M. Educației.
Arată intimata că a încercat să se conformeze solicitărilor recurenților, dar M. a refuzat eliberarea și tipărirea formularelor de diplomă.
Analizând cererea de recurs pin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Reclamanții au urmat cursurile Faculății de D. și Administrație Publică din București, a pârâtei U. S. Haret, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Potrivit adeverințelor eliberate de pârâta U. S. Haret, reclamanții au obținut titlul de licențiați în drept, promovând examenul de licență din sesiunea iulie 2009, menționându-se că pârâta, având învățămînt de zi autorizat sau acreditat, poate organiza învățământ la distanță și cu frecvență redusă, potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995.
Potrivit Ordinului MECT nr. 2284/2007, adeverința de absolvire a studiilor are un termen de valabilitate de 12 luni, termen în care universitatea are obligația de a completa diploma de licență și suplimentul la diplomă, care se eliberează absolventului, la cererea acestuia.
Diplomele de licență se completează pe formulare tipizate care sunt realizate de o unitate specializată desemnată de MECTS, în fapt . necesar ca cererea universității de eliberare a formularelor tipizate ale diplomelor de licență să fie aprobată de MECTS.
În cazul de față, intimata-pârâtă U. S. Haret a solicitat intimatului-chemat în garanție M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, printr-o . adrese, să aprobe tipărirea formularelor de diplome de licență necesare promoției din anul 2009. Intimatul MECTS a încuviințat aceste cereri doar în parte și a refuzat să aprobe tipărirea formularelor pentru forma de învățământ la distanță și frecvență redusă, invocând faptul că U. S. Haret a organizat nelegal aceste forme de învățământ, fără a parcurge procedura de evaluare academică la care face referire art. 17 din HG nr. 1011/2001.
În aceste condiții, intimata-pârâtă U. S. Haret nu a putut da curs cererilor recurenților-reclamanti de eliberare a diplomelor de licență și a suplimentelor acestuia, lipsindu-i formularele tipizate necesare.
Din cuprinsul corespondenței dintre cele două intimate-pârâte, ca și al întâmpinărilor formulate în cauză, Curtea reține că între aceste două instituții, există divergențe în ceea ce privește interpretarea normelor referitoare la organizarea învățământului la distanță și cu frecvență redusă, M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului considerând că aceste forme trebuie supuse procedurii de acreditare, potrivit art. 17 din HG nr. 1011/2001, în timp ce U. S. Haret consideră că nu este necesară o astfel de acreditare pentru specializările acreditate pentru cursuri la zi, invocând în acest sens art. 8 din Ordinul MECTS nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007.
În soluționarea acestei divergențe de interpretare a legii, Curtea va avea în vedere soluția de principiu adoptată de Înalta Curte de Casație de Justiție –Secția de C. Administrativ și Fiscal în ședința de la 7 noiembrie 2013, prin care instanța supremă a statuat că soluția adoptată este în sensul jurisprudenței de obligare a pârâtei U. S. Haret să elibereze diploma de licența și/ sau suplimentul de diplomă, de admitere a cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de obligare a ministerului, în calitate de chemat în garanție, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele de diplomă.
Curtea are în vedere importanța unei astfel de soluții de principiu dată de secția de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme; o astfel de soluție, chiar neavând forța obligatorie a unei decizii date într-un recurs în interesul legii, se impune din necesitatea unificării practicii judiciare.
Astfel, prin soluția de principiu de mai sus instanța supremă a arătat că a fost avută în vedere jurisprudența reprezentată de deciziile de speță nr. 690/ 2012, nr. 953/ 2012, nr. 1638/ 2012 și nr. 3302/ 2012 ale ICCCJ-SCAF.
Prin aceste decizii de speță, se reținuse că, în mod constant s-a statuat, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii de aceeași natură, că M.E.C.T.S. are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentele la diplomă (a se vedea, în acest sens, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 5386 din 15 noiembrie 2011, nr. 5656 din 24 noiembrie 2011, nr. 5722 din 29 noiembrie 2011, nr. 628 din 8 februarie 2012, nr. 690 din 9 februarie 2012, nr. 708 din 10 februarie 2012, și nr. 709 din 10 februarie 2012). De aceea, soluția se impune și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza B. c. României).
Adeverința se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate specifică actelor administrative și nu a fost atacată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau de o altă autoritate publică, în condițiile art. 1 alin. (8) teza fiscală din Legea nr. 54/2004.
Susținerile din recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern prin care U. S.H. a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute, deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în garanție, instanța de fond nefiind investită cu o cererea privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță.
Cu privire la situația de fapt care privește cererea de chemare în garanție, este de necontestat faptul că intimatul M. a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de chemare în garanție. În mod evident, numai prin admiterea cererii de chemare în garanție poate fi asigurată efectiv punerea în executare a hotărârii recurate, în condițiile în care eliberarea de către pârâta U.S.H. București a diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către M.E.C.T.S., în calitate de autoritate administrativă competentă.
Ținând cont de necesitatea urmării soluțiilor de principiu pronunțate de instanța supremă, în scopul asigurării unei practici unitare, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 din Cod de Procedură Civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va admite în parte cererea principală; va admite în parte cererea de chemare în garanție; va obliga pârâta U. S. Haret la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentelor de diplomă în favoarea reclamanților; va obliga pârâtul-chemat în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplome de licență și suplimente de diplomă pentru reclamanti.
Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de stabilire a penalităților de întârziere și a daunelor interese, precum și a cererii USH de stabilire a termenului de executare a hotărârii și de plată a penalităților de întârziere și a cererii de recunoaștere a diplomelor.
În privința stabilirii termenelor de executare a hotărârii și de plată a penalităților, Curtea va constata că ipoteza prevăzută de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/ 2004, presupune existența unei hotărâri judecătorești irevocabile neexecutate de bunăvoie de debitor în termenul de 30 de zile. Cum nu se poate prezuma o astfel de neexecutare viitoare, principiul respectării hotărârilor judecătorești irevocabile și al executării de bunăvoie a acestora de către debitori prevalează, astfel că o astfel de solicitare a reclamanților și a pârâtei U., este neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată ocazionate în recurs, solicitate de intimata – pârâtă USH de la chematul în garanție, Curtea va constata că acestea nu se cuvin intimatei, cât timp USH nu a formulat calea de atac a recursului cu privire la soluția asupra cererii de chemare în garanție, iar intimatul- chemat în garanție M. nu a căzut în pretenții ca efect al apărărilor intimatei U., ci ca efect al susținerilor recurenților- reclamanți pe cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți B. (G.) C., B. (V.) L.-S., B. (B.) R.-F., M. A., P. (D.) L.-G., N. (G.) C., împotriva sentința civilă nr. 4803/09.10.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. "S. HARET" BUCURESTI și intimata-pârâtă-chemată în garanție M. E. NAȚIONALE.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta U. S. Haret la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentelor la diplomă pentru reclamanți.
Admite în parte cererea de chemare în garanție.
Obligă chematul în garanție, M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele la diplome pentru reclamantă.
Menține în rest sentința recurată.
Respinge cererea intimatei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
R. I. C. A. J. A. P.
GREFIER
P. B. B.
Red: ..07.2014
Tribunalul București Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal
Judecător: S. G.
← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1541/2014. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2692/2014. Curtea de... → |
---|