Anulare act administrativ. Sentința nr. 2692/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2692/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 3684/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2692
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.10.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul B. C. V., în contradictoriu cu pârâtul I. G. pentru Imigrări, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul I. G. pentru Imigrări prin consilier juridic P. A. în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsind reclamantul B. C. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul pe excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată prin întâmpinare.
Pârâtul I. G. pentru Imigrări prin consilier juridic solicită admiterea excepției necompetenței materiale în temeiul prevederilor art.192 din Legea 134/2010 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.109 din Legea nr.188/199 privind statutul funcționarilor publici. Cu modificările și completările ulterioare și art.1 din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului care prevăd că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Reclamantul își desfășoară activitatea în calitate de polițist - funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului G. pentru Imigrări.
Având în vedere prevederile art.(1) din Legea nr.360/2002, care prevăd că polițistul este funcționar public, cu statut special, solicită admiterea excepției și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal.
Curtea, în temeiul art.394 NCPC declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la 3.06.2014, reclamantul B. C.-V. a chemat in judecata paratul I. G. pentru Imigrări, solicitand:
1.Anularea Dispoziției inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013 prin care cuantumul aferent "sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale" mi-a fost evidențiat sub forma majorării prevăzute la art. 15 din Anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
2.Restituirea sumelor reținute din salariu ca urmare a efectelor produse de Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013;
3.Suspendarea efectelor Dispoziției inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 20.11.2013 Direcția Generală Financiară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin adresa nr._, a transmis unităților M.A.I. necesitatea emiterii de acte administrative individuale pentru personalul care beneficiază de cuantumul aferent „sporului de până la 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale", în sensul evidențierii acestuia sub forma majorării prevăzute de art. 15 din Anexa nr. VII la Legea-Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
In baza solicitării Direcției Generale Financiare (care nu specifică concret care este persoana competentă să emită astfel de acte administrative), în mod eronat a fost emisă Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013 prin care cuantumul aferent sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale i-a fost evidențiat sub forma majorării prevăzute la art.l5 din Anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
La data de 16.01.2014, am luat la cunoștință de prevederile actului administrativ contestat, în care se menționează:
"In baza adresei Direcției Generale Financiare nr._ din 20.11.2013, a adreselor Ordonatorului principal de credite nr._ din 17.12.2013 și nr._ din 24.12.2013, a notei raport înregistrată la Direcția Generală Financiară cu nr._ din 14.11.2013 și la Direcția Generală Management Resurse Umane cu nr._ din 14.11.2013, dispun;
Articol unic - In luna decembrie 2013, comisarului-șef de poliție B. C.-V. din I. G. pentru Imigrări, i se evidențiază cuantumul aferent sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale sub forma majorării prevăzute la art. 15 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, calculată la salariul de bază/solda de bază pentru funcția similară la 31.12.2009, cu respectarea prevederilor Legii nr._ privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ale Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale Legii nr. 283/2011 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr, 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fîscal-bugetare, conform anexelor care fac parte integranta din prezenta dispoziție. "
Nu cunoascte temeiul legal prevăzut de un act normativ de nivel superior în baza căruia a fost emisă dispoziția sus-menționată având în vedere că în preambulul acesteia se face trimitere doar la niște adrese ale Direcției Generale Financiare și la o Notă-Raport înregistrată la nivelul unor unități centrale ale M.A.I. (Direcția Generală Financiară și Direcția Generală Management Resurse Umane), fară a se specifica dacă aceasta este aprobată sau nu de ministrul afacerilor interne sau de vreo persoană din conducerea ministerului.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, "In anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012, drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012", printre care se regăsește și cuantumul brut al salariului de bază.
Incepând cu luna decembrie 2013, cuantumul salariului brut al funcției de bază stabilit prin Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013, i-a fost diminuat cu suma de 1272 lei față de cuantumul salariului brut al funcției de bază obținut în luna noiembrie 2013, fară însă a exista vreo justificare legală pentru o astfel de măsură.
In anul 2013, nu a fost emise alte reglementări de nivel superior pe linia salarizării personalului din instituțiile publice care să modifice prevederile O.U.G nr. 84/2012 în sensul dat de Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013.
De altfel, în decursul anilor 2011, 2012 și 2013, Direcția Generală Financiară din M.A.I. a emis mai multe puncte de vedere prin care a prezentat unor instituții sau persoane fizice, la solicitarea expresă a acestora, faptul că includerea cuantumului sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale în suma compensatorie, începând cu anul 2010 și în salariul de bază începând cu anul 2011 a fost perfect legală, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, astfel că nu înțelege cum, în cursul aceluiași an, 2013, fară a exista acte normative de nivel superior, punctul de vedere al acesteia se schimbă în sensul invocat în Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013 și anexele la aceasta.
Cu titlu de exemplu menționeaza adresa Direcției Generale Financiare cu nr._ din 08.02.2013 și răspunsul transmis în data de 20.02.2013 Federației Sindicatelor Democratice a Polițiștilor din România "A. loan C.".
Un aspect demn de luat în considerare este și acela că, în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi a României la diverse unități din M.A.I. s-a certificat legalitatea acordării dreptului salarial invocat.
Până la data formulării prezentei chemări în judecată, nu a luat la cunoștință de prevederile Notei Raport înregistrată la Direcția Generală Financiară cu nr._ din 14.11.2013 și la Direcția Generală Management Resurse Umane cu nr._ din 14.11.2013, aceasta nefiindu-mi pusă la dispoziție.
Contest totodată și data la care s-a pus în aplicare modificarea drepturilor sale salariale, întrucât dispoziția invocată este înregistrată la data de 30.12.2013, iar în conținutul acesteia se specifică "în luna decembrie 2013", sens în care aceasta a produs efecte retroactive încălcându-se astfel prevederile constituționale care stipulează, la art. 15 alin. (2), că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Pentru o mai bună și corectă înțelegere a motivului depunerii prezentei chemări în judecată va detalia evoluția legală a acordării sporului de până la 50% din salariul de bază pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale din care, rezultă fără echivoc că evidențierea acestuia, începând cu luna decembrie 2013, în majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice calculată la salariul de bază/solda de bază pentru funcția similară la 31.12.2009, este nelegală.
La data de 31.12.2009, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prevedea la art. 34:
(1)Polițiștii care execută, în domenii specifice activității instituției cu care au raporturi de serviciu, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din salariul de bază.
(2)Sporul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare pentru polițiști.
(3)Prin ordin al ministrului de interne se stabilesc, în mod individual, perioada pentru care se acordă și procentul care se aplică sporului prevăzut la alin. (1).
Deși noua legislație a menținut substanța dreptului salarial (condițiile de acordare a acestuia) acesta nu s-a mai regăsit în legislația ulterioară anului 2009 sub denumirea de „spor". Pe de altă parte, evoluția dreptului salarial a fost influențată de modificarea cadrului legal primar și de emiterea normelor interne de aplicare a legislației salarizării, după cum urmează:
În anul 2010
1.Legea-Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a prevăzut un drept având aceleași condiții de acordare, însă sub denumirea de primă lunară de excepție sau de misiune specială de până la 50% din salariul funcției de bază.
2.O.U.G nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar a dat o interpretare legală privind aplicarea legii-cadru stabilind două reguli, relevante în speța de față:
-art. 5 alin. (1) "începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fară a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009"
-art. 6 alin. (1) "In cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea."
Prin ordinul ministrului nr. S/II/2246/2010, cuantumul „sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale" a fost menținut personalului care beneficia de acest drept la data de 31.12.2009.
În anul 2011
1.Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (care a abrogat Legea-cadru nr. 330/2009) a prevăzut pentru categoriile enumerate și având la bază aceleași criterii, o majorare de până la 50% calculată la salariul funcției de bază (art. 15 din Anexa nr. VII).
2.Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut însă, la art. 1 alin. (5) "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse [...] și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fară ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Este relevant textul legii citat anterior pentru că analiza elementelor confirmă justețea normei care a considerat că "sporul" este un element al sumei compensatorii:
-„Sporurile stabilite prin legi": "sporul" consacrat de O.G nr. 38/2003;
-"necuprinse în Legea-Cadm nr. 330/2009": "sporul" nu a mai fost prevăzut de lege, care a insitituit o "primă lunară" și, ulterior, o „majorare" de până la 50%.
-"acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu": caracterul tranzitoriu a fost consacrat de Legea-cadru nr.330/2009 ca trecere de la „actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare" în care "nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări";
-"se introduce în salariul de bază": text care marchează tocmai încheierea acestei treceri prin nediminuarea salariului brut.
În anii 2012 si 2013
Nu au mai fost adoptate reglementări de nivel primar care să intereseze în privința condițiilor de acordare a "sporului", însă:
a)potrivit, art. II, art. 1, alin (2) din O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările și completările ulterioare, "în anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții."
b)Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, "în anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012, drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012”
Trebuie menționat și faptul că Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări nr._ din 30.12.2013 este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost emisă de o persoană care nu avea competența legală cu privire la solicitarea Direcției Generale Financiare de evidențiere a cuantumului "sporului de până la 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale", sub forma majorării prevăzute de art. 15 din cap. II al Anexei nr. VII la Legea-Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru reclamant, întrucât:
- conform alin. (2) al art. 15 din capitolul II al Anexei nr. VII la Legea-Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevede că, „Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat,»»"" iar alin. (3) al aceluiași articol stipulează: "Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite", respectiv Ordin al ministrului;
Având în vedere aceste aspecte legale, rezultă fară echivoc că nu s-a produs nicio modificare a condițiilor avute la data de 31.12.2012, astfel cum sunt ele reglementate de pct. 11 din Anexa nr. 12 la O.m.a.i. nr. S/214/2011 și nicio modificare a elementelor incluse în suma cu caracter tranzitoriu, astfel cum aceasta a fost stabilită la 31.12.2010 (pct. 12 al aceleiași Anexe), întrucât nu a fost emis niciun Ordin al ministrului afacerilor interne care să anuleze/modifice/completeze ordinele ministrului afacerilor interne emise în aplicarea prevederilor actelor normative de nivel superior sus-menționate.
Având în vedere aceste aspecte, considera că nu s-a produs nicio modificare a condițiilor avute la data de 31.12.2012, astfel cum sunt ele reglementate de pct. 11 din Anexa nr. 12 la O.m.a.i. nr. S/214/2011 și nicio modificare a elementelor incluse în suma cu caracter tranzitoriu, astfel cum aceasta a fost stabilită la 31.12.2010 (pct. 12 al aceleiași Anexe), întrucât nu a fost emis niciun Ordin al ministrului afacerilor interne care să anuleze/modifice/completeze ordinele ministrului afacerilor interne emise în aplicarea prevederilor actelor normative de nivel superior sus-menționate, iar „evidențierea" în discuție nu are niciun suport legal.
La data de 13.02.2014, în termenul prevăzut de lege, a formulat Plângere Prealabilă, înregistrată cu nr._ (anexată în copie), inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Imigrări, în care a arătat aspectele mai susmenționate, însă cu nr._ din 17.03.2014 (anexată în copie) am primit răspunsul că solicitarea nu i-a fost soluționată favorabil, motivele prezentate nefiind sustenabile și argumentate.
In drept: toate normele legale invocate
La 4.07.2014, paratul a depus intampinare, solicitand declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București Secția a II a C. Administrativ și Fiscal.
Examinand exceptia necompetentei materiale invocata de parat, Curtea observa ca art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, ,,Polițistul este funcționar public civil, cu statut special (...)."
Din aceste motive, in baza textelor de lege mentionate, a art. 129 si 132 C. proc. civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale si va declina competența soluționării cauzei la Tribunalul București - Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența soluționării cauzei privind pe reclamantul B. C. V., în contradictoriu cu pârâtul I. G. pentru Imigrări, la Tribunalul București-Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
B. V. C. D.
Red./tehn. jud. V.B./2 ex./21.10.2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4674/2014.... | Pretentii. Decizia nr. 2437/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
