Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 807/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 807/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 7139/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.807
Ședința publică de la 10.03.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
GREFIER - C. A.
Pe rol se află judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta Asociația R. pentru Artiști Interpreți sau Executanți - ARAIEX, în contradictoriu cu pârâtul M. C., având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, reclamanta prin avocat R. B., cu împuternicire la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții că prin Serviciul Registratură, la data de 09.01.2014, reclamanta a depus originalul răspunsului la întâmpinare.
Curtea pune în discuție competența materială a Curții de Apel București în soluționarea cauzei.
Reclamantul, prin consilier juridic, apreciază că în soluționarea cauzei competența materială de soluționare aparține Curții de Apel București – SCAF, având în vedere că actul contestat emană de la o autoritate centrală.
Curtea constată că este competentă material în soluționarea cauzei, față de obiectul acțiunii dedus judecății, în raport de dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004.
Curtea ia act că prin întâmpinare s-au formulat de către pârât excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesuale pasive, lipsei capacității procesuale active, lipsei procesuale active și lipsa procedurii prealabile, acordând cuvântul pe aceste excepții.
Reclamanta prin avocat, solicită respingerea tuturor excepțiilor invocate de pârât, ca neîntemeiate, având în vedere răspunsul la întâmpinare prin care a detaliat punctul de vedere cu privire la fiecare excepție, invocând prevederile Legii nr.8/1996.
Curtea, în urma deliberării asupra excepțiilor invocate de pârât prin întâmpinare, le apreciază ca nefiind întemeiate și le va respinge, în raport de obiectul acțiunii dedus judecății, față de prevederile art.1,8 și 18 din Legea nr.554/2004, având în vedere că există identitate între persoana reclamantei și persoana care poate pretinde obligarea autorității administrative la emiterea unui răspuns față de cererea adresată acesteia pe cale administrativă, precum și între persoana pârâtei și persoana cu privire la care reclamanta a pretins că a refuzat să emită un răspuns cererii adresată acesteia, pe cale administrativă.
Totodată cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile se constată că este neîntemeiată, având în vedere că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.7 din Legea nr.554/2004, care se referă la acțiuni în anularea unor acte administrative și nu la solicitarea reclamantei a unui răspuns din partea pârâtului, nefiind obligatorie în cazul reclamantei parcurgerea acestei proceduri conform art. 7 alin. 5 teza a II-a și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
În plus cu privire la lipsa obiectului cererii, se constată că este neîntemeiată și această excepție având în vedere că această susținere privește fondul cauzei, neconstituind în fapt o excepție procesuală.
Cu privire la capacitatea procesuală de folosință, instanța constată că obiectul prezentei cauze îl constituie pretinsul refuz nejustificat al autorității publice pârâte de a da curs unei cereri adresată acesteia de către reclamantă, neexistând dovezi că pârâtul nu capacitate procesuală administrativă în prezenta cauză.
De asemenea cu privire la inadmisibilitatea invocată de către pârât, Curtea constată că este neîntemeiată având în vedere obiectul acțiunii întemeiat pe disp. art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, susținerile invocate de către pârât în sprijinul acestei excepții privind fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat, arată că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Curtea acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta, prin avocat, solicită în dovedirea acțiunii proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea, în urma deliberării asupra probatoriului solicitat, apreciază în temeiul art. 257 C.proc.civ. ca fiind admisibilă și concludentă în cauză proba cu înscrisurile depuse deja la dosar, o încuviințează pentru ambele părți și constată administrată această probă.
Reclamanta, prin avocat, arată că nu mai are de formulat cereri prealabile judecății.
Curtea constată cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a acțiunii dedusă judecății.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtului de a răspunde la cererea sa, precizând că reclamanta este prejudiciată prin aplicarea legii, în ce privește dreptul de autor, arătând că a depus acte în dovedirea prejudiciului, în raport de care urmează a se acorda despăgubirile solicitate. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru achitată, precizând că pentru cheltuielile privind onorariul de avocat își rezervă dreptul de a le solicita separat.
Curtea, în temeiul art.394 alin.1 C.pr.civ. reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel București, SCAF, reclamanta Asociația R. pentru Artiști Interpreți sau Executanți - ARAIEX, în contradictoriu cu M. C. în temeiul art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. h), 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, ținând cont de dispozițiile art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și art. 2 din H.G. nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, au solicitat obligarea pârâtului M. C. să emită un răspuns temeinic și cu respectarea Legii nr 8/1996 la solicitarea ARAIEX nr/744/14.02.2013 înregistrată la M. C. în data de 15.02.2013, plata unor despăgubiri în valoare de 1.800.701,99 euro și plata cheltuielilor de judecată.
ÎN FAPT, Asociația R. pentru Artiști Interpreți sau Executanți -ARAIEX funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, persoană juridică constituită prin libera asociere, având ca obiect de activitate colectarea și repartizarea drepturilor conexe a căror gestiune îi este încredințată de către titulari, în baza Deciziei nr.99/2011 a Directorului general al O.R.D.A., publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 501/14.07.2011.
În prezent, în domeniul gestiunii drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți funcționează în România cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor trei organisme de gestiune colectivă, respectiv CREDIDAM (1997), ARAIEX (2011) și UNART (2012), conform Legii cadru în materie - Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, acestea fiind sub supravegherea și controlul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
Învederăm faptul că, spre deosebire de situația anterioară apariției ARAIEX și UNART, în prezent, conform art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, CREDIDAM trebuie să împartă cu acestea atât remunerația colectată pentru artiștii care le sunt membrii, cât și cota de 15% reprezentând comision de administrare, indiferent care dintre cele trei organisme de gestiune colectivă este desemnat colector pe un anumit domeniu, chestiune pe care CREDIDAM o refuză sistematic.
Pentru acest motiv, CREDIDAM nu a făcut și nu face dovada respectării condițiilor legale și morale pentru atribuirea calității de colector, în condițiile în care, după aproape un an de la data "spargerii monopolului CREDIDAM,, prin apariția altor organisme de gestiune colectivă de profil în România, acesta persistă în atitudinea boicotării oricăror negocieri în baza cărora să se stabilească o modalitate de partajare a remunerațiilor colectate si a cotei de administrare aferente.
Precizează că, pe tot parcursul încercărilor de stabilizare a relațiilor dintre organismele de gestiune colectivă care administrează drepturile conexe, a solicitat inclusiv intervenția ORDA, în virtutea calității sale de autoritate de reglementare, supraveghere și control în domeniu, și până la data de 28.09.2012, aceasta instituție părea că susține prin acțiunile sale ideea normalizării relațiilor dintre acestea.
Contrar așteptărilor și logicii firești, fără a avea în vedere necesitatea echilibrării statutului artiștilor interpreți, servit infinit mai bine în condițiile apariției pe piață a mai multor organisme de gestiune colectivă, ORDA a înțeles să renunțe la poziția echidistantă, dând ocazia CREDIDAM să prejudicieze artiștii ARAIEX și UNART prin neplata către aceștia a remunerațiilor ce li se cuvin din acest domeniu.
Reiterează și subliniază faptul că până la apariția ARAIEX (2011) și UNART (2012), CREDIDAM a colectat remunerații în virtutea monopolului ilegal deținut, nefiind desemnat de către ORDA în acest sens pentru toate domeniile de colectare.
În acest context, arată că încă de la desemnarea reclamantei drept colector unic în domeniul retransmitere prin cablu din anul 2011 conform deciziilor ORDA nr. 278/2011 și nr. 279/2011, publicate în Monitorul Oficial nr. nr. 816 din 18.11.2011, pe rolul instanțelor de contencios administrativ ale Curții de Apel București și ale înaltei Curți de Casație și Justiție sunt înregistrate o . dosare având ca obiect suspendarea executării/anularea deciziilor ORDA de desemnare ARAIEX/CREDIDAM pe diverse domenii de colectare: ambiental lucrativ, retransmitere prin cablu, radiodifuzare tv și radio, copie privată, în prezent în niciunul dintre acestea sentințele pronunțate de către instanța de fond nefiind definitivă.
Ținând cont de calitatea ORDA de autoritate publică emitentă a actelor administrative de desemnare a colectorilor pe domenii, în virtutea atribuțiilor sale expres reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, acesta are calitatea de pârât în dosarele la care a făcut referire anterior.
În acest context, sesizarea adresată Ministerului C., în calitatea acestuia de coordonator al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor vizează următoarele aspecte ce țin de modul discriminatoriu și nelegal în care ORDA înțelege să acționeze în raport de reclamantă, cu favorizarea fățișă a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM, inclusiv în cadrul litigiilor aflate rolul instanțelor de contencios administrativ:
-în cadrul Dosarului nr._ de pe rolul Curții de Apel București - Secția a VlII-a C. Administrativ și Fiscal având ca obiect cererea ARAIEX de suspendare a executării Deciziei ORDA nr. 152/2012 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) drept colector al remunerațiilor datorate artiștilor interpreți sau executanți pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie, la primul termen de judecată din 12.02.2013, ORDA a depus la dosarul cauzei întâmpinare semnată doar de avocatul instituției, I. C., angajat cu încălcarea prevederilor O.G. nr, 26/2012, alături de documentația care a stat la baza emiterii actului contestat, printre care și referatul intern al ORDA cu nr. RGII/8322 din 19 septembrie 2012.
-Deși poziția ORDA față de solicitările ARAIEX de a lua cunoștință de conținutul unor astfel de referate de fundamentare a deciziilor ORDA este aceea că "nu este aplicabilă procedura reglementată în sensul parcurgerii anumitor etape pentru asigurarea transparenței", sub motivarea că nu actele ORDA nu reprezintă acte normative, în sensul Legii nr. 52/2003, față de CREDIDAM aceste susțineri nu mai sunt valabile.
-în acest sens, a constatat că la același termen al dosarului anterior menționat, CREDIDAM a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului ORDA, din care reiese că a avut acces la referatul intern al ORDA care a fundamentat decizia contestată, evidențiind anumite elemente care altfel nu i-ar fi fost cunoscute.
-Reiese astfel în mod clar că ORDA înțelege să favorizeze CREDIDAM, în încercarea de a reinstaura monopolul în domeniul gestionării drepturilor aparținând artiștilor - titulari de drepturi conexe, prejudiciindu-i în mod direct pe cei care au înțeles să se asocieze în cadrul altor organisme de gestiune colectivă.
Astfel, raportat la calitatea ministrului culturii de coordonator metodologic al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, conform art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și art. 2 din H.G. nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin adresa ARAIEX nr. 744/14.02.2013, s-a adresat Ministerului C. expunând situația detaliată mai sus, cu solicitarea de a fi analizată, cu luarea măsurilor ce se impun pentru soluționarea aspectelor sesizate (anexa 1).
În lipsa unui răspuns din partea Ministerului C., Consiliul Director al ARAIEX a revenit la solicitare prin adresa nr. 973/04.03.2013 (anexa 2), cu rugămintea de a acorda o audiență la care să participe câțiva membri marcanți ai asociației pe tema chestiunilor reclamate anterior, demers fără rezultat până în prezent.
După termenul legal de 30 de zile în care ar fi trebuit să primească un răspuns, a înaintat o nouă adresă Ministerului C. cu nr. 1462/04.04.2013 (anexa 3) prin care așteaptă comunicarea măsurilor luate pentru soluționarea reclamațiilor noastre, demers de asemenea fără rezultat până în prezent.
A sesizat instituția Guvernului României asupra chestiunilor semnalate prin adresa nr. 743/14.02.2013 (anexa 4) care a transmis petiția Ministerului C., cu dispunerea comunicării unui răspuns către ARAIEX-lui conformitate cu prevederile legale (anexa 5) și revenire prin adresa ARAIEX nr. 1463/04.04.2013 (anexa 6) cu răspuns din nou din partea Cancelariei Primului Ministru - Direcția Relații Publice în sensul în care urmau a le fi transmise de către M. C. asupra concluziilor analizei celor sesizate (anexa 7).
Chiar și așa, toate demersurile au fost lipsite de rezultat până la data prezentei.
Învederează faptul că interesul său legitim în promovarea prezentei acțiuni este pe deplin justificat, soluțiile instanțelor de judecată având impact direct asupra activității ARAIEX.
Astfel, lipsa oricăror măsuri ce ar fi putut fi luate de către pârâtul M. C., în calitate de autoritatea de coordonare a ORDA a culminat în prezent la schimbarea colectorului și pe sursa retransmitere prin cablu, calitate atribuită CREDIDAM în mod abuziv și discreționar, prin recentele decizii ORDA nr. 120/2013 și nr. 121/2012 publicate în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 602/27.09.2013 al căror efect este de încetare a aplicabilității deciziilor ORDA nr. 278/2011 și nr. 279/2011 de desemnare a reclamantei.
Prejudiciul astfel realizat se întinde în mod real asupra celor peste 850 de artiști reprezentați de asociația reclamantă, în situația în care în mod evident și sistematic ORDA intervine în relația ARAIEX - CREDIDAM, susținând acest din urmă organism de gestiune colectivă prin numeroase și variate metode, astfel cum a detaliat anterior.
Față de cele de mai sus, fiind îndeplinite cerințele art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. h), 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, aflându-se în situația lipsei unui răspuns din partea Ministerului C. în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea cererii, cu luarea în considerare și a revenirilor formulate și a adreselor Guvernului României, solicită, în baza art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, să oblige autoritatea pârâtă la emiterea unui răspuns temeinic si cu respectarea Legii nr 8/1996 la adresa ARAIEX nr. 530/01.02.2013 înregistrată la M. C. cu nr. 441/01.02.2013.
Cu privire la capătul de cerere privind plata despăgubirile solicitate, precizează că în luna decembrie 2012, la presiunea ORDA, ARAIEX a virat în conturile CREDIDAM suma de 7.743.018,56 lei inclusiv TVA, aproximativ 1.800.701,99 euro, reprezentând:colectare ARAIEX cablu - 5.827.041,47 lei inclusiv TVA aproximativ 1.355.125,92 euro, pentru perioada 01.01-31.10.2012; colectare ARAIEX copie privată - 1.366.675,27 lei inclusiv TVA aproximativ 317.831,46 euro, pentru perioada 01.12._12; colectare ARAIEX comunicare publică - 545.229,24 lei inclusiv TVA aproximativ 126.797.50 euro, pentru perioada 01.01-30.06.2012;colectare ARAIEX radiodifuzare radio - 4.072,58 lei inclusiv TVA aproximativ 947,11 euro, pentru perioada 01.01-30.06.2012.(anexa 8 - facturile emise de CREDIDAM pentru sumele mai sus arătate și ordinele de plată aferente).
In aceeași perioadă, ARAIEX a primit de la CREDIDAM doar suma de 123.774,32 lei inclusiv TVA, aproximativ 28.784,73 euro, pentru toate celelalte 5 domenii colectate de CREDIDAM, astfel încât numai în luna decembrie 2012 prejudiciul ARAIEX a fost de aprox. 47 de miliarde.
Acest prejudiciu consideră că este generat și de lipsa de implicare și neexercitarea efectivă a atribuțiilor Ministerului C. în raport de autoritatea pe care o coordonează, lipsa unui răspuns putând fi echivalat și unui acord tacit față de comportamentul și măsurile adoptate de ORDA.
În drept, art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. h), 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, art. 2 din H.G. nr. 401/2006.
În dovedire au fost atașate în fotocopie înscrisurile la care a făcut referire în cuprinsul cererii: adresa ARAIEX nr. 744/14.02.2013, (anexa 1 - 6 file); adresa ARAIEX nr. 973/04.03.2013, (anexa 2 - 1 filă);adresa ARAIEX nr. 1462/04.04.2013(anexa 3-2 file); adresa ARAIEX nr. 743/14.02.2013 către Secretariatul General al Guvernului României (anexa 4-6 file); răspunsul Direcției Relații Publice din cadrul Guvernului României nr. 15C/418/19.02.2013 (anexa 5 - 1 filă); adresa ARAIEX nr. 1463/04.04.2013 - revenire către Guvernul României lipsă răspuns din partea Ministerului C. (anexa 6-3 file); răspunsul Direcției Relații Publice din cadrul Guvernului României nr. 15C/843/11.04.2013 (anexa 7 - 1 filă); facturile emise de CREDIDAM pentru sumele mai sus arătate și ordinele de plată aferente (anexa 8-32 file).
Pârâtul M. C. a formulat întâmpinare, arătând următoarele:
Între conținutul adresei la care reclamanta pretinde că nu i-a răspuns și conținutul cererii de chemare în judecată există o diferență și o lipsă de legătură incontestabile, în acțiune reclamanta referindu-se la cu totul alte aspecte decât cele reclamate prin adresa așa-zis nesoluționată.
Așa fiind, invocă excepțiile:
1.Inadmisibilitatea cererii față de împrejurarea că reclamanta nu îl poate chema în judecată cu pretenția că nu i-a răspuns la adresa emisă cu nr. 744/14.02.2013, cu o cerere în care reclamă cu totul alte aspecte (CREDIDAM nu face dovada respectării condițiilor legale și morale pentru atribuirea calității de colector).
2.Lipsa obiectului cererii.
Din cuprins nu cunoaște care este dreptul pe care îl reclamă ARAIEX și pe care pârâtul l-ar fi nesocotit, și pentru ce fel de motive solicită obligarea la plata daunelor morale;
4.lipsa calității procesuale active a reclamantei în considerarea art. 1 din Legea contenciosului administrativ, text de lege potrivit căruia reclamanta trebuia să facă dovada că are un drept recunoscut de lege pe care noi i l-am vătămat.
5.Pe aceleași considerente invocă și lipsa calității procesuale a pârâtului reclamanta nefăcând dovada că există identitate între pârât și obligația așa-pretins neîndeplinită din raportul juridic dedus judecății;
6.lipsa procedurii prealabile exercitate în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și a dovezii că a formulat prezenta cerere în termenul stabilit de legiuitor.
Prin urmare, tardivitatea cererii este evidentă cât timp reclamanta ne cheamă în judecată pentru că nu i-a răspuns la o adresă din 14.02.2013, printr-o cerere înregistrată la data de 30.10.2013, deci cu mult peste termenul prevăzut de art. 7 alin. 1, pentru că în ipoteza normei prevăzute de art. 7 alin. 7 reclamanta nu se încadrează, nefiind vorba în cauză despre un act administrativ unilateral, ci despre nesoluționarea unei cereri.
În ce privește motivarea cererii referitoare la despăgubirile solicitate:
În combatere reiterează motivele de mai sus prin care arată că pârâtului nu îi revine obligația de a răspunde pentru actele și faptele juridice ale unei alte persoane juridice.
Pe fondul cauzei:
În cauză se poate deduce că există un conflict de interese între organismele de gestiune colectivă arătate, conflict pe care ORDA l-ar întreține prin decizii părtinitoare. Temeiurile de drept pe care reclamanta le aduce în discuție sunt lipsite însă de orice legătură cu ceea ce învederează, acestea vizând organizarea și funcționarea ORDA și MC.
Reclamanta este contrazisă în susținerile sale de art. 134 și urm. din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor:„(2)Gestiunea colectiva se exercita potrivit următoarelor reguli: a)deciziile privind metodele si regulile de colectare a remunerației si a altor sume de la utilizatori si cele de repartizare a acestora între titularii de drepturi, precum si cele privind alte aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie sa fie luate de membri, în cadrul adunării generale, potrivit statutului; Deci ORDA sau CREDIDAM nu au cum să o prejudicieze pe reclamantă.
b)comisionul datorat de titularii de drepturi, care sunt membri ai unui organism de gestiune colectiva, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a acestuia, prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. i), cumulat cu comisionul datorat organismului de gestiune colectiva care este colector unic, potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) lit. c) si alin. (4), nu poate fi mai mare de 15% din sumele colectate anual;
c)în lipsa unei hotărâri exprese a adunării generale, sumele colectate de un organism de gestiune colectiva nu pot fi utilizate în scopuri comune, altele decât acoperirea costurilor reale ale colectării si repartizării către membri a sumelor cuvenite; adunarea generala poate decide ca maximum 15% din sumele colectate sa poată fi utilizate în scopuri comune si numai în limita obiectului de activitate;
d)sumele colectate de un organism de gestiune colectiva se repartizează individual titularilor de drepturi, proporțional cu utilizarea repertoriului fiecăruia, în termen de maximum 6 luni de la data colectării; titularii de drepturi pot pretinde plata sumelor colectate nominal sau a celor a căror repartizare nu presupune o documentare speciala în termen de 30 de zile de la data colectării;
e)comisionul datorat de titularii de drepturi se retine acestora din sumele cuvenite fiecăruia, dupa calcularea repartiției individuale;
f)sumele rezultate din plasamentele remunerațiilor nerevendicate si nerepartizate, aflate în depozite bancare sau obținute din alte operațiuni efectuate în limita obiectului de activitate, precum si cele obținute cu titlu de prejudicii sau daune ca urmare a încălcării drepturilor de autor ori conexe se cuvin si se repartizează titularilor de drepturi si nu pot constitui venituri ale organismului de gestiune colectiva";
-Art. 1341
B(1)Organismele de gestiune colectiva au obligația sa publice, în format electronic, pe pagina proprie de Internet, următoarele informații actualizate:a)statutul;b)lista membrilor organelor de conducere centrale si locale, componenta comisiilor interne si lista responsabililor locali;c) situatia anuala privind soldul sumelor nerepartizate, sumele colectate pe categorii de utilizatori, sumele reținute, costul gestiunii si sumele repartizate pe categorii de titulari; c)situatia anuala privind soldul sumelor nerepartizate, sumele colectate pe categorii de utilizatori sau alti plătitori, sumele reținute, costul gestiunii si sumele repartizate pe categorii de titulari;d)darea de seama anuala;e) informatiile privind adunarea generala, cum ar fi: data si locul convocării, ordinea de zi, proiectele de hotărâre si hotărârile adoptate;f) alte date necesare informării membrilor.
(2)Orice membru are dreptul de a solicita, în nume personal sau prin reprezentant autorizat,informații detaliate si documente privind sumele ce i-au fost repartizate în ultimele 12 luni, proveniența, modul de calcul al drepturilor si reținerile aplicate, precum si verificarea concordantei acestor date cu prevederile regulamentului de repartizare.
B(3)într-un interval de timp de 30 de zile înainte de adunarea generala, orice membru are dreptul sa consulte, la sediul organismului de gestiune colectiva:a)darea de seama anuala;b) bilanțul contabil;c)raportul organelor deconducere si al comisiei de cenzori;
d)textul si expunerea de motive a hotărârilor ce urmează a fi supuse aprobărilor adunării generale;e) salariile individuale ale angajaților;f)situația sumelor din conturile bancare, a plasamentelor si a dobânzilor obținute la închiderea ultimului exercițiu financiar; g)situația privind categoriile de utilizatori, numărul plătitorilor din fiecare categorie si suma globala colectata de la fiecare categorie;h)situația litigiilor cu utilizatorii.
(4)Accesul la informațiile prevăzute la alin. (3) se face, în regim de confidențialitate, pe baza de cerere scrisa si cu limitarea accesului la datele personale ale angajaților organismului de gestiune colectiva.
(5)Membrii care considera ca li s-ar fi încălcat dreptul de acces la informațiile solicitate pot sesiza, în termen de trei zile, comisia permanenta speciala privind accesul la informații, desemnata de adunarea generala, formata din cinci membri, care nu sunt angajați si nu fac parte din organele de conducere. Comisia este obligata sa răspundă, în termen de șapte zile, atât celui care a formulat sesizarea, cât si administratorului general. Comisia întocmește un raport anual asupra activității sale, pe care îl înaintează adunării generale si Oficiului Român pentru Drepturile de Autor".
Din conținutul normelor juridice citate reiese limpede că pretențiile ARAIEX sunt nefondate întrucât administrarea sumelor colectate sunt în responsabilitatea fiecărui organism de gestiune colectivă în parte, legea fiind aceea care stabilește regulile pe care ORDA le respectă.
Reclamanta vorbește de disfuncționalități și prejudicii care se răsfrâng negativ în drepturile patrimoniale ale autorilor, autori care nu reclamă ceea ce reclamă ARAIEX si care nici nu au mandatat-o pe aceasta să le reprezinte drepturilor vătămate în instanță-art. 134 ind. 1 alin. 2.
În drept au fost invocate disp. art. 205 C.proc.civ.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea tuturor excepțiilor invocate de către pârât ca neîntemeiate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Deliberând asupra acțiunii astfel cum a fost formulată, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Curtea constată că este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în limitele și pentru considerentele care urmează:
În fapt, Curtea reține că reclamanta a adresat pârâtului adresa nr. 744/14.02.2013 prin care a solicitat acestuia analizarea situației expusă în conținutul acestei adrese și luarea măsurilor legale care se cuvin, cerere la care pârâtul a refuzat în mod nejustificat să răspundă în temeiul art. 8 din OG nr. 27/2002 privind activitatea de soluționare a petițiilor, fără a oferi un motiv întemeiat care stă la baza acestui refuz de a răspunde acestei cereri adresată de către reclamantă pe cale administrativă și întemeiată pe dreptul de petiționare exercitat de către reclamantă în calitate de organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în legătură cu activitatea pretins a fi desfășurată de către pârât asupra acțiunilor întreprinse de către un alt organism de gestiune colectivă și modul în care acesta din urmă gestionează drepturile de autor colectate în temeiul unui act administrativ emis de către ORDA, aflat în coordonarea administrativă a pârâtului, autoritate a administrației publice centrale.
Din această perspectivă Curtea constată că prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză pârâtul nu a învederat comunicarea unui răspuns scris cu privire la adresa emisă anterior de către reclamantă, susținând că solicitările adresate acestuia pe cale administrativă nu pot fi reținute, împrejurare care nu echivalează cu emiterea unui răspuns la petiția adresată de către reclamantă.
În drept, Curtea reține că potrivit art. 8-10 din OG nr. 27/2002 „(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
(2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
ART. 9
În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile.
ART. 10
(1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile primite.
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns.”
Coroborând aceste dispoziții legale cu situația de fapt necontestată de către pârât, cu referire la neemiterea unui răspuns petiției înregistrată de către reclamantă la data de 14.02.2013 sub nr. 744, precum și disp. art. 1, 2 alin. 2, art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea apreciază că se impune admiterea în parte a acțiunii în sensul obligării pârâtului să răspundă cererii(petiției) înregistrată sub nr.744/14.02.2013 de către reclamantă.
Totodată în temeiul acelorași dispoziții Curtea va dispune respingerea cererii privind emiterea unui răspuns la această petiție în conformitate cu dispozițiile legii nr. 8/1996, având în vedere că revine exclusiv autorității publice pârâte, în limitele competenței prevăzute de lege, să răspundă acestei petiții, cu luarea în considerare a solicitărilor concrete învederate în cuprinsul petiției de către reclamantă, fără a putea fi cenzurat, pe calea prezentului demers procesual, refuzul nejustificat al pârâtului în lipsa unui astfel de răspuns oferit reclamantului.
Va fi respinsă de asemenea, ca neîntemeiată, și cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri având în vedere că acestea au fost solicitate ca urmare a unei pretinse conduite nelegale a pârâtului, din perspectiva aplicării pretins necorespunzătoare a disp. legii nr. 8/1996, iar nu ca urmare a refuzului nejustificat de a răspunde în scris petiției adresată de către reclamantă, în plus, nefiind probată producerea unui prejudiciu determinat de acest refuz al autorității pârâte.
În temeiul art. 453 alin. 2 C.proc.civ. va fi obligat pârâtul, în limita pretențiilor admise, la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, constând în cheltuieli de judecată, constând în parte din taxa judiciară de timbru, conform chitanțelor atașate dosarului, pârâtul aflându-se în culpă procesuală urmare a reținerii caracterului nejustificat al refuzului acestuia de a răspunde petiției adresată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația R. pentru Artiști Interpreți sau Executanți - ARAIEX, cu sediul în București, ..2, ., ., sect.1, în contradictoriu cu pârâtul M. C., cu sediul în București, ., sect.3.
Obligă pârâtul să răspundă cererii înregistrată sub nr.744/14.02.2013 de către reclamantă.
Respinge cererea privind acordarea despăgubirilor, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cheltuieli de judecată, admise în parte.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.03.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
G. D. C. A.
Red. GD/AC
2 ex/02.04.2014
| ← Custodie publică - prelungire. Hotărâre din 26-08-2014,... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1057/2014. Curtea de... → |
|---|
