Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 9558/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9558/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 185/116/2014
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9558
Ședința publică de la 19 decembrie 2014
Curtea constituită din:
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: D. M. D.
JUDECĂTOR: I. F.
GREFIER: M. B.
Pe rol se află recursul formulat de recurentul-pârât M. OLTENIȚA, PRIN PRIMAR, împotriva sentinței nr. 377/09.04.2014 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. D., în cauza având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 15 decembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19 decembrie 2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 377/9.04.2014, Tribunalul Călărași – Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul C. D. împotriva pârâtei Primăria Oltenița; a dispus obligarea pârâtei la emiterea autorizației de construire pentru imobilul locuință parter și împrejmuire ce urmează a fi edificat pe suprafața de 301 mp teren, situată în intravilanul munic. Oltenița, în tarlaua 4, ..26, având număr cadastral_ și Carte Funciară nr._, sub sancțiunea penalităților de întârziere și a obligat pârâta către reclamant la 850 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs recurentul-pârât M. OLTENIȚA, PRIN PRIMAR, solicitând, în baza art. 496 alin. 1 și 2, art. 498 alin. 1 C.pr.civ., admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței instanței de fond și, rejudecând, respingerea acțiunii intimatului-reclamant ca nefondată.
A arătat recurentul-pârât că, greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, atât timp cât refuzul recurentei de emitere a Autorizației de construcție a imobilului reclamantului este unul pe deplin justificat și ancorat legislației în vigoare. Astfel, prin adresa recurentei-pârâte nr._/23.08.2013, către reclamant, se aduce la cunoștința acestuia faptul că, pentru obținerea autorizației de construire este necesară sistematizarea zonei ce a făcut obiectul PUZ – „Lotizare pentru construire locuințe”, aprobat prin HCL nr. 8/25.02.2010.
Conform adresei susmenționate, această sistematizare a zonei nu trebuie efectuată de către reclamant, cum greșit s-a interpretat, ci de către departamentele de specialitate din cadrul Primăriei Oltenița.
Suprafața de teren intravilan de 301 mp, al cărei proprietar este intimatul-reclamant face parte din Tarlaua 4, . suprafață totală de 20.854 mp – fost teren extravilan arabil – cu un număr de 46 loturi.
În acest moment, Primăria Oltenița nu a întocmit nici un proiect de aplicare a PUZ-ului menționat mai sus, respectiv de sistematizare a zonei, deoarece nu are alocat în acest moment nici un fel de buget pentru această operațiune din cauza situației financiare precare cu care se confruntă.
Astfel, în acest moment, suprafața lotizată de cca. 2 ha teren intravilan, nu este în nici un fel sistematizată, nefiind materializate în teren străzile, trotuarele, spațiile verzi, aferente domeniului public al recurentei-pârâte.
Mai mult decât atât, în această zonă nu există nici un fel de rețea de colectare a apei menajere și pluviale, necesară deversării acesteia în condiții optime, existând pericolul inundării terenurilor agricole cultivate vecine, o eventuală pagubă pricinuită, atrăgând în acest moment răspunderea patrimonială a recurentei-pârâte.
Totodată, prin HG nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, art. 25 alin. 1 și Regulamentul PUZ, art. 5.2.1.3.5. – Capitolul „Accese”, se învederează faptul că autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumuri publice direct sau prin servitute, conform destinației construcției.
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor de intervenție rapidă, în speță mijloace auto de stingere a incendiilor, ambulanțe, gunoi menajer, etc.
Totodată, nu există în acest moment amenajări pentru accese pietonale pentru a se permite executarea construcțiilor și amenajărilor de orice fel.
Conform Regulamentului General PUZ, art. 5.2.4.2. lit. B, capitolul „Utilizări Interzise”:este interzisă construirea sau amenajările de orice fel, fără realizarea prealabilă a rețelelor edilitare, intervenție susținută doar de documentații de specialitate.
În sprijinul celor susținute mai sus, recurenta-pârâtă a depus alăturat o schiță a Planului Urbanistic Zonal al întregii suprafețe de 20.854 mp, din care rezultă faptul că întreaga zonă este încercuită cu un canal cu apă, betonat agricol, canal care împiedică total accesul autospecialelor de intervenție, respectiv accesul autovehiculelor.
Mai mult decât atât, în Raportul de Specialitate nr. 1810/08.02.2010, care a stat la baza emiterii HCL nr. 8/25.02.2010, se menționează faptul că „traversarea canalului de desecare din nord, principala intervenție va consta în realizarea unor podețe rutiere și a lucrărilor aferente, conform actelor normative în vigoare”.
În acest moment, aceste podețe-accese nu au fost în nici un fel efectuate.
A mai precizat recurenta-pârâtă și faptul că la data de 1.11.2013, s-a eliberat de către recurentă și Certificatul de Urbanism nr. 209, care certifică faptul că reclamantul dorește obținerea autorizației de construire pentru branșament la rețeaua publică de apă potabilă a municipiului și împrejmuire a terenului în suprafață de 301 mp, urmând ca această autorizație să fie eliberată în curând.
La data de 17.06.2014, intimatul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și admiterea sentinței civile nr. 377/09.04.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosar nr._, ca fiind temeinică și legală.
Totodată, intimatul-reclamant a solicitat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest dosar în recurs.
Examinând actele si lucrările cauzei în raport de criticile formulate si prevederile legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
În ce privește excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, Curtea reține că aceasta a fost invocată de către intimatul reclamant, apreciind acesta că reprezentantul convențional al recurentului-pârât a încheiat contractul de asistență juridică cu M. Oltenița și cu Consiliul Local Oltenița, iar nu cu Primăria Oltenița.
În acest sens se constată că, la solicitarea instanței, prin adresa Primăriei Oltenița nr._/11.12.2014, fila 125 dosar recurs, s-a comunicat faptul că Primarul Municipiului Oltenița a acordat mandat apărătorului în cauză pentru a formula recurs și a reprezenta Primăria Municipiului Oltenița prin Primar .
În condițiile în care în contractul de asistență juridică sunt menționați M. Oltenița prin Primar și Consiliul Local Oltenița, iar pentru aceștia a semnat Primarul, astfel cum a fost însărcinat printr-o hotărâre a Consiliului Local, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă.
S-a mai invocat de către intimatul reclamant excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Oltenița. A susținut acesta că la fond a fost chemată în judecată, în calitate de pârâtă, în vederea obligării acesteia la emiterea autorizației de construcție, Primăria Municipiului Oltenița și, cu toate acestea, ulterior pronunțării hotărârii de fond, a înțeles să formuleze recurs M. Oltenița, fără a avea însă calitate procesuală.
Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale: Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Întrucât Primăria municipiului Oltenița nu are personalitate juridică și nu poate sta în fața unei instanțe de judecată,în condițiile în care reclamantul a chemat în judecată Primăria Municipiului Oltenița prin Primar, iar recursul a fost formulat de M. Oltenița, prin Primar, excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Oltenița, este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă.
A mai invocat intimatul reclamant, pentru lipsa ștampilei de pe cererea de recurs, admiterea excepției nulității recursului. Curtea constată că pe cererea de recurs s-a aplicat ștampila apărătorului ales, reprezentant al recurentei, conform adresei Primăriei Oltenița nr._/11.12.2014, fila 125 dosar recurs, motiv pentru care va respinge și această excepție.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că recurenta a reiterat susținerile exprimate și în fața instanței de fond în sensul că refuzul de emitere a Autorizației de construcție a imobilului reclamantului este justificat, întrucât pentru obținerea acesteia este necesară sistematizarea zonei ce a făcut obiectul PUZ – „Lotizare pentru construire locuințe”, aprobat prin HCL nr. 8/25.02.2010. Recurenta a susținut că nu a întocmit nici un proiect de aplicare a PUZ-ului, respectiv de sistematizare a zonei, deoarece nu are alocat în acest moment nici un fel de buget pentru această operațiune din cauza situației financiare precare cu care se confruntă.
Așa cum a reținut și instanța de fond, intimatul reclamant, în calitate de proprietar al unei suprafețe de 301 m.p teren intravilan în Mun. Oltenița, intenționând să-și construiască o locuință a cerut Primăriei Oltenița eliberarea certificatului de urbanism. Certificatul nr. 120/2013 a fost emis (filele 30–31 dosar fond) iar reclamantul s-a conform tuturor cerințelor enumerate și a depus proiectul tehnic nr. 901/2013 însoțit de avizele obligatorii ( filele 37 -61 dosar fond). Ulterior, reclamantul a cerut eliberarea autorizației de construcție însă prin adresa nr._/2013 ( fila 28 dosar fond) Primăria Mun. Oltenița a refuzat eliberarea acesteia.
Curtea reține, în acord cu judecătorul fondului, că, într-adevăr, intimatul reclamant a respectat condițiile impuse în certificatul de urbanism și a obținut avizele necesare, depunând extrasul de carte funciară de informare eliberat la 06.09.2013 si planul topografic avizat de OCPI
Or, refuzul de emitere a Autorizației de construcție este nejustificat, în condițiile în care Direcția de Urbanism a Consiliului Județean Călărași, prin Adresa nr._/21.11.2013, fila 24 dosar fond, a comunicat reclamantului si paratei că primăria nu poate condiționa eliberarea autorizației de construire de sistematizarea zonei câtă vreme terenul este proprietatea publică a mun. Oltenița.
De altfel, Curtea constată că în cererea de recurs, de altfel nemotivată în drept, nu se face decât să se enumere imposibilitatea practică reclamantului de edificare a construcției în absența sistematizării zonei. Recurentul nu invocă nerespectarea de către reclamant a art.7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv a vreunei condiții care condiționează eliberarea autorizației de construcție și pe care acesta să nu le fi îndeplinit.
Mai mult, chiar prin cererea de recurs s-a învederat că la data de 1.11.2013, s-a eliberat de către recurentă și Certificatul de Urbanism nr. 209, care certifică faptul că reclamantul dorește obținerea autorizației de construire pentru branșament la rețeaua publică de apă potabilă a municipiului și împrejmuire a terenului în suprafață de 301 mp. De asemenea în recurs s-a depus Autorizația de construcție nr. 29/6.05.2014, emisă reclamantului pentru branșament apă și împrejmuire a terenului.
Pentru aceste motive, Curtea va constata că nu sunt incidente motivele de casare invocate de recurent, motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. 1 NCPC, va respinge recursul, ca nefondat.
In temeiul disp. art. 453 Noul C.pr.civ., Curtea va obliga recurenta la plata catre intimatul reclamant la cheltuielile de judecată efectuate in recurs, constand in onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei dovezii calității de reprezentant, lipsei calității procesuale active și nulității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât M. OLTENIȚA, PRIN PRIMAR, împotriva sentinței nr. 377/09.04.2014 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. D..
Obligă recurentul la plata către intimat a sumei de 400 lei, cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. D. M. D. I. F.
GREFIER,
M. B.
Red. I.F./Tehnodact. D.G.D./4 ex.
Jud. fond: G. C. Ș., Tribunalul Călărași
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Custodie publică - prelungire. Hotărâre din 26-08-2014,... → |
|---|
