Pretentii. Decizia nr. 1324/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1324/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 3376/122/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1324
Ședința publică de la 21 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – R. M. V.
JUDECĂTOR – I. F.
JUDECĂTOR – S. P.
GREFIER - G. P.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., împotriva sentinței civile nr.368 din 07.05.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. E. N. și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că, părțile au solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere că părțile au solicitat judecarea în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2. Cod procedură civilă, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 27.12.2012 sub nr._ reclamanta Efimie E.-N. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G. și Administrația F. pentru Mediu pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr._ din 13.12.2010; restituirea sumei de 3226 lei, precum și a dobânzii fiscale aferente acesteia, calculată de la data plății și până la restituirea efectivă.
În fapt, a arătat reclamanta că a achiziționat în anul 2010 un autoturism marca Opel Astra, număr de identificare WOLOTGF48W5227656, an fabricație 1998 și pentru a-l putea înmatricula i-a fost emisă decizia de calcul a taxei pe poluare nr._ din 13.12.2010, impunându-i-se plata sumei de 3226 lei iar pentru a putea înmatricula autoturismul a fost nevoit să achit suma respectivă conform chitanței . nr._ emisă de Trezoreria G..
A mai arătat reclamanta că autoturismul a fost achiziționat din Bulgaria de la numitul E. N. M. iar reclamanta l-a cumpărat de la acesta din urmă. Reclamanta mai arată că prima înmatriculare în România, a fost efectuată de aceasta.
Reclamanta consideră că taxa stabilită și achitată de el deja este nedatorată, având în vedere că dispozițiile OUG 50/2008 sunt contrare dispozițiilor din dreptul comunitar, dispoziții ce au prioritate celor din dreptul național.
În drept, au fost invocate disp. art.7 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 modificată, art.117 C.proc.fiscală, disp.art. 25, 28 și 90 din Tratatul UE, art. 148 din Constituția României, precum și jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie, Codul de procedură fiscală.
La data de 11.02.2012 pârâta Administrația Finanțelor Publice G. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării acțiunii iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată și neîntemeiată.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice G. a formulat de asemenea cerere de chemare în garanție a Administrației F. Pentru Mediu arătând că sumele încasate conform disp. art. 5 din OUG nr. 50/208 sunt virate la bugetul fondului pentru mediu administrat de către pârâta chemată în garanție și în consecință, în eventualitatea admiterii acțiunii reclamantei solicită obligarea pârâtei chemată în garanție la plata sumei de 3226 lei reprezentând taxă de poluare și dobânda legală aferentă sumei respective.
Prin sentința civilă nr. 368/07.05.2013 tribunalul a respins excepțiile tardivității cererii de chemare în judecată și de necompetență generală a instanțelor judecătorești invocate de pârâtă.
A admite cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice G. și Administrația F. de Mediu.
A anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr._/13.12.2010.
A obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun.G. să restituie reclamantei suma de 3226 lei reprezentând taxă de poluare achitată pentru auto marca Opel Astra cu chitanța . nr._/14.12.2010 plus dobânda legală de la data plății până la data plății efective
A admis în parte cererea de chemare în garanție.
A obligat pârâta-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei Administrația Finanțelor Publice a mun.G. suma de 3226 lei, reprezentând taxa de poluare plătită de reclamantă, sumă ce s-a constituit venit la bugetul F. pentru Mediu, conform art.1 alin.1 din OUG nr.50/2008, în vederea restituirii acesteia către reclamant.
A respins cererea pârâtei de obligare a pârâtei chemate în garanție la plata dobânzii legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice a municipiului G., solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate, cu trimiterea dosarului spre judecare organului fiscal competent, în temeiul art. 304 pct.3 Cod procedură civilă.
În aceste sens, recurenta a arătat că tribunalul, fără niciun temei legal, a respins exceptia de necompetenta generala a instantei de judecata invocata, considerând că se impunea admiterea acesteia și declinarea competenței la organul fiscal, respectiv A.F.P. G., cu motivarea că la data de 10.01.2012 in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 17 a fost publicata Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicole, lege care abroga O.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, iar dispozițiile art. 12 din Legea nr. 9/2012 stipulează următoarele:
(1) In cazul În care taxa pe poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabili Începând cu 1 iulie 2008 până la data intrării În vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculată În lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul Înmatriculării În România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, numai către titularul obligației de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, în care se utilizează elementele avute În vedere la momentul înmatriculării autovehiculului În România.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se restituie la cererea contribuabilului, adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În subsidiar, a solicitat recurenta, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii în parte a acțiunii, ținându-se cont de dispozitiile art. 12 din Legea nr. 9/2012.
Și în ceea ce priveste exceptia tardivitatii, a menționat recurenta că instanta de fond, în mod eronat, a dispus respingerea acesteia fara sa tina cont de dispozitiile prevazute art. 205 alin. 1 si art. 207 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală.
Asupra recursului formulat, constatând că este competentă să procedeze la soluționare în condițiile art. 3 pct. 3 și art. 299 C.pr.civ. (1865) rap. la art. 10 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate și observând disp. art. 3041 C.pr.civ. (1865), reține următoarele:
În mod legal, instanța de fond a respins excepția necompetenței generale invocate, subliniindu-se foarte clar că reclamanta nu a solicitat restituirea unei sume de bani în temeiul dispozițiilor art. 1 și 2 din Legea nr. 9/2012, pe de o parte, după cum, admiterea excepției susținute de către recurentă nu poate conduce la declinarea competenței în favoarea sa, câtă vreme nu reprezintă organ cu activitate jurisdicțională.
Nici excepția tardivității, reiterată de către recurentă, nu poate fi reținută, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând prin Decizia nr. 24/2011, pronunțată într-un recurs în interesul legii, că „acțiunea judiciara având ca obiect restituirea taxei de poluare nu poate fi condiționata de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele doua proceduri fiind distinct reglementate de Codul de procedura fiscala”. Prin urmare, acțiunea reclamantei în pretenții nu putea fi restricționată de termenul impus prin art. 205 alin. 1 și art. 207 alin. 1 din OG nr. 92/2003.
În fine, Curtea constată că nu poate fi reținut nici motivul de recurs privitor la aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 12 din Legea nr. 9/2012, întrucât cererea reclamantei intră sub incidența dispozițiilor din OUG nr. 50/2008, avându-se în vedere data plății taxei de poluare, ce s-a solicitat a fi restituită, 14.12.2010.
Or, în privința acestui din urmă text normativ, s-a constatat că reglementarea națională a taxei pe poluare este contrară art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin regimul discriminatoriu instituit pentru vehiculele de ocazie importate în România dintr-un stat membru al Uniunii Europene și reînmatriculate pe teritoriul României, față de vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008 pe teritoriul național și pentru care, cu ocazia reînmatriculării, taxa pe poluare nu se percepe.
În acest sens, a statuat Curtea de Justiție prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011, în cauza C-402/09, T., confirmată prin Hotărârea pronunțată la 7 iulie 2011, în cauza C-263/10 N., prin care a decis că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că impunerea unei taxe fiscale (taxa pe poluare) doar pentru autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România, după . O.U.G. nr. 50/2008, creează un efect protecționist pe piață, descurajând importul de mașini de ocazie, fără a descuraja în egală măsură și cumpărarea de mașini existente pe piața națională anterior O.U.G. nr. 50/2008.
Pentru toate aceste considerente, fiind neîntemeiate criticile părții recurente, în raport de disp. art. 312 alin. (1) C.pr.civ. (1865), Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., împotriva sentinței civile nr. 368 din 07.05.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. E. N. și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. M. V. I. F. S. P.
GREFIER
G. P.
Red R.M.V. – 2 ex./10.03.2014
Tribunalul G.- Secția Civilă – jud. G. T.
| ← Pretentii. Decizia nr. 9290/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1595/2014. Curtea de... → |
|---|
