Pretentii. Decizia nr. 1710/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1710/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 54/87/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1710
Ședința publică din data de 6.03.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: J. A.
JUDECĂTOR: C. R. I.
JUDECĂTOR: B. M.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 442/19.03.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant V. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin cererea de recurs recurenta pârâtă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CERERILE
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. 54/2013 reclamantul V. I., cu domiciliul in . a chemat în judecată pârâta Administrația Finanțelor Publice A., județul Teleorman pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispuna restituirea sumei de 1639 lei achitată cu titlu de taxa de poluare prin chitanța . nr._/01.10.2012.
Reclamantul susține, în esență, ca obligatia de a achita taxa respectiva este nelegala si contravine prevederilor art. 90 TCE cat si ale Tratatului de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana, fiind incalcat principiul nediscriminarii produselor importate fata de produsele interne.
Reclamantul invoca jurisprudenta CJCE si arata ca in cauza se impune aplicarea prioritara si directa a dispozitiilor art. 110 (ex. art. 90 paar.I) dar si a art. 28-31 din Tratat, aratand ca este unanim admis atat in literatura de specialitate cat si in practica judiciara interna si a CJCE ca art. 110 din Tratat produce efecte directe si, ca atare, creeaza drepturi individuale pe care jurisdictiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
La data de 14.01.2013 pârâta AFP A. a formulat întâmpinare prin care a solicitata anularea acțiunii ca nefondată din următoarele considerente:
Actiunea aduce ca argument juridic in favoarea sa inclusiv Decizia nr. 24 a înaltei Curte de Casație si Justiție,pe langa enumererea unor cauze ce s-au dezbătut la C.J.U.E. Consideram ca nu se impun aceste discuții care privesc taxa colectata in temeiul vechii norme ramase si in acest moment nesanctionata de C.J.U.E.
Acțiunea formulata de reclamant supune atenției instanței aspecte de drept european, insa ar fi trebuit sa se tina cont de următoarele aspecte: a)Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu s-a pronunțat decât in cadrul procedurii preliminare in doua cauze cu care a fost sesizata: T. si N., ca atare nu se poate institui cu putere de lege ca taxa colectata in temeiul O.U.G. nr. 50/2008 contravine dreptului comunitar, cu atat mai mult cu cat in speța de fata se discuta de legalitatea noii norme, Legea 9/2012, care nu a fost suusa analizei instanței europene.
b)daca aspectele de drept erau lămurite, Institutul N. al Magistraturii s-ar fi pronunțat ferm in aplicarea corecta a legii, indrumand spre respectarea principiului unitar, insa, cu ocazia dezbaterii pe tema aplicării hotărârii preliminare a C.J.U.E. in cauza C-402/09, T., dezbatere ce a avut loc la București, in data de 10 mai 2011, s-a opinat ca pana si CJUE a fost reticenta in ceea ce privește taxa instituita prin O.U.G. nr.50/2008,soluția pronunțata „contrastând puternic cu alte dispozitive din hotărâri preliminare de tipul „art.110 trebuie interpretat insensul ca se opune ca un stat membru sa..."(B. Andresan-Dezbatere pe tema aplicării preliminare a CJUE in cauza C-402/09,T.) pentru ca in cuprinsul dispozitivului cauzei C-402/09 s-a inserat conjuncția „daca",ceea ce conduce la analiza pe caz si nu la admiterea acțiunilor in temeiul discriminării.
c)oricare ar fi fost dezbaterile naționale si europene privind legalitatea incasarii taxei, acest fapt s-a făcut la cererea expresa a contribuabilului si in temeiul Legii nr. 9/2012, temei de drept care nu a fost analizat nici la înalta Curte de Casație si Justiție, nici la C.J.U.E, abia acum fiind pe rolul instanței europene Cauza C-565/11 Jrimie contra României.
. Potrivit art. 1-33 alin. 1 din Tratatul de aderare ratificat prin Legea nr. 157/2005:,, Legea cadru europeana este un act legislativ care obliga statul membru destinatar in ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut lasand in același timp autorităților naționale competenta in ceea ce privește alegerea formei si a mijloacelor." Taxa in cauza a fost instituita in scopul asigurării protecției mediului reprezentând opțiunea legiuitorului național. Curtea de Justiție Europeana, prin jurisprudenta sa, a statuat in mod constant ca Tratatul nu este incalcat prin instituirea unei astfel de taxe in momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar prin caraxcterul ei fiscal, taxa intra in regimul intern de impozitare, domeniu rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre.
In drept, art.115 Cod procedura civila.
TRIBUNALUL
Prin sentinta civila nr.442/19.03.2013, tribunalul a admis actiunea, a dispus restituirea către reclamant a sumei de 1639 lei plătită cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prin chitanța . nr._/2012 si a obligat pârâta să plătească reclamantului 342 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul a investit tribunalul cu o cerere privind rambursarea sumelor prelevate de Statul Român cu încălcarea dreptului comunitar, în speță art. art. 110 din Tratatul UE( art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene).
Prin Decizia nr. 24/2011 a ICCJ privind solutionarea unui recurs în interesul legii s-a reținut că că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit cu claritate că taxa de poluare reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011 inclusiv cu modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 17/2011 (potrivit paragrafului 27 din hotărârea preliminară prin care s-a soluționat Cauza C-263/10, N.), contravine dispozițiilor art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Prin urmare, conform jurisprudenței consecvente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și, corelativ, statul are obligația de a o restitui. Conform principiului autonomiei procedurale, regulile care guvernează rambursarea sumelor în discuție sunt regulile naționale. Înalta Curte a reținut că acțiunea judiciară având ca obiect restituirea taxei de poluare nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele două proceduri fiind distinct reglementate de Codul de procedură fiscală.
Soluția admisibilității unor asemenea acțiuni se impune mai ales prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care această taxă a fost stabilită Or, parcurgerea procedurii administrative de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cu consecința previzibilă a respingerii contestației, fie ca tardiv formulată, fie ca nefondată, nu poate constitui un remediu național efectiv în sensul Convenției, ci, dimpotrivă, reprezintă un obstacol în calea recuperării prejudiciului cauzat particularilor prin aplicarea unor norme naționale incompatibile cu dreptul european, obstacol interpus chiar de autoritățile fiscale naționale aflate în culpă.
Conform dreptului fiscal românesc, contribuabilii au la dispoziție prevederile art. 117 lit. d)Cod procedură fiscală pentru a solicita restituirea taxei de poluare prelevate "prin aplicarea eronată a dispozițiilor legale". O asemenea cerere de restituire poate fi formulată în termen de 5 ani, calculați de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care s-a născut dreptul la restituire, conform art. 135 C. pr. fisc. In continuare tribunalul va examina dacă prevederile Legii 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante pentru autovehicule incalcă prevederile art. 110 din Tratatul UE( Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene) .
Prevederile Legii nr. 9/2012, au fost introduse ca urmare a hotărârii Curții Europene de Justiție date in Cauza N., prin care s-a retinut că „toate modificarile succesive aduse OUG nr. 50/2008 mentin un regim de impozitare care descurajeaza inmatricularea in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in nici un fel grevate de o astfel de sarcina fiscala.” S-a conchis in sensul ca „reglementarea nationala are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre si prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului
Potrivit art. 4 din lege,, Obligatia de plata a taxei intervine: a) cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare; b) la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri prevazute la art. 3 si 8; c) la reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului platitor valoarea reziduala a taxei, in conformitate cu prevederile art. 7. (2) Obligatia de plata a taxei intervine si cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, in Romania, asupra unui autovehicul rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule si care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii pe piața națională”.
discriminarea rezultă din aplicarea dispozitiilor art. 1 din OUG nr. 1/2012 care stabilesc ca:” Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin (2) si a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspenda pana la 1 ianuarie 2013.” Efectul suspendarii acestor prevederi legale nu face altceva decat sa mentina discriminarea autovehiculelor importate din Uniunea Europeana în cazul reînmatriculării, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe aceasta taxa la reînmatriculare, discriminarea fiind sesizata de catre instantele nationale raportat la constatarile Curtii de Justitie a Uniunii Europene .
Prin urmare, prin suspendarea prevederilor legale anterior precizate, instituita prin OUG nr. 1/2012 –noua lege este echivalenta cu OUG 50/2008, ajungându-se din nou in situația în care se percepe taxa de poluare doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe aceasta taxa pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului Uniunii Europene, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare.
De asemenea, taxa instituita prin Legea 9/2012 nu respecta principiul “poluatorul plateste” deoarece nu toti cei care polueaza platesc aceasta taxa. Astfel, cei care inmatriculeaza pentru prima data pe teritoriul Romaniei un autovehicul trebuie sa plateasca aceasta taxa iar cei care sunt proprietari de autovehicule deja inmatriculate si care polueaza mai mult nu platesc aceasta taxa pe poluare.
Legea nr.9/2012 în varianta rezultată prin suspendarea dispusă prin OUG nr. 1/2012 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand, deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, cum este și autoturismul reclamantului pentru care s-a achitat taxa de poluare, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second – hand deja înmatriculate în România și vânzarea autoturismelor noi produse în România.
Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: ”Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor nationale similare”.
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Ori, art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, interzice statelor membre de a aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare .
De la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare și jurisprudența Curții de Justiție Europene:.
Prin Decizia în cauza C./Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior – or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusă în legislația internă de abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul national este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Prin urmare, după aderarea României la UE, când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, nu este admisibil ca norma fiscală națională să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze consumul produselor importate și să influențeze, din punct de vedere fiscal, achiziționarea autovehiculelor deja înmatriculate.
În consecință, constatând că taxa achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratat CE precum și faptul că începând cu data de 1.01.2007, data la care România a aderat la Uniunea Europeană, reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție și din prevederile Legii 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, instanța apreciază ca neconforma cu dreptul comunitar decizia, emisă de AFP A., prin care reclamantului i-a fost calculată o taxă de emisii poluante de 1639 lei pentru autoturismul second –hand marca Volkswagen.
În raport de cele expuse, Tribunalul constată că taxa pentru emisiile poluante achitată de reclamant în țară a fost încasată cu încălcarea dispozițiilor art. 90(1) din Tratat CE și urmează a dispune restituirea sumei de 1639 lei.
Pentru aceste considerente tribunalul va admite acțiunea formulată de reclamantul V. I. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice A., jud. Teleorman; va dispune restituirea către reclamant a sumei de 1639 lei plătită cu titlu de taxă pentru emisiile poluante achitată cu chitanța TS7 nr._/2012.
Văzând și dispozitiile art. 274 c. p. civilă.
RECURSUL
Parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Teleorman (fosta Administrația Finanțelor Publice a mun. A.) a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand:
I.Sentinta criticata este pronuntata dupa data de 14 noiembrie, data la care înalta Curte de Casație si Justitie s-a pronuntat prin Decizia nr. 24/2011. Consideram ca din acest motiv instanta de fond a apreciat ca ilegala decizia de calcul al taxei pe poluare si a lărgit cadrul procesual peste cererea cu care a fost investita, fiindcă intimata a solicitat anularea deciziei prin interpretarea greșita a art.117alin.1 litera d din Codul de procedura fiscala. Instanta a apreciat greșit aspectele deduse judecații și a ignorat apararile cuprinse de intampinare, acțiunea este inadmisibila fiindcă nu se solicita restituirea in baza art.117 Cod procedura fiscala dupa ce contribuabilul, fara a invoca vreun viciu de consimtamant sau alta cauza ce atrage nultitatea unui act, depune cerere de calculare a taxei, se prevaleaza de chitanta cu care a achitat taxa la politie pentru a- si înmatricula mașina si, dupa aceste fapte, da in judecata organul fiscal ce a calculat si incasat taxa auto. Mai mult, intreaga motivare a instantei se sprijină pe temeiul istoric al incasarii taxei pe poluare(O.U.G. nr. 50/2008) ceea ce nu oferă legitimitate contestării Legii nr. 9/2012.
2.Atat acțiunea formulata de reclamant, cat si sentinta criticata dezbat in favoarea reclamantului aspecte de drept european, Insa instanta ar fi trebuit sa tina cont de urmatoarele aspecte:
a)Curteade Justitie a Uniunii Europene nu s-a pronuntat decât in cadrul procedurii preliminare in doua cauze cu care a fost sesizata: tatu si N., ca atare nu se poate institui cu putere de lege ca taxa colectata in temeiul O.U.G. nr. 50/2008 contravine dreptului comunitar;
b)dacaaspectele de drept erau lămurite, Institutul N. al Magistraturii s-ar fi pronuntat ferm in aplicarea corecta a legii, indrumand spre respectarea principiului unitar, insa, cu ocazia dezbaterii pe tema aplicarii hotararii preliminare a C.J.U.E. in cauza C-402/09, T., dezbatere ce a avut loc la București, in data de lo mai 2011, s-a opinat ca pana si CJUE a fost reticenta in ceea ce privește taxa instituita prin O.U.G. nr.50/2008,soluția pronuntata „contrastand puternic cu alte dispozitive din hotarari preliminare de tipul „art.110 trebuie interpretat insensul ca se opune cal un stat membru sa..."(B. Andresan-Dezbatere pe tema aplicarii preliminare a CJUE in cauza C- 402/09,T.) pentru ca in cuprinsul dispozitivului cauzei C-402/09 s-a inserat conjuncția ,,daca",ceea ce conduce la analiza pe caz si nu la admiterea acțiunilor in temeiul discriminării.
c)oricare ar fi fost dezbaterile naționale si europene privind legalitatea incasarii taxei, acest fapt s-a făcut la cererea expresa a contribuabilului si in temeiul Legii nr. 9/2012, temei de drept care nu a fost analizat nici la înalta Curte de Casație si Justitie, nici la C.J.U.E, abia acum fiind pe rolul instantei europene Cauza C-565/11 .I. contra României
3. Potrivit art. 1-33 alin.1 din Tratatul de aderare ratificat prin Legea nr. 157/2005:,, Legea cadru europeana este un act legislativ care obliga stștul membru destinatar in ceea ce privește rezultatul care trebuie obtinut lasand in același timp autoritatilor naționale competenta in ceea ce privește alegerea formei si a mijloacelor." Taxa in cauza a fost instituita in scopul asigurarii protectiei mediului reprezentând opțiunea legiuitorului național. Curtea de Justitie Europeana, prin jurisprudența sa, a statuat in mod constant ca Tratatul nu este incalcat prin instituirea unei astfel de taxe in momentul primei inmatriculari a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar prin caracterul ei fiscal, taxa intra in regimul intern de impozitare, domeniu rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre.
In drept, art. 304pct.9 Cod procedura civila.
Intimatul-reclamant nu a depus intampinare.
CURTEA
Autovehiculul achizitionat de reclamant a fost inmatriculat pentru prima data in Uniunea Europeana in 29.04.2003.
Ulterior, la inmatricularea acestuia in Romania, reclamantul a fost nevoit sa plateasca taxa pe emisiile poluante prevazuta de Legea nr.9/2012, in cuantum de 1.639 lei, astfel cum a fost stabilita de parata Administratia Finantelor Publice A. prin decizia 01.10.2012.
Instanta constata ca taxa speciala prevazuta de Legea nr.9/2012 aplicata la inmatricularea in Romania, dupa cumparare, a autoturismelor deja inmatriculate . Uniunea Europeana reprezinta o taxa fiscala cu efect echivalent unei taxe vamale de import si care este interzisa in mod expres de art.110 din Tratatul Privind functionarea Uniunii Europene, deoarece incalca principiul fundamental al liberei circulatii a marfurilor in cadrul Uniunii Europene consacrat de acelasi tratat.
Astfel, se constata ca exista o diferenta de tratament fiscal intre autoturismele second-hand importate dintr-un stat membru si care sunt supuse taxei de prima inmatriculare/taxei pe poluare/taxei pe emisiile poluante provenite de la autovehicule si cele second-hand existente deja pe piata interna, de acceasi natura si vechime cu cel importat, si care nu au fost supuse taxei prevazute de OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012, ci taxelor modice existente anterior instituirii acestei taxe prin art.214 1 C.Fiscal.
Sustinerea in sensul daca taxa platita de reclamant este egala cu valoarea reziduala a taxei pentru un autoturism identic, scos din parcul national auto in aceeasi zi in care reclamantul a solicitat prima inmatriculare, atunci se respecta prevederile Tratatului, este adevarata, insa in speta autovehiculul reclamantului trebuie comparat cu un autoturism second hand identic ca vechime, adica inmatriculat in Romania in data de 29.04.2003 cand a avut loc prima inmatriculare in Uniunea Europeana a masinii reclamantului si care circula deja pe piata interna la data inmatricularii in Romania adica 01.10.2012.
Or, in data de 29.04.2003, in Romania nu exista taxa de prima inmatriculare prevazuta de art.214 1 C.Fiscal, de OUG nr.50/2008 sau de Legea nr.9/2012, ci o taxa modica de inmatriculare, careia nu i se aplica notiunea de „valoare reziduala” cu ocazia revanzarii sau scoaterii din parcul national auto.
Aceasta inseamna ca autovehiculul second-hand aflat deja pe piata interna din Romania la data de 01.10.2012, desi avea aceeasi vechime cu cea a masinii reclamantului (prin ipoteza, ambele fiind inmatriculate in aceeasi zi, 29.04.2003-unul in Romania, iar celalalt in Uniunea Europeana) beneficiaza de un avantaj la o eventuala vanzare, in sensul ca se va vinde mai usor, cu un cost final mai mic (deoarece inmatricularea lui s-a realizat pentru o taxa modica, astfel incat vanzatorul nu a inclus aceasta taxa in pretul de vanzare), in timp ce autovehiculul second-hand adus din Uniunea Europeana se va vinde mai greu, deoarece pe langa pretul lui de vanzare care ar putea fi identic cu cel al vehiculului din Romania, cumparatorul va trebui sa plateasca suplimentar si o taxa semnificativa de inmatriculare/poluare/emisii poluante, ceea ce face ca in final costul total al achizitiei sa fie mai mare.
Rezulta deci ca finalitatea acestei taxe consta in protejarea vanzarii masinilor second-hand aflate deja in circulatie in Romania, in detrimentul celor de aceeasi vechime si tip aflate in circulatie in alte tari UE.
Cum taxa de inmatriculare platibila in Romania in data de 29.04.2003, este evident mai mica decat taxa de 1.639 lei platita de reclamant, rezulta ca in speta este incalcat Tratatul.
Cum potrivit art.148, alin.2 din Constitutia Romaniei tratatele constitutive si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile interne, instanta urmeaza a inlatura aplicarea art.214 1 C.Fiscal/OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012 si a face aplicarea directa in dreptul intern a prevederilor comunitare de mai sus.
Ramanand lipsita de temei legal, taxa speciala de mai sus este susceptibila de restituire catre reclamanta in baza art.117, alin.1, lit.d C.pr.fiscala, astfel incat in mod legal prima instanta a obligat parata, in baza art.8, alin.1 din Legea nr.554/2004, la restituirea efectiva catre reclamant a sumei de 1.639 lei achitata cu titlu de taxa.
Ca urmare a admiterii actiunii principale, se constata, ca in mod legal, prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor art.274 C.pr.civila, obligand parata la plata cheltuielilor de judecata.
F. de aceste motive, instanta va respinge recursul ca neintemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 442/19.03.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant V. I., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
J. A. C. R. I. B. M.
GREFIER,
I. C. D.
Red. A. J./2ex.
Tr. Teleorman – SCAF – N. T.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 5505/2014.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 79/2014.... → |
|---|
