Pretentii. Decizia nr. 3214/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3214/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 10689/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 3214
Ședința publică de la 24.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta – pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 5, PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 2639/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant S. C. E. și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, în raport de modificările legislative intervenite, constată că prin apariția HG nr. 520/2013, a OUG nr. 74/2013 și a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2211/01.08.2013 calitatea de recurentă –pârâtă în cauză o are Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, sens care dispune modificarea citativului, după care invocă excepția tardivității recursului și reține cauza spre soluționare
CURTEA ,
Prin sentința civilă nr. 2639/14.05.2013, Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.F.P. sector 5 ca neîntemeiată.
A admis cererea privind pe reclamantul S. C. E., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 BUCUREȘTI prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, și chematul în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
A obligat pârâta A.F.P. sector 5 să restituie reclamantului suma de 6.560 lei cu titlu de taxă emisii poluante, cu dobânda aferentă, și a admis cererea de chemare în garanție obligând chematul în garanție A.F.M să restituie pârâtei suma încasată în cuantum de 6560 lei.
A obligat pârâta către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 642 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, potrivit contractului de vanzare cumparare pentru un vehicul folosit, incheiat la 25.11.2009, reclamantul a dobandit de la numitul A. R. M. autoturismul marca BMW 316i, nr. identificare WBACA110X0EL56650, an fabricatie 1992.
Constata instanta ca vanzatorul, la radul sau, a dobandit vehiculul din Franta, stat membru al Comunitatii Europene.
In vederea inmatricularii in Romania a acestui autoturism, reclamantul a achitat prin chitanta nr._ la Admin. F. Publice a sect. 5 Bucuresti suma de 6.560 lei, stabilita prin decizia de calcul a taxei de poluare .
Nemultumit de decizia emisa de parata privind plata taxei de poluare, reclamantul a solicitat, dupa plata, prin cererea de la fila 14 dosar (cu confirmare de primire) restituirea sumei achitate catre parata, cu dobanda legala aferenta, apreciata in mod nelegal incasata fata de reglementarile comunitare invocate, in conditiile art. 117 si urmatoarele din O.G.92/2003, coroborate cu dispoz. art. 1, art. 8 din L. 554/2004.
Parata nu a emis un raspuns la cererea reclamantului, ceea ce echivaleaza cu refuzul de restituire a sumei solicitata.
Referitor la fondul cauzei, considera Tribunalul ca in speta sunt incidente prevederile O.U.G.50/2008.
Reclamantul a achitat taxa de poluare prevazuta de dispozitiile art. 4 din O.U.G.50/2008, in vigoare la acel moment, in cuantum de 6.560 lei.
Se constata ca aceasta taxa a fost dispusa prin decizia de calcul a taxei de poluare, asa cum rezulta din confirmarea incasarii acesteia (fila 7).
Problema de drept dedusa judecatii este daca taxa de poluare stabilita de dispozitiile O.U.G. 50/2008 este legal perceputa de catre statul roman, in conditiile aderarii Romaniei la spatiul comunitar.
Din cuprinsul art. 1 din O.U.G.50/2008 se desprinde cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu si se gestioneaza de A. fondului pentru mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului.
Art. 4 din acest act normativ prevede obligatia platii acestei taxe, cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul, in Romania. Mai departe, art. 6 are in vedere criteriile obiective-specificul motorului, capacitatea cilindrica a autovehiculului, capacitatea poluarii, deprecierea autoturismului, in raport de coeficientii prevazuti in Anexa 4.
A reținut instanța de fond ca aceasta taxa este asimilata impozitelor interne (desi perceputa in vederea asigurarii protectiei mediului tuturor proprietarilor de autovehicule care inteleg sa utilizeze aceste autovehicule pe teritoriul Romaniei), intrucat legiuitorul nu a inteles sa aplice aceasta taxa si autovehiculelor inmatriculate deja in Romania (stat comunitar incepand cu data aderarii 1.01.2007), ci aceasta taxa este perceputa exclusiv pentru autovehiculele inmatriculate in celelalte state membre comunitare si care sunt reinmatriculate in Romania, dupa aducerea in tara. Or, in conditiile in care, pentru autovehiculele deja inmatriculate in Romania taxa de poluare nu se mai percepe, cu ocazia vanzarii ulterioare, rezulta clar ca vointa legiuitorului a fost ca aceasta taxa sa se aplice doar ca urmare a achizitiilor intracomunitare, fiind evident o taxa cu efect echivalent taxelor vamale de import.
In ceea ce priveste dispozitiile comunitare invocate de catre reclamant in cuprinsul cererii sale, instanta considera ca acestea sunt pe deplin aplicabile, apararea paratei in sensul ca instantele nationale nu au competenta/posibilitatea legala de a interpreta si aplica norma interna, in raport de cea comunitara fiind de inlaturat, caci L.157/2005 privind ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la U.E.; art. 20, art. 148 al 2 si 4 din Constitutie permit aplicabilitatea aplicarii in mod driect (cu prevalenta) a normelor comunitare, daca acestea sunt contrare legislatiei (aquis-ului comunitar) europene, principiile de drept comunitar aplicabile fiind prioritatea dreptului comunitar si aplicabilitatea directa a dreptului comunitar, atunci cand intra in conflict cu legislatia nationala (interna). Astfel, prioritatea dreptului comunitar rezulta din L.157/2005 de ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la U.E., conform careia Romania si-a asumat responsabilitatea de a aplica dispozitiile din Tratatele originare ale Comunitatii europene, dinainte de aderare. Aplicarea directa a dreptului comunitar rezida din art. 220 din tratatul C.E., iar Curtea de Justitie a Comunuitatii europene, in cauzele supuse judecatii privind interpretarea tratatelor a statuat ca aceasta interepetare este obligatorie pentru statele membre (cauza Brzezinski, C-313/05, cauza Humboltc-112/84, cauza C. Enel (4964).
Aceasta prioritate a dreptului comunitar se expliciteaza cel mai bine in prevalenta sa asupra oricarei norme de drept intern, contrare normei comunitare care este integrata, existenta, asumata si inglobata . face parte din spatiul comunitar in care Romania a intrat ca membru, in beneficiul cetatenilor romani, ca cetateni comunitari; competenta instantelor nationale fiind o obligatie si nu o alegere/oportunitate de a asigura realizarea efectului deplin a normelor comunitare in favoarea cetatenilor Romaniei. Nu in ultimul rand, exista raspunderea statului, prin autoritatile sale competente care, daca incalca normele legislatiei comunitare, de a raspunde de prejudiciul creat propriilor cetateni pentru lipsa de implementare/implementarea insuficienta a aquis-ului comunitar in legislatia natoinala.
Astfel, art. 25 din Tratatul C.E. are in vedere ca,,Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdictie se aplica, de asemenea, taxelor vamale cu caracter fiscal”. Art. 28 din Tratatul C.E. prevede ca ,,Intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent”. De asemenea, art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitatii Europene are in vedere ca nici un stat membru nu poate impune asupra produselor provenite din alte state membre impozite sau taxe interne care nu sunt percepute, direct sau indirect produselor nationale similare.
Acest text se refera, de fapt, la produsele provenind din alte state membre care sunt supuse unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare ori, statul roman nu percepe taxa de poluare produselor nationale similare, adica autovehiculelor deja inmatriculate in Romania (de tip second-hand), cu ocazia vanzarilor ulterioare.
Potrivit jurisprudentei comunitare, notiunea de taxa cu efect echivalent consta in orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra marfurilor in temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea si modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care sa fie considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul C.E. trebuie sa excluda de la aplicare orice posibilitate ca produsele nationale sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si sa nu produca, in nici un caz, efecte discriminatorii. Or, statul roman, prin instituirea taxei de poluare, independent de maniera de determinare a acesteia, prin raportare la art. 6 din O.U.G.50/2008 si clasificarea din punct de vedere al poluarii, instituie o discriminare in regimul fiscal aplicabil la inmatricularea unui autoturism in Romania, caci de fapt instituie o taxa similara taxei de prima inmatriculare, diferentierea constand in notiunea utilizata: taxa de poluare, in loc de taxa de prima inmatriculare.
Mai mult, este de notorietate Avizul motivat al Comisiei europene din 28.11.2007 care a solicitat reasezarea modalitatii de calcul a taxei auto (de prima inmatriculare), in sensul armonizarii legislatiei nationale cu cea comunitara, aspect tinut sub observatie de Comisie, care in luna iunie 2009 a solicitat Romaniei informatii in legatura cu evolutia leguslatiei privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, existand temeri legate de actuala legislatie nationala (OUG50/2008) contine norme ce protejeaza industria auto nationala, sub aspectul impozitarii.
Asadar, concluzioneaza instanta ca dreptul comunitar se aplica in mod direct in cauza supusa judecatii, caci se resimte o discriminare intre produsele nationale si produsele altor state europene, membre ale Comunitătii Europene, care consta in diferentierea de impozitare aplicata produselor europene, introduse in Romania si impozitarea interna, de orice natura, direct sau indirect asupra produselor natinale similare.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 BUCUREȘTI, intrucat in speta este dovedit raportul juridic administrativ fiscal creat intre reclamant si această parata, fata de prev. L. 571/2003, instanta a respins exceptia, ca neintemeiata.
Referitor la penalitatile solicitate, a constatat instanta ca acestea nu sunt justificate, iar reclamantul nu le-a solicitat odata cu cererea de restituire, caz in care nu sunt incidente nici dispoz. art. 117 din Cod Proc. Fiscal privind cererea adresata catre organul competent.
A fost obligată pârâta către reclamant in temeiul dispoz. art. 274 din C.P.C. la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 642 lei, din care 600 lei onorariu avocat si 42 lei taxa de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a formulat recursD.G.F.P.M.B., în reprezentarea A.F.P. sector 5, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C.p.c.
A invocat disp. art.1-33 din Legea 157/2005, disp. art. 148 alin.2 din Constituție susținând că legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, dar autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
Recurenta apreciază că art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene nu se aplică în cauză, întrucât taxa de poluare urmează a fi plătită conform art.4 din OUG 50/2008, iar reclamanta nu se încadrează în situațiile prev. de art. 3 alin.2 din această ordonanță.
Potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art. 110 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene la care se face referire, este încălcat atunci când taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor naționale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite. Astfel, atât tratatul menționat mai sus, cat si alte acte adoptate de instituții si organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) nu interzic perceperea unei taxe precum taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, ci doar nasc discuții cu privire la modul de calcul al acestei taxe. In susținerea acestui punct de vedere invocă si prevederile art. 33 din Directiva a șasea (77/388/CEE) a Consiliului Comunităților Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată - baza unitară de stabilire, care reglementează: "Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și, în general, orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri". Menționează că această directiva a fost adoptata de Consiliul Comunităților Europene având in vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, precum si avizele Parlamentului European si Comitetului Economic si Social.
De asemenea, precizează ca principiul "poluatorul plătește", pe care se bazează si instituirea taxei de poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene și că 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (intre care Ungaria, G., Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).
Mai mult decât atât, se are in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de poluare, in prezent, fiind in discuție la nivelul Comisiei Europene, un proiect de directive in acest sens, proiect care, după aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.
De esența taxelor cu efect echivalent taxelor vamale este discriminarea sau nu a unor mărfuri naționale sau străine pentru ca acestea trec o frontiera, in cazul taxei speciale pentru prima înmatriculare a autovehiculului in România aceasta discriminare nefiind fundamentata prin nici un argument de către reclamanta.
Așadar, taxa se aplica tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate in România, fie romanești, fie străine. Prin modificările aduse Codului fiscal de către Legea nr. 343/2006 s-a respectat principiul neretroactivitatii legii, întrucât aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior înmatriculate in România. In acest caz, legislația arătata se aplica, iar taxa este perceputa, pentru o prima înregistrare a autovehiculului in tara si pentru utilizarea pe teritoriul statului si nu pentru ca acesta tranzitează o frontiera.
In aceeași ordine de idei, învederează instanței ca la data de 26.06.2009, Comisia Europeana a emis o scrisoare de punere in întârziere prin care insista ca România sa modifice aceste prevederi controversate.
La data de 28.09.2009, autoritățile romane au răspuns printr-o scrisoare in care își exprimau poziția fata de chestiunea in discuții si, la data de 12.01.2010, au informat comisia cu privire la existenta OUG nr. 117/2009 de abrogare, cu începere de la 01.01.2010, a scutirii acordate in temeiul OUG nr. 218/2008.
În acest context, departamentul responsabil al Comisiei Europene este de parare ca autoritățile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislației comunitare si, in momentul de fata, legislația romana privind taxa de înmatriculare a autovehiculelor este conforma cu art. 110 din TFUE.
Recurenta a mai arătat că restituirea solicitată nu se încadrează în niciuna dintre situațiile stabilite de art. 117 lit.a-h din OG 92/2003, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege, iar reclamantei nu îi sunt aplicabile disp. art. 8 și art. 9 din OUG 50/2008.
Recurenta a formulat critici și cu privire la obligarea la plata dobânzii legale până la data plății efective, precizând că sunt aplicabile în speță disp. art. 124 alin.1 din OG 92/2003.
A mai fost criticată și soluția de obligare la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu se află în culpă procesuală, nu a determinat aceste cheltuieli prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, neputând fi reținute în sarcina sa aspecte privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor personale.
La termenul de judecată din 24.04.2014, Curtea a invocat excepția tardivității recursului, excepția pe care o va admite, față de următoarele considerente:
La fila 42 din dosarul de fond se află dovada comunicării sentinței recurate către pârâta A.F.P. sector 5 în care se menționează că i-a fost comunicată la data de 6.06.2013.
Prezenta cerere de recurs a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal la data de 25.06.2013.
Potrivit art. 301 C.p.c., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, acest termen curge de la data de 6.06.2013 și se calculează pe zile libere, conform art. 101 C.p.c.
La data de 25.06.2013 la care a fost înregistrat recursul pe rolul instanței de fond se împlinise termenul de recurs, astfel că urmează a fi admisă excepția tardivității și în temeiul art. 312 alin. 1 C.p.c., recursul va fi respins ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității.
Respinge recursul formulat de recurenta – pârâtă Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, împotriva sentinței civile nr. 2639/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant S. C. E. și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca fiind tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. G. O. D. P. C. M. C.
GREFIER,
C. O.
Red.jud.C.C.M.
Tehnored.R.O./2ex./30.04.2014
Jud.fond: L. G., Tribunalul București-SCAF
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2727/2014.... | Pretentii. Decizia nr. 360/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
