Pretentii. Decizia nr. 5888/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5888/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-09-2014 în dosarul nr. 1224/116/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5888
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.09.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: I. C. G.
GREFIER: D. N.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr. 1387/03.10.2013, pronunțate de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimata-reclamantă T. L. - M. și cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA F. DE MEDIU, având ca obiect „pretenții-taxă poluare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă personal, legitimată în baza cărții de identitate . nr._, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că la 04.07.2014, prin Serviciul Registratură, s-au depus înscrisuri din partea intimatei-reclamante, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimata-reclamantă, personal, solicită respingerea recursului.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin.1 Cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționarea recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1387/03.10.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta T. L. M. împotriva pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – AJFP Călărași și a fost obligată pârâta către reclamantă la restituirea sumei de 11.905 lei reprezentând taxă de poluare la care se adaugă dobânda legală calculată de la 26.03.2012 până la data restituirii sumei, precum și suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași solicitând modificarea, în tot, a sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă susține că taxa a fost percepută reclamantei în baza Legii 9/2012, fiind conformă art. 110 din TFUE întrucât este percepută atât produsului provenind din alte țări membre cât și produsului național similar, în baza unor criterii obiective.
Referitor la acordarea dobânzilor, recurenta invocă faptul că în speță erau aplicabile prevederile art. 124 din Codul de procedură fiscală.
Prin întâmpinarea depusă de intimata-reclamantă s-a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica recurentei privind soluția dispusă de instanța de fond pe cererea de restituire a sumei de_ lei reprezentând taxă pentru emisiile poluante, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată întrucât această taxă a fost percepută reclamantei potrivit Legii nr. 9/2012, cu încălcarea art. 110 din TFUE.
În acest sens trebuie avută în vedere interpretarea dată de Curtea Europeană de Justiție în cauzele T. c. României și N. c. României care a stabilit că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În considerentele cauzei N. c. României, Curtea Europeană de Justiție precizează că OUG nr. 50/2008 cu modificările aduse prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și OUG nr. 117/2009, menține un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Față de cele reținute de Curtea Europeană de Justiție în cauzele de mai sus, instanța de recurs apreciază că taxa pentru emisiile poluante percepută reclamantei în baza prevederilor Legii nr. 9/2012 contravine art. 110 din TFUE care interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, întrucât taxa pentru emisiile poluante este percepută, cu prilejul primei înmatriculări în România, doar autoturismelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu și autoturismelor înmatriculate deja în România și pentru care nu s-a achitat vreo astfel de taxă la momentul primei înmatriculări.
În acest sens, Curtea reține că autoturismul reclamantei are data primei înmatriculări la 26.06.1997, dată la care în România nu se percepea vreo taxă pentru înmatricularea autoturismelor, astfel că autoturismele similare cu ale reclamantei înmatriculate anterior anului 2007 în România și aflate pe piața națională nu sunt supuse taxei achitată de reclamantă, de unde provine caracterul discriminatoriu al acestei taxe.
Curtea reține și că instanțele judecătorești au competența de a stabili conformitatea unei legi naționale cu legislația europeană, având în vedere dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României potrivit cărora „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” precum și alin. 4 al aceluiași articol care prevede că „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2).”
De asemenea, Curtea reține că restituirea taxei pentru emisiile poluante întemeiată pe neconcordanța legii române cu legislația comunitară se încadrează în prevederile art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală potrivit căruia „se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale”, acest aspect rezultând și din cuprinsul deciziei nr. 24 din 14.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii.
În ceea ce privește soluția dată cererii de acordare de dobânzi, Curtea apreciază că aceasta este corectă întrucât instanța de fond a acordat dobânda legală din materie fiscală, ce se calculează potrivit art. 124 raportat la art. 117 din Codul de procedură fiscală și ținând cont de decizia CJUE în cauza I. potrivit căreia „dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, cu sediul în județul Călărași, loc. CĂLĂRAȘI, .. 6 - 8, împotriva sentinței civile nr. 1387/03.10.2013, pronunțate de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimata-reclamantă T. L.-M., cu domiciliul în județul Călărași, loc. CĂLĂRAȘI, ., ., . și cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA F. DE MEDIU, cu sediul în sector 6, București, SPLAIUL INDEPENDENȚEI, nr. 294, . nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. F. C. P. I. C. G.
GREFIER,
D. N.
Red./tehnored./C.I.G./2014/ 2 ex.
Tribunalul Călărași– jud. Ș. G.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 330/2014. Curtea... | Cetăţenie. Decizia nr. 8539/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
