Pretentii. Decizia nr. 8767/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8767/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 30749/3/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.8767
Ședința publică de la 24.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - F. C. M.
JUDECĂTOR - P. C.
JUDECĂTOR - G. I. C.
GREFIER - N. GRAȚIELA S.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant E. M. împotriva sentinței civile nr.2333/27.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 BUCUREȘTI și intimatul-pârât-chematul în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU ,având ca obiect “taxă de poluare-pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin motivele de recurs, recurentul-reclamant a solicitat judecarea recursului în lipsă, după care:
Curtea, având în vedere că prin motivele de recurs, recurentul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține recursul în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 2333/27.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a respins ca inadmisibila acțiunea formulată de reclamantul E. M. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA SECTOR 4 A FINANTELOR PUBLICE prin DGRFPB si AFM.
A fost respinsa cererea de chemare in garantie formulata de parata impotriva AFM ca ramasa fara obiect.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.
In continuare recurentul a sustinut ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala.
Instanta de fond a retinut lipsa parcurgerii procedurii prealabile, desi a dovedit ca s-a adresat organului fiscal la 17.02.2012 cu o cerere de restituire a taxei.
A invocat decizia nr. 24/2011 a ICCJ si a aratat ca actiunea avand ca obiect restituirea taxei de poluare nu poate fi conditionata de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul a taxei de poluare.
A concluzionat ca instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii.
In drept, a invocat dispozitiile art. 20 din legea nr 554/2004.
Recurentul a depus dovada taxei de timbru la 4.07.2014.
Intimatii nu au depus intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de dispozitiile art. 488 pct. 8 cod procedura civila, curtea constata ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentului ca instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii.
Astfel se retine ca nu a fost respinsa actiunea reclamantului pentru lipsa procedurii prealabile, asa cum sustine acesta, ci pentru faptul ca nu a solicitat paratei restituirea taxei.
Cererea de restituire nu este acelasi lucru cu procedura adminsitrativa prealabila.
Pentru a se constata un refuz nejustificat de solutionare a unei cereri, trebuie ca o astfel de cerere sa fie adresata autoritatii administrative, in speta organului fiscal competent.
Contrar sustinerilor recurentului acesta nu a adresat paratei o cerere de restituire integrala a taxei de poluare achitate pentru inmatricularea in Romania a autoturismului achizitionat din Germania pe considerentul ca taxa este nelegala ori contrara prevederilor art. 110 din TFUE, ci a solicitat doar restituirea diferentei intre taxa achitata in baza OUG nr. 50/2008 si cea prevazuta de legea nr. 9/2012, respectiv a diferentei dintre taxa initiala si cea recalculata.
Aceste aspecte reies din inscrisurile de la filele 58-59 din dosarul de fond.
Reclamantul, a solicitat practic, restituirea integrala a taxei pe motiv ca este contrara art. 110 din TFUE direct instantei de judecata, fara a se adresa in prealabil organului fiscal competent sa solutioneze o cerere de restituire a taxei in temeiul art. 117 cod procedura fiscala si prin care sa solicite restituirea integrala a taxei..
Recurentul a facut trimitere la decizia ICCJ nr. 24/2011, insa prin aceasta decizie s-a statuat ca este posibila restiuirea taxelor achitate cu incalcarea prevederilor TICE (TFUE) in temeiul art. 117 cod procedura fiscala si fara contestarea deciziei de calcul a taxei pe poluare, insa nu s-a statuat si ca restituirea taxei se dispune direct de instanta de judecata.
Art. 117 cod procedura fiscala prevede ca sumele se restituie la cerere, iar potrivit al. 9 al aceluiasi articol se dispune ca procedura de restituire, rambursare se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor.
Mai intai prin ordinul nr. 1899/2004 si apoi prin ordinul MFP nr 2465/2010 s-a stabilit procedura in cauza, procedura care prevede adresarea unei cereri catre organul fiscal competent.
Si din intrepretarea prevederilor art. 1, 8 si 18 din legea nr. 554/2004 reiese necesitatea ca inainte de a se adresa instantei de judecata, persoana care se considera vatamata . sau sa se adreseze autoritatii competente.
In speta nu este vorba despre anularea unui act administrativ ci ar trebui sa ne aflam in fata unui refuz de solutionare a unei cereri, ori in lipsa unei cereri evident ca nu se poate vorbi de un refuz justificat sau nu de solutionare a unei cereri.
Ceea ce a refuzat parata prin adresa din 25.11.2013 este restiuirea partiala a taxei ca urmare a compararii taxei calculate potrivit OUG nr. 50/2008 cu cea prevazuta de legea nr. 9/2012 si nu restituirea taxei achitata cu incalcarea normelor comunitare invocate de reclamant prin cererea adresata instantei.
In mod corect a fost solutionata exceptia inadmisibilitatii de catre instanta de fond.
Daca instanta s-ar pronunta direct pe cererea reclamantului de restituire a taxei ar incalca atributiile puterii judecatoresti, incalcand si principiul separatiei puterilor in stat prevazut de art. 1 al. 4 din Constitutia Romaniei.
De asemenea ar fi pronuntat o hotarare casabila conform art. 488 pct. 4 cod procedura civila.
Prin urmare hotararea a fost data cu aplicarea corecta a normelor de drept nefiind incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 cod procedura civila.
Hotararea atacata este, prin urmare, legala si temeinica iar recursul formulat de reclamant, nefondat.
In baza celor retinute mai sus si a dispozitiilor art. 488 pct. 8 cod procedura civila va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant E. M. împotriva sentinței civile nr.2333/27.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 BUCUREȘTI și intimatul-pârât-chematul în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. F. C. P. I. C. G.
GREFIER
N. GRAȚIELA S.
Red.jud.C.P./2 ex..
Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal
Judecător – D. Donțete
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 400/2014. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1513/2014. Curtea de... → |
|---|
