Pretentii. Sentința nr. 1119/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1119/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 6811/2/2010*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 1119
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 3.04.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE N. V.
GREFIER M. G.-D.
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. I. LTD, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 3.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru datele de 19.03.2014, 20.03.2014, 26.03.2014, 02.04.2014 și apoi pentru azi, 03.04.2014.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 29.07.2010, sub nr. _ , reclamanta A. I. LTD, societate comercială de naționalitate britanică a chemat în judecată pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâta, la plata următoarelor sume: suma de 8.417.997,19 RON, reprezentând totalul dobânzii calculate potrivit art. 124 C. pr. fisc. pentru întârzierea cu care pârâta a rambursat TVA aferentă lunilor septembrie 2008 și ianuarie - mai 2009; suma de 428.905,01 €, reprezentând prejudiciul pe care pârâta l-a produs prin plata cu întârziere a sumei TVA aferentă lunilor septembrie 2008 și ianuarie - mai 2009, respectiv diferența de curs valutar între data la care rambursarea trebuia să aibă loc potrivit termenelor legale de soluționare a deconturilor de TVA, și datele de 6.11 și respectiv 24.11.2009, când rambursarea a avut loc efectiv (calculul detaliat în tabelul din anexa 1); cu cheltuieli de judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 16.02.2011 sub nr._ , reclamanta societate comercială de naționalitate britanică A. I. LTD a chemat în judecată pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să anuleze decizia nr. 27/4.01.2011 a pârâtei, care este tardivă, nelegală și netemeinică.
Prin Încheierea de ședință din 21.09.2011, Curtea a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Prin sentința nr. 7726/19.12.2011, Curtea de Apel București a admis în parte acțiunile conexe; a anulat decizia nr.27/4.01.2011 emisă de pârâtă; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.692.402 lei reprezentând dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA; a luat act de renunțarea reclamantei la judecata capătului de cerere privind obligarea pârâtei la despăgubirile rezultând din diferența de curs valutar; a obligat pârâta la 31.545,41 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFPMB, admis prin Decizia nr. 6045/5.07.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se că instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unor cereri conexe ce au vizat, pe de o parte, anularea Deciziei nr.27/ 4.01.2011 emisă de D.G.F.P. a municipiului București și, pe de altă parte, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 8.417,19 RON, reprezentând dobânzi pentru rambursarea TVA cu întârziere și a diferenței de curs valutar.
Referitor la aceste capete de cerere, în fața instanței de fond, reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la despăgubiri rezultând din diferența de curs valutar, iar cu privire la suma reprezentând dobânzi pentru rambursarea cu întârziere, la fila nr.266 dosar nr._ se află depusă restrângerea pretențiilor la suma de 5.692.402 RON, sumă calculată fără a fi luată în considerare perioada de suspendare a inspecției fiscale.
În cauză, instanța de fond, în motivarea soluției a preluat concluziile raportului de expertiză dar fără a observa că pentru a motiva înlăturarea apărărilor pârâtei era necesar să se solicite părților suplimentarea probatoriilor.
Este necontestat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.124 din O.G. nr.92/2003 și art.70 din același act normativ, precum și OMFP nr.1899/2004 privind Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, Ordinul nr.1857/2007 privind aprobarea Metodologiei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare și Ordinul nr.179/2007 pentru aprobarea instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale.
Atât în fața instanței de fond, cât și în cadrul motivelor de recurs, D.G.F.P. a Municipiului București a justificat întârzierea în rambursarea sumelor aferente prin erorile materiale cuprinse în deconturile de TVA.
Și în raportul de expertiză întocmit s-a recunoscut (fila 231 dosar nr._ ) existența acestei erori materiale la decontul trimestrului III/2008 și s-au făcut referiri la cererea adresată de reclamantă pentru corectarea erorii materiale (adresa nr._/ 18.11.2008), cât și la decizia nr._/ 20.11.2008 emisă de D.G.F.P. a Mun. București, prin care s-a corectat eroarea, dar suma de rambursat a fost de 6.290.884 RON (adică TVA aferentă lunii septembrie 2008) și fără opțiunea de rambursare.
A constatat instanța de recurs că judecătorul fondului nu a solicitat să fie depuse aceste înscrisuri și au fost preluate concluziile raportului de expertiză, bazate pe acestea, fără să fie depuse la dosar.
Deși în raportul de expertiză nu a fost lămurit aspectul legat de incidența asupra cuantumului penalităților, a faptului că cererea de corectare a erorilor a fost formulată în luna noiembrie 2008, iar ca urmare a eventualei schimbări a opțiunii de rambursare a decontului aferent trimestrului III/2008, depus inițial în octombrie 2008, sumele au fost solicitate în luna martie 2009, raportul de expertiză s-a limitat în a preciza că acestea nu au influență asupra sumelor de rambursat.
Concluzia este corectă, dar aceste aspecte trebuie lămurite pentru că pot influența cuantumul penalităților și instanța de fond trebuia să analizeze dacă pentru decontul lunii septembrie 2008 depus în octombrie 2008 există culpă a autorității fiscale în cazul în care, ca urmare a corectării erorii materiale, s-ar fi comunicat către reclamantă o decizie (nr._/ 20.11.2009) pentru suma de 6.290.884 RON și fără opțiune de rambursare, decizie necontestată de reclamantă, iar suma aferentă a fost solicitată de către reclamantă în luna martie 2009, odată cu decontul pentru luna februarie 2009.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 18.09.2013, sub nr. unic_ .
În rejudecare, Curtea a dispus – în considerarea art.315 C.pr.civ. și a conținutului deciziei de casare – suplimentarea probelor cu înscrisurii și expertiză financiar-contabilă, la dosar fiind depuse Cererea de îndreptare a erorilor materiale nr.4390/17.11.2008, înregistrată la pârâtă sub nr._/18.11.2008 (fila 20 FDC), și Decizia de corecție (formular 305) emisă sub nr.1860/20.11.2008 de către pârâtă (filele 27-28 FDC), precum și o completare a raportului inițial de expertiză financiar-contabilă.
Analizând cererea de chemare în judecată, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, cu luarea în considerare a îndrumărilor din decizia de casare, Curtea reține următoarea situație de fapt:
În perioada 23.10.2008 – 19.06.2009, reclamanta a depus la autoritatea pârâtă 6 deconturi lunare de TVA cu opțiune de rambursare a soldului sumei negative a TVA (Formular 300), aferentă lunilor septembrie 2008 și ianuarie-mai 2009, conform Metodologiei aprobate prin OMF 1957/2007.
Ulterior, a formulat Cererea de corectare a erorilor materiale nr.4390/17.11.2008, înregistrată la pârâtă sub nr._/18.11.2008, pârâta emițând apoi Decizia de corecție (formular 305) sub nr.1860/20.11.2008, în cuprinsul acesteia fiind bifată varianta NU la opțiunea de rambursare TVA.
Suma aferentă a fost cerută de reclamantă la plată în cursul lunii martie 2009.
La datele de 6.11.2009 și 14.11.2009 a fost achitată suma considerată ca fiind datorată la rambursare, stabilită prin Raportul de inspecție fiscală nr._/28.09.2009.
Prin Decizia nr. 27/04.01.2011, DGFPMB a respins ca neîntemeiată contestația reclamantei împotriva refuzului nejustificat de emitere a procesului verbal privind calculul dobânzii cuvenite pentru rambursarea TVA cu depășirea termenului legal.
Pentru întârzierea în rambursarea TVA, reclamanta a introdus la data de 26.07.2012 (data poștei) acțiune, solicitând plata dobânzii aferente, iar printr-o cerere completatoare și, respectiv, o acțiune conexă a solicitat și constatarea nulității Deciziei nr. 27/4.01.2011 (de soluționare a contestației administrative) ca fiind tardivă, nelegală și nefondată.
Potrivit art. 1473 alin. 6 din Codul fiscal, persoanele impozabile înregistrate pentru scopuri de TVA pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxe, decontul fiind și cerere și rambursare.
În speță, Curtea constată că pârâta nu a respectat termenul de 45 zile prevăzut de art.70 alin.1 din OG nr. 92/2003 pentru soluționarea cererilor de rambursare a TVA, iar solicitarea reclamantei de plată a dobânzii pentru rambursarea cu întârziere a TVA a rămas fără răspuns.
Justificarea depășirii termenului prevăzut de art.70 C.pr.fiscala a fost aceea că decontul aferent lunii septembrie a cuprins erori materiale care au fost rezolvate prin Decizia de corecție (formular 305) sub nr.1860/20.11.2008.
În raport cu dispozițiile art. 124 din OG nr. 92/2003, pârâta este obligată să plătească reclamantei dobândă pentru rambursarea cu întârziere a TVA.
Dobânda curge, potrivit legii, începând cu data expirării termenului de 45 zile, prevăzut de art.70 C.pr.fiscala.
Curtea reține, însă, că data în raport cu care urmează să se calculeze termenul este data de 25.03.2009 pentru decontul lunii septembrie (întrucât societatea reclamantă a preluat suma aferentă lunii septembrie 2008 ca urmare a deciziei de corecție necontestate abia în decontul lunii februarie 2009), iar la calculul perioadei de acordare a dobânzilor se va lua în considerare faptul că în perioada 7 iulie – 15 septembrie 2009 inspecția fiscală a fost suspendată, conform art. 70 alin. 2 din OG nr. 92/2003.
Nu se poate reține lipsa de culpă invocată de organul fiscal în întârzierea la rambursarea TVA, în condițiile în care, emițând Decizia de corecție (formular 305) sub nr.1860/20.11.2008 aferentă decontului trimestrului 3/2008, aceasta a considerat că propria mențiune privind nesolicitarea rambursării sumei cuprinse în decont ar semnifica o schimbare de opțiune a reclamantei, deși opțiunea de rambursare TVA aparține contribuabilului, era cuprinsă în decontul inițial și lipsea orice alt act emanând de la reclamantă care să exprime voința acesteia de a schimba această opțiune.
În ceea ce privește anularea Deciziei nr. 27/4.01.2011 emisă de pârâtă, Curtea constată că aceasta se impune, tocmai având în vedere că s-a luat în considerare, în mod netemeinic și nelegal, o schimbare a opțiunii reclamantei de rambursare TVA care nu a existat, iar suma considerată ca fiind datorată la rambursare, deși stabilită prin Raportul de inspecție fiscală nr._/28.09.2009, a fost achitată la datele de 6.11.2009 și 14.11.2009 cu mult peste termenele prevăzute de lege pentru soluționarea cererii de rambursare, chiar în măsura în care se ține seama de suspendarea inspecției fiscale și de necesitatea efectuării corecției decontului aferent lunii septembrie 2008.
În acest sens, față de dispozițiile art. 124 coroborat cu art. 70 Cod procedură fiscală și ale OMFP nr. 1899/2004 privind procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, reținând și concluziile raportului de expertiză prin care s-a recalculat cuantumul penalităților datorate în raport cu formularea solicitării de rambursare pentru trimestrul 3/2008 în luna martie 2009, Curtea – în baza art.8 și art.18 din Legea nr.554/2004 - urmează să admită în parte acțiunea principală completată și în tot acțiunea conexă, anulând Decizia nr. 27/4.01.2011 și obligând pârâta la plata către reclamantă a sumei de_ lei cu titlu de dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA.
În baza art. 274 C.pr.civ., pârâta va fi obligată la plata către reclamantă a sumei totale de 24.793,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru pentru cererile conexe de 43 lei și timbru judiciar de 0,60 lei (cu excluderea taxei aferente cererii de despăgubiri, la care s-a renunțat), onorariu de expert de 3500 lei, precum și onorariu de avocat de_ lei (redus în baza art. 274 alin. 3 C.pr.civ., în raport cu gradul de complexitate al cauzei și munca depusă de avocat, fără ca prin aceasta să se aducă atingere raporturilor contractuale dintre reclamantă și avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea principală completată și acțiunea conexă formulate de reclamanta A. I. LTD, cu sediul ales în B., la SCA S., P. și Asociații, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI cu sediul în București, . Gerota nr.13, sector 2.
Anulează decizia nr. 27/4.01.2011 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4.276.284 lei, cu titlu de dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA.
Obligă pârâta la plata sumei de_,60 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. V. M. G.-D.
Red. V.N./Tehnodact. M.G.D. (4 ex.)
| ← Pretentii. Decizia nr. 1229/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9350/2014.... → |
|---|
