Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 2521/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2521/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 2267/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2521
Ședința publică din 29.09.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
GREFIER: D. C. D.
****************
Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ formulată de reclamanții P. V., C. D. M., C. M. V., C. L. Ș., M. C. V. în contradictoriu cu pârâții C. S. MAGISTRATURII și INSPECȚIA J., având ca obiect „refuz soluționare cerere”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta INSPECȚIA J., prin consilier juridic I. Uzlău, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită în privința reclamantului M. C. V. prin afișare la ușa instanței.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâta INSPECȚIA J., prin consilier juridic, depune la dosar înscrisuri, într-un exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, pârâta INSPECȚIA J., prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect motivat de faptul că li s-a răspuns reclamanților la data de 28.04.2014, iar acțiunea a fost formulată la 3.04.2014.
Curtea, în temeiul art. 394 Noul Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de CSM și a excepției lipsei de obiect invocată de Inspecția J., iar în subsidiar pe fond.
CURTEA,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanții P. V., C. D. M., C. M. V., C. L. Ș., M. C. V. în contradictoriu cu pârâții C. S. MAGISTRATURII și INSPECȚIA J., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei C. S. al Magistraturii respectiv Inspecției Judiciare să soluționeze solicitarea reclamanților din noiembrie 2013 cu privire la abuzurile exercitate de Judecătoria Tg. Cărbunești și a Tribunalului Gorj în dosarul nr._ .
În fapt arată că, la decesul autoarei reclamanților C. M. Edmeea conform Certificatului de Moștenitor nr 22 din 18 iunie 2003 și a Titlului de Proprietate nr_ din 11 iunie 2001 am primit 47 ha și 400 mp teren în satul Florești și satul Țânțăreni .. După cadastrare și intabulare au constatat că lipsesc 2 ha de teren. In anul 2012 au aflat si au intrat în posesia Contractului de Vânzare cumpărare nr 2257 cumpărător V. Gh. M. fiica primarului comunei Țânțăreni, V. Șt. M. totodată și pretins mandatar al autoarei reclamanților.
Contractul de vânzare cumpărare s-a încheiat în baza unui proces verbal de punere în posesie fals semnat la proprietar de V. M. și o adeverință de proprietate.
Ambele sunt niște acte completate de Primarul V. M. și de ing.cadastru al primăriei T. V..
Având contractul de vânzare cumpărare nr 2257/23 dec 2002 ,în anul 2012 au cerut Judecătoriei Tg.Cărbunești să constate nulitatea vânzării în dosarul_ ..
Instanța de fond în prima pagină a sentinței 230/2013 duce în derizoriu decizia 1/1997 a S.U. a CSJ nespecificând numărul acesteia ci numai afirmația noastră,, că este obligatoriu ca vânzarea să se facă cu titlul de proprietate potrivit deciziei ICCJ."în dosarul cauzei am depus în copie Decizia 1/1997 a SU a recursului în interesul legii din 30.06.1997. În fila 3 a sentinței doamna judecător P. C. face referire la rezoluția 3405/P/2011 rezoluție încheiată de soțul acesteia procurorul P..
Domnul procuror P. în loc să constate falsurile făcute de primarul V. M. și ing de cadastru al aceleași primării T. V. solicită respingerea acțiunii,oare pentru dânsul cât și pentru soția lui Decizia 1/1997 a SU a CSJ nu este aplicabilă,așa cum afirma dna judecător P. C..
Procesul verbal de punere în posesie fals folosit la cadastru și vânzare este semnat la proprietar de primarul V. M. . Procesul verbal fals folosit numai la cadastru și la vânzare are același nr și dată cu procesul verbal de punere în posesie(22.02.2001) semnat de autoarea noastră la proprietar ,proces verbal după care s-a completat titlul de proprietate nr_/11.06.2001.
In care instituție se eliberează 2 înscrisuri cu aceleași număr și dată dar semnate la proprietar de persoane diferite și cu elemente diferite (n.n. procesele verbale de punere în posesie)
Procura folosită la vânzare nu îndeplinește condițiile esențiale a unei convenții, art 948 alin 3și 4 C.Civil.
În loc să le aprobe cererea reclamanților de a cere copie după registrul agricol din anul 2001 dna. Judecător P. cere relații la CLFF Țânțăreni unde V. M. primar fiind ,este și președinte iar T. V. fiind inginer cadastru este și el în conducere și aceștia au furnizat relații false,terenul fiind intravilan ca în Titlul de Proprietate nr_/11.06.2001 și în procesul verbal de punere în posesie semnat la proprietar de C. M. Edmeea și nu extravilan cum comunică CLFF Țânțăreni instanței și cum au trecut cei 2 falsificatori în procesul verbal de punere în posesie fals folosit la cadastru și la vânzare, în pagina 2 a sentinței am cerut să verifice în mod obligatoriu de ce s-a încheiat vânzarea fară existența unei cărți funciare deschise pe numele vânzătorului ,cât și eliberarea unui extras de carte funciară. Doamna judecător P. C. cât și soțul procurorul P. introduc niște informații false depuse de primarul V. M. că în 30.08 .2002 autoarea noastră ar fi depus cererea 2630 pe care ar fi vrut să înstrăineze terenul dar cererea neînregistrată la Primăria Tînțăreni .Dovada de care face caz dna judecător P. în pag 2 a sentinței este un fals deoarece dovada 2630 că s-a făcut publică vânzarea ,se referă la terenul de la „M.", iar dovada datată de 19 .12. 2002 corespunde datei de 30.09.2002.
Aceeași doamnă judecător face afirmația mincinoasă ca și soțul acesteia Procuror P. că a introdus autoarea reclamanților documentația cadastrală pentru eliberarea numerelor cadastrale.
Nu a motivat în sentință de ce nu s-a făcut cadastrarea la toată suprafața conform Legii 7/1996.
Înainte de a da sentința de Judecătoria Tg.Cărbunești respectiv dna. judecător P. C. în urma unui telefon care le-a comunicat că într-o discuție între dna. judecător P. și R. hotărau să le „respingă acțiunea că recursul este aranjat" au făcut plângere la P. General care a trimis-o la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
În Decizia Civilă nr 1341 instanța motivează un complet de tribunal respingerea recursului:
„Motivarea că lipsa titlului de proprietate reprezintă un risc ptr un cumpărător este o motivare forțată ptr a legaliza fortul de proprietate. 2 O altă motivare mincinoasă a instanței de recurs este aceea că „cel de al doilea motiv de recurs constând în schimbarea categoriei de folosință a terenului înstrăinat din extravilan în intravilan apare nefondat întrucât la data vânzării este situat în extravilanul localității fiind intabulat în Cartea Funciară" terenul nu a fost intabulat vânzarea făcându-se fără extras de carte funciară.
Prin respingerea acțiunii atât P. Tg Cărbunești respectiv procurorul P., cît și Judecătoria Tg Cărbunești prin judecătorul P. C.,cât și instanța de recurs au încălcat cu bună știință:
1Decizia 1/1997 a S.U.aCSJ
2Legea 18/1991 art26
3Și în final Constituția României art 126 alin 3.
Cu toate că au făcut instanțelor cunoscută practica judiciară respectiv Decizia 2567din 31 martie 2005 a ICCJ, a dosarului 3048/2004 cât și copia Deciziei 1/1997 a CSJ acestea au eludat legea participând la fortul proprietății reclamanților.
Așa a procedat și Inspecția J. nerespectând Recursul în Interesul Legii din 30.06.1997, care a dus la nerespectarea Constituției României art 126 alin 3 care stabilește că ICCJ asigură intrepretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe.
În final arată că au fost prejudiciați de peste 30.000 euro.
În drept: art.44 și urm. din Legea nr. 317/2004.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisurile aflate la dosarul cauzei la filele 7-39.
Pârâtul C. S. al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că, reclamantul P. V. a adresat Inspecției Judiciare o plângere înregistrată sub nr. 3020/IJ/2069/DIJ/2013 prin care a solicitat efectuarea anumitor verificări cu privire la modul în care au fost soluționate litigiile în care petentul figura ca și parte de către Judecătoria Târgu Cărbunești și Tribunalul Gorj.
Prin rezoluția nr. 3020/IJ/2069/DIJ/2013 emisă de Inspecția J. la data de 22.08.2013 s-a dispus în temeiul art.45 al.4 lit.b din Legea nr.317/2004 privind C. S. al Magistraturii, clasarea sesizării formulate de P. V., nefiind constatate indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare prevăzute de art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare.
La data de 18.12.2013 s-a înregistrat pe rolul Inspecției Judiciare un nou memoriu privind aceleași aspecte sesizate, memoriu care a fost arhivat față de lipsa unor elemente noi care să nu fi format obiectul verifcărilor anterioare, aspect comunicat petentului la data de 04.02.2014, după cum rezultă chiar din dovada depusă de petent.
Față de aceste împrejurări, pe care petentul le-a evaluat ca un refuz nejustificat de a i se soluționa o plângere, pin cererea de chemare în judecată, formulată în contradictoriu și cu C. S. al Magistraturii, reclamantul a solicitat în nume propriu și ca reprezentant al altor persoane obligarea Consiliului S. al Magistraturii, respectiv a Inspecției Judiciare să soluționeze plângerea sa din 18.11.2013 cu privire la pretinsele abuzuri exercitate de Judecătoria Târgu Cărbunești și a Tribunalului Gorj, în dosarul nr._, în care acesta și ceilalți reclamanți figurează ca părți.
Învederează că, prin Legea nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind C. S. al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012, au fost modificate dispozițiile Secțiunii a 4-a din Capitolul IV al Legii nr. 317/2004, republicată, referitoare la atribuțiile Consiliului S. al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților și a fost introdus un nou capitol, Capitolul VII denumit "Organizarea Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari".
Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată. Inspecția J. beneficiază de personalitate juridică astfel că, în conformitate cu art. 56 din Noul Cod de procedură civilă, poate să fie parte în judecată.
Art. 65 alin. (3) din lege dispune în sensul că "Inspecția J. acționează potrivit principiului independenței operaționale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate".
Potrivit prevederilor art. 74 alin. (1) lit a din același act normativ, inspectorii judiciari au ca atribuții, în materie disciplinară, dispunerea și efectuarea cercetării disciplinare în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului S. al Magistraturii, precum și față de magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii.
Legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea care trebuie să existe între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, or o astfel de identitate nu poate fi reținută, în condițiile în care, în concret, Consiliului S. al Magistraturii nu i se incumbă existența unei obligații sau încălcarea unui drept al reclamantei, acesta nefiind titularul vreunui act contestat și neavând, în condițiile modificării Legii nr.317/2004 privind C. S. al Magistraturii, calitatea de reprezentant al Inspecției Judiciare în raport cu actele acesteia și justițiabilii ce le contestă.
În considerarea celor anterior expuse, solicită a se constata că reclamantul și cei pe care pretinde că îi reprezintă, nu justifică legitimarea procesuală a pârâtei CSM sub aspect pasiv, motiv pentru care, solicită admiterea excepției invocată și respingerea cererii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate.
În drept: art. 205 și următoarele din Noul cod de procedură civilă.
La termenul din 29.09.2014 pârâta INSPECȚIA J. a solicitat respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect motivat de faptul că li s-a răspuns reclamanților la data de 28.04.2014, iar acțiunea a fost formulată la 3.04.2014.
Examinând cu prioritate conform art. 248 Noul Cod procedură civilă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CSM, Curtea reține următoarele:
In general, calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului incalcat (calitatea procesuala activa) sau intre persoana paratului si cel obligat sa respecte dreptul (calitatea procesuala pasiva).
In cadrul actiunii in contencios administrativ, calitatea procesuala pasiva apartine, potrivit legii (art. 1 alin. 1 rap. la art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004), autoritatii publice care a emis (adoptat) actul atacat (organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale), indiferent de faptul ca aceasta are sau nu personalitate juridica civila, fiind suficienta capacitatea juridica administrativa.
Astfel, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanții P. V., C. D. M., C. M. V., C. L. Ș., M. C. V. în contradictoriu cu pârâții C. S. MAGISTRATURII și INSPECȚIA J., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei C. S. al Magistraturii respectiv Inspecției Judiciare să soluționeze solicitarea reclamanților din noiembrie 2013 cu privire la abuzurile exercitate de Judecătoria Tg. Cărbunești și a Tribunalului Gorj în dosarul nr._ .
Având în vedere că reclamantul P. V. a adresat Inspecției Judiciare o plângere înregistrată sub nr. 3020/IJ/2069/DIJ/2013 prin care a solicitat efectuarea anumitor verificări cu privire la modul în care au fost soluționate litigiile în care petentul figura ca și parte de către Judecătoria Târgu Cărbunești și Tribunalul Gorj, Curtea constată că cererea nu vizează C. S. al Magistraturii, astfel că acestui pârât nu i se incumbă existența unei obligații sau încălcarea unui drept al reclamanților, acesta nefiind titularul vreunui act contestat și neavând, în condițiile modificării Legii nr.317/2004 privind C. S. al Magistraturii, calitatea de reprezentant al Inspecției Judiciare în raport cu actele acesteia și justițiabilii ce le contestă.
Pentru aceste motive, Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a CSM și pe cale de consecință va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția lipsei de obiect invocată de Inspecția J., Curtea urmează a o admite, având în vedere că, plângerea reclamantului P. V. înregistrată sub nr. 3020/IJ/2069/DIJ/2013 la Inspecția J., astfel cum a fost completată ulterior prin sesizarea nr. 863/_ din data de 10.02.2014 a fost soluționată prin Rezoluția din 17.04.2014 prin care s-a dispus clasarea sesizării formulate de petentul P. V., aceasta fiindu-i comunicată reclamantului la data 28.04.2014 conform Borderoului pentru trimiteri de corespondență „recomandat” prezentate în . număr de prezentare recomandată_.
Pentru aceste motive, Curtea urmează a dispune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de C. S. MAGISTRATURII și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. De asemenea, urmează a se admite excepția lipsei de obiect invocată de Inspecția J. și va respinge acțiunea ca fiind lipsită de obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. S. MAGISTRATURII, cu sediul în București, Calea Plevnei, nr. 141A, sector 6.
Respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția lipsei de obiect invocată de Inspecția J..
Respinge acțiunea formulată de reclamanții P. V., domiciliat în București, ., ., sector 4, C. D. M., domiciliat în București, sector 4, București, .-86, ., C. M. V., domiciliat în C., .. 36, J. D., C. L. Ș., domiciliat în C., ., ., ., M. C. V., cu ultimul domiciliu în București, .. 15, ., în contradictoriu cu pârâta INSPECȚIA J., cu sediul în București, .. 40, sector 6, ca fiind lipsită de obiect.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
U. D. D. C. D.
Red. U.D./9 ex.
Tehnodact. C.D.
← Anulare act administrativ. Sentința nr. 369/2014. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 793/2014. Curtea de... → |
---|