Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2220/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2220/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-08-2014 în dosarul nr. 3980/2/2014
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința civilă nr. 2220
Ședința publică din data de 7 august 2014
Curtea constituită din:
Judecător: D. M. D.
Grefier: F. E. B.
Pe rol fiind cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund reclamanta, reprezentată prin avocat S. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/06.08.2014, pe care o depune la dosar, și pârâta, reprezentată prin consilier juridic M. Crucieru, în baza delegației nr. 709/06.08.2014, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 22.07.2014, prin compartimentul registratură, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (prin reorganizarea APDRP) a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri, în două exemplare.
În baza art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea pune în discuție competența generală, materială și teritorială în soluționarea prezentei cereri.
Reprezentanții părților, având cuvântul pe rând, arată că această instanță este competentă general, material și teritorial în soluționarea cererii, având în vedere că se solicită suspendarea executării unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală.
Procedând la verificarea competenței conform dispozițiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este competentă general și material în soluționarea prezentei cereri, având în vedere că se solicită suspendarea executării unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, ce constituie titlu de creanță pentru suma de 683.736,37 lei, din care 80% contribuție din fonduri U.E., devenind astfel incidente prevederile art. 14 alin. 1 coroborate cu cele ale art. 10 alin. 1¹ din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din parte Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”. De asemenea, având în vedere că pârâta are sediul în București, Curtea constată că este competentă și teritorial, în baza art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, care instituie o competență teritorială alternativă, inclusiv în favoarea instanței de la sediul pârâtului.
Curtea comunică apărătorului reclamantei un exemplar al întâmpinării și înscrisurilor; acesta arată că nu solicită termen, întrucât a luat cunoștință de conținutul lor de la dosar.
Curtea, în temeiul art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 3 din OUG nr. 41/2014, constată că în cauză a operat o transmitere legală a calității procesuale pasive prin reorganizare, în sensul că s-a înființat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în locul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Urmare a acestei transmisiuni a calității procesuale, Curtea introduce în cauză, în calitate de pârâtă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care este reprezentată prin consilier juridic cu delegație la dosar, astfel că procedura de citare este legală.
Curtea ia act că, la data de 11.07.2014, reclamanta și-a îndeplinit obligația de a consemna suma de 70 lei cu titlu de cauțiune, originalul recipisei de consemnare fiind înaintat către Registrul de valori al Secției a VIII-a, conform procesului-verbal încheiat în acest sens (fila 249).
Reprezentanții părților, având cuvântul pe rând, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în baza art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar și, în temeiul art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, constatând terminată cercetarea procesului, acordă părților cuvântul în dezbateri asupra cererii de suspendare a executării.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii și suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr._/15.05.2014, până la pronunțarea instanței de fond.
În ceea ce privește cazul bine justificat, arată că procesul-verbal conține motive de fapt necorelate, societatea fiind sancționată cu restituirea finanțării pe motiv că nu era eligibilă pentru finanțare, întrucât beneficiarul real ar fi o societate terță (Azochim), cu care ar avea o structură a acționariatului comună. Astfel, au fost încălcate dispozițiile OUG nr. 66/2011, care prevăd aplicarea de sancțiuni pentru cheltuielile neeligibile apărute pe parcursul derulării proiectului. Totodată, actul a fost emis cu încălcarea art. 25 din același act normativ, câtă vreme sunt create premisele culpei autorității contractante, care revine practiv asupra propriei păreri, pe baza acelorași informații. Susține că este evidentă culpa pârâtei, care nu a făcut verificările necesare la momentul analizării cererii de finanțare.
Referitor la paguba iminentă, susține că aceasta este evidentă, în condițiile în care procesul-verbal stabilește restituirea integrală a sumei de 683.736,37 lei, iar veniturile societății sunt foarte mici, aceasta desfășurând activități agricole minore exclusiv pe baza utilajelor achiziționate prin această finanțare. Ținând cont de veniturile actuale ale societății, probate cu înscrisurile depuse la dosar, este evident că o executare silită a debitului la acest moment ar conduce la imposibilitatea achitării salariilor, a derulării în continuare a contractelor și, implicit, la pierderea clienților, fiind probabilă ..
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine justificat și paguba iminentă.
În ceea ce privește cazul bine justificat, arată că, la data depunerii cererii de finanțare, reclamanta a completat Anexa 4.2, în care a declarat pe proprie răspundere că nu se află într-o relație de interdependență față de o altă societate. Or, prin procesul-verbal în litigiu se face dovada clară a legăturii dintre cele trei societăți comerciale și a beneficiarului real al finanțării. Astfel, cele trei societăți au obținut finanțări separate, care cumulat depășeșc plafonul de 200.000 euro. La interpelarea Curții, reprezentantul pârâtei arată că pentru toate cele trei societăți comerciale s-au întocmit procese-verbale de constatare.
Referitor la paguba iminentă, susține că aceasta a fost doar afirmată, iar nu dovedită, cu toate că procesul-verbal beneficiază de prezumția de legalitate.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei cereri de suspendare a executării, constată următoarele:
- Cererea de suspendare a executării actului administrativ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la 16.06.2014, reclamanta . SRL a solicitat, în contradictoriu cu fosta AGENȚIE DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT,
suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr._/15.05.2014, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivare, reclamanta a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, prezentând în sinteză următoarele argumente:
Referitor la cazul bine justificat, reclamanta a învederat mai multe indicii de nelegalitate:
1) în procesul-verbal nu este menționează în concret neregula, măsurile și suma stabilită drept creanță bugetară având la bază simple indicii, speculații și considerații eronate ale echipei de control, astfel încât se încalcă dreptul constituțional la apărare și principii esențiale consacrate de C.J.U.E., precum principiul legalității, principiul potrivit căruia o sancțiune nu poate fi aplicată în lipsa unui temei legal clar și indubitabil și orice eventuală sancțiune trebuie să fie corespunzătoare faptei, principiul potrivit căruia adresanții unor decizii care le afectează în mod semnificativ interesele trebuie să fie puși în ipoteza de a-și putea face cunoscut punctul de vedere în mod efectiv, iar motivele pe care se întemeiază o asemenea măsură trebuie să fie prezentate de către autoritate clar și fără echivoc, principiul securității juridice, care presupune că reglementările legale trebuie să permită celor interesați să cunoască cu exactitate întinderea obligațiilor care le sunt impuse, iar efectele legale pe care acestea le produc să fie previzibile;
2) în procesul-verbal se menționează ca temei de drept al sancționării doar prevederi cu titlu general, inaplicabile sau pe care reclamanta nu le-a încălcat;
3) în cuprinsul procesului-verbal se susține eronat că reclamanta nu a atins obiectivele propuse în cadrul finanțării prin Programul Național de Dezvoltare Rurală-Măsura 312, în condițiile în care echipamentele achiziționate au fost utilizate conform scopului menționat în cererea de finanțare și nu a fost modificată destinația investiției, aspect recunoscut și de către autoritatea pârâtă prin procesele-verbale încheiate la locul de realizare a investiției; mai mult, prin această investiție a crescut numărul de locuri de muncă din spațiul rural;
4) reclamanta, în calitatea sa de beneficiar al finanțării, cât și investiția și cheltuielile efectuate au îndeplinit toate condițiile de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare, aspect verificat și constatat în nenumărate rânduri chiar de către autoritatea pârâtă; câtă vreme informațiile și criteriile avute în vedere la încheierea contractului au rămas nemodificate pe parcursul executării contractului, este ilegală, abuzivă și chiar absurdă reconsiderarea poziției autorității statale, care acum susține că investiția "a devenit neeligibilă" și pretinde restituirea sumelor utilizate exclusiv pentru implementarea proiectului.
5) instituția „rezilierii contractului" nu este incidentă cauzei, pentru că, pe de o parte, nu există vreo dispoziție legală națională sau comunitară care să impună rezilierea de drept a contractului, iar, pe de altă parte, reclamanta nu este în culpă contractuală.
În ceea ce privește paguba iminentă, reclamanta a susținut că eventuala punere în executare a procesului-verbal va produce îi o pagubă serioasă, de natură a atrange starea de insolvabilitatea și a conduce chiar la insolvența și radierea sa, învederând că, potrivit calendarului agricol și activităților desfășurate, trebuie să fie pe deplin funcțională, având capacitatea și resursele de a presta serviciile la care s-a obligat conform contractelor încheiate cu diverși clienți. Or, societatea nu dispune de alte surse de finanțare pentru derularea activității, începerea executării silite conducând indubitabil la pierderea tuturor contractelor și a clienților, starea de insolvabilitate fiind așadar inevitabilă.
În drept, reclamanta a invocat OUG nr. 66/2011 și Normele metodologice de punere în aplicare, Legea nr. 554/ 2004, Regulamentul CE nr. 1083/2006.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 13-242).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (fila 2).
- Întâmpinarea.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 22.07.2014 (filele 254-271), pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, susținând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor specifice prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în ceea ce privește cazul bine justificat, pârâta a arătat că reclamanta nu indică nicio împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ, care cuprinde toate elementele prevăzute de modelul-cadru reglementat de HG nr. 875/2011, atât sub aspectul motivelor de fapt, cât și al motivelor de drept. Aspectele invocate de reclamantă în susținerea cazului bine justificat sunt veritabile motive de nelegalitate, care nu pot fi analizate în procedura sumară a suspendării de executare, întrucât antamează fondul. În cauză, este evident că aparența dreptului este în favoarea autorității, emiterea actului administrativ a cărei suspendare se solicită fiind consecința nerespectării de către reclamantă a dispozițiilor legale și contractuale asumate. Prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării din oficiu.
Referitor la paguba iminentă, pârâta a arătat că din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei prejudiciu, iar executarea unei obligații bugetare nu poate constitui prin ea însăși o pagubă, în sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004. Într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar, din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului. Or, executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ fiscal ce se bucură de prezumția de legalitate, nu poate constitui prin ea însăși o pagubă. Paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ trebuie să fie indicată și probată în concret, nu doar afirmată de reclamantă.
În drept, pârâta a invocat art. 205-208 din Codul de procedură civilă.
În dovedire, pârâta a depus la dosar înscrisuri (filele 272-302).
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
- Soluția instanței.
Examinând înscrisurile depuse la dosar, prin prisma dispozițiilor legale incidente și a susținerilor părților, Curtea va admite prezenta cerere și va suspenda executarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/09.05.2014, până la pronunțarea instanței de fond, constatând că reclamanta a depus contestația administrativă prealabilă și cauțiunea stabilită și a probat întrunirea cumulativă a celor două condiții specifice prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, pentru următoarele considerente:
a)prezentarea actului administrativ a cărei suspendare a executării se solicită.
În baza formularului IRD 01 "Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă", emis de C.R.P.D.R.P. 3 Sud Muntenia și aprobat de directorul general al A.P.D.R.P., s-a procedat la verificarea documentară a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene cu nr. 6673/26.02.2014, privind crearea de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312.
În urma controlului documentar efectuat, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/15.05.2014 (filele 13-27), prin care a stabilit că se confirmă suspiciunea de neregulă, apreciind că ". a creat condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312 și depășirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil de maxim 200.000 euro, întrucât cele trei societăți beneficiare ale finanțării FEADR (., SC A. Eurogrup SRL și . SRL), singurul beneficiar real al proiectelor finanțate prin programul FEADR fiind ., care coordonează activitatea desfășurată de cele două societăți, poziție prin care și-a propus să realizeze investiții complementare, prin fracționarea investiției totale, astfel încât la finalizarea investițiilor acestea pot funcționa eficient numai ca o singură entitate".
Astfel, în cuprinsul procesului-verbal, A.P.D.R.P. a reținut mai multe elemente care au condus la fundamentarea concluziei de existență a unei nereguli, după cum urmează: acționarii și administratorii sunt membrii aceleiași familii; adrese apropiate ale sediilor sociale situate în . G.; adrese apropiate ale amplasamentului proiectelor finanțate prin Program FEADR, situate . G.; același furnizor al utilajelor achiziționate prin program FEADR (.); proprietarii cu care au încheiate contracte de împrumut de folosință pentru amplasamentul investiției aparțin aceleiași familii (A. V., A. Sinel, A. D. I.); doamna B. C. D. este în același timp contabilă la . SRL, ., . și .; doamna N. M. C. este în același timp contabilă la . și .; doamna I. G. este contabilă în același timp la ., . și .; doamna A. F., administrator . SRL, este încadrată ca lucrător comercial la .; . este client preponderent al celor trei firme beneficiare de fonduri nerambursabile FEADR, care mai prestează servicii agricole, dar într-o proporție mult mai mică, și către . și . SRL, societăți deținute și administrate tot de către membrii aceleiași familii; cererile de finanțare au fost depuse de către . și . SRL la aceeași dată, și anume 11.12.2009; contractele de finanțare au fost încheiate cu . și . SRL în aceeași zi, respectiv 15.07.2010; ajutoarele nerambursabile acordate celor trei beneficiari ai programului FEADR se ridică la valori apropiate, respectiv 160.742,22 euro pentru ., 163.809,24 euro pentru . și 162.165,02 euro pentru . SRL; marea majoritate a salariaților care sunt încadrați în prezent la ., SC A. Eurogrup SRL și . SRL se regăsesc ca foști angajați ai .; plătitorul utilajelor și echipamentelor achiziționate este ., care a alimentat cu sume de bani conturile bancare ale celor trei societăți la momentul achitării de către acestea a facturilor către furnizori.
Echipa de control a mai reținut, în urma consultării bazei de date FEADR, că . a depus în anul 2008 o cerere de finanțare în cadrul Măsurii 121 Program FEADR-"Modernizarea exploatațiilor agricole" pentru realizarea investiției "Achiziționare de utilaje agricole și mijloc de transport specializat pentru cereale la ., .", prin care și-a propus dotarea cu următoarele utilaje: tractor 170-230 CP, combină agricolă, heder păioase, cărucior transport, echipament recoltat rapiță, echipament erbicidat, distribuitor îngrășăminte, tractor 80-100 CP, autotractor, semiremorcă basculabilă pentru transport cereale, încărcător frontal pe pneuri autoutilitară. În urma procedurilor de evaluare, acest proiect nu a primit punctajul necesar în vederea obținerii finanțării nerambursabile. Ulterior, prin depunerea cererii de finanțare în data de 11.12.2009, . obține punctajul necesar finanțării nerambursabile de 163.809,24 euro în cadrul măsurii 312-Program FEADR. De asemenea, prin depunerea cererii de finanțare în data de 06.11.2009, . obține punctajul necesar obținerii finanțării nerambursabile de 160.742,22 euro tot în cadrul măsurii 312-Program FEADR. Totodată, prin depunerea cererii de finanțare în data de 11.12.2009, . SRL obține punctajul necesar obținerii finanțării nerambursabile de 162.165,02 euro în cadrul aceleiași măsuri 312-Program FEADR. În concluzie, echipa de control a reținut că valoarea celor trei finanțări nerambursabile, obținute în decurs de mai puțin de 3 ani fiscali, este de 486.716,48 euro, în cadrul aceleiași măsuri 312-Program FEADR.
În consecință, echipa de control a constatat existența unor condiții de eligibilitate create în mod artificial, cu scopul de a obține un avantaj necuvenit și sprijin financiar nerambursabil, apreciind că investiția realizată de reclamantă a devenit neeligibil, motiv pentru care a propus rezilierea contractului de finanțare nr. C312M_/15.07.2010 și recuperarea în totalitate a sprijinului financiar nerambursabil (valoarea cheltuielii afectate de nereguli este de 976.766,25 lei, din care contribuție privată de 293.029,88 lei).
Pentru neregula constatată, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a stabilit că beneficiarul . SRL datorează suma de 683.736,37 lei, din care 80% reprezentând contribuție din fonduri ale Uniunii Europene și 20% contribuție națională.
b)analiza condițiilor prevăzute de lege pentru suspendarea executării.
Împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/15.05.2014, reclamanta a depus contestația administrativă prealabilă, ce a fost înregistrată la A.P.D.R.P. sub nr._/06.06.2014 (filele 28-42).
De asemenea, la data de 11.07.2014, reclamanta a depus la dosar dovada consemnării cauțiunii de 70 lei, respectiv recipisa . nr._ (_/1) emisă la data de 10.07.2014 de către CEC Bank-sucursala G. (fila 250).
Constatând îndeplinirea de către reclamantă a condițiilor de formă, Curtea reține că, în ceea ce privește cerințele de fond specifice cererii de suspendare a executării unui act administrativ, art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 impune existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș) și t), prin „caz bine justificat” se înțelege „împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”, în timp ce „paguba iminentă” reprezintă„prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public”.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, chiar dacă soluționarea cererii de suspendare a executării unui act administrativ unilateral nu implică o analiză specifică fondului, adică afirmarea unui caz concret de nelegalitate a actului, totuși configurarea îndoielii asupra legalității acestuia, cu atât mai mult cu cât îndoiala trebuie să fie „serioasă”, presupune ca instanța învestită cu cererea de suspendare să „pipăie fondul cauzei”, apreciind în favoarea căreia dintre părți este aparența dreptului afirmat, în lipsa căreia soluția nu ar putea fi decât susceptibilă de arbitrar. Deci, instanța învestită cu soluționarea unei cereri de suspendare a executării trebuie să verifice dacă la emiterea actului s-a creat în realitatea juridică o aparență de nelegalitate, care să nu mai confere forța juridică a executării imediate și din oficiu. Aparența de nelegalitate a unui act administrativ trebuie să rezulte din acele împrejurări de fapt sau de drept care se constituie în indicii de nelegalitate și care rezultă dintr-o simplă analiză, fără a presupune dovedirea unor veritabile motive de nelegalitate, acestea din urmă făcând obiectul acțiunii în anulare.
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar, dispozițiile legale incidente și susținerile părților, Curtea constată că cerința existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în cauză, unele dintre susținerile reclamantei fiind argumente juridice de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărei suspendare a executării se solicită.
În primul rând, în legătură cu previzibilitatea conduitei administrative, Curtea constată că autoritatea pârâtă a stabilit că se impune rambursarea finanțării pe care a acordat-o reclamantei, întrucât se confirmă suspiciunea de neregulă privind crearea de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării nerambursabile prin depășirea plafonului stabilit la Măsura 312.
Însă, chiar autoritatea pârâtă este cea care a aprobat finanțarea proiectului, în urma analizării documentației aferente din prisma îndeplinirii condițiilor legale, și a încheiat contractul de finanțare nr. C312M_/15.07.2010, în baza căruia a efectuat ulterior plățile către reclamantă (ultima plată a fost efectuată la data de 28.09.2011).
Așadar, pârâta, în calitate de autoritate contractantă, a atestat în urmă cu 4 ani faptul că documentele depuse de reclamantă în susținerea proiectului sunt conforme cu prevederile legale și cu Ghidul solicitantului, în condițiile în care societățile menționate în cuprinsul procesului-verbal au depus cereri de finanțare în cadrul aceluiași apel de proiecte, unele chiar în aceeași zi, iar atât situația lor juridică, cât și cea de fapt a fost adusă la cunoștința autorității contractante, întrucât rezulta cu evidență din actele depuse încă de la începutul procedurii.
Or, în urma unui control ex-post, permis de clauzele contractului de finanțare, autoritatea pârâtă și-a schimbat radical poziția, constatând numeroase elemente ce ar releva, încă de la data depunerii cererilor de finanțare, legăturile și coordonarea dintre beneficiarii . SRL,. și ., precum și faptul că cele trei proiecte ar fi fost susținute, coordonate și controlate de ., care ar fi fost beneficiarul real al finanțărilor.
În condițiile în care autoritatea pârâtă, pe baza acelorași documente, a emis două opinii total diferite, Curtea apreciază că este rezonabilă invocarea în cauză a prevederilor art. 5 alin. 3 din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora „obligația de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente și eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil.”
În al doilea rând, Curtea constată că pârâta a reținut în cuprinsul procesului-verbal că a fost încălcată regula de minimis, potrivit căreia cumulul ajutorului public acordat unui beneficiar nu va trebui să depășească 200.000 euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Cu toate acestea, autoritatea pârâtă a întocmit câte un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru fiecare dintre cei trei beneficiari, fără a stabili în cazul căruia finanțarea proiectului conducea la depășirea regulii de minimis.
Astfel, s-a decis rezilierea contractelor de finanțare încheiate cu toți cei trei beneficiari și obligarea acestora la rambursarea ajutoarelor financiare acordate, cu toate că este evident (prin ipoteză, dacă s-ar accepta concluzia pârâtei referitoare la crearea condițiilor artificiale) că doar în cazul a două dintre proiecte s-ar putea invoca depășirea pragului valoric, în condițiile în care fiecare beneficiar a primit finanțare de aproximativ 160.000 euro.
Este adevărat că cele trei proiecte trebuia să fie analizate împreună, prin raportare la elementele de fapt și de drept care au condus la conturarea neregulii reținute de pârâtă, însă sancțiunea nerespectării dispozițiilor din Ghidul solicitantului nu trebuia să fie aplicată tuturor beneficiarilor, aspect care a fost însă ignorat în totalitate de autoritatea pârâtă.
În al treilea rând, fără a antama fondul cauzei, Curtea constată că, în ceea ce privește noțiunea de „condiții artificiale”, actele europene care fac trimitere la aceasta, și anume Regulamentele UE nr. 2988/1995, nr. 1975/2006 și nr. 65/2011, nu cuprind o definiție a acesteia, fiind așadar lăsată în sarcina statelor membre.
Astfel, art. 4 alin. 8 din Regulamentul UE nr. 65/2011 prevede doar că "fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiții necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".
Din analiza textului legal citat și ținând cont de interpretarea dată de C.J.U.E. în materie, Curtea arată că, pentru a se reține abaterea reținută de pârâtă prin procesul-verbal în litigiu, prin care s-a dispus recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui element obiectiv constând în crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plăților, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR să nu poată fi atinsă, precum și existența unui element subiectiv, constând în urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plăți a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
În această ordine de idei, relevantă este hotărârea preliminară pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-434/12 Slancheva, prin care a statuat următoarele: «art. 4 alin. 8 din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plata în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. Art. 4 alin. 8 din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare”.
Pornind de la această interpretare, reclamanta a invocat implementarea cu succes a proiectului și realizarea scopului schemei de ajutor. Or, aceste aspecte nu au fost analizate de către autoritatea pârâtă, cu toate că ar fi constituit elemente de probă obiective care să permită a se conchide dacă beneficiarul a urmărit sau nu să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
Chiar dacă s-ar accepta teza pârâtei și s-ar reține existența unei fracționări a invetiției, Curtea subliniază că din jurisprudența C.J.U.E. rezultă fără putință de tăgadă că o atare împrejurare nu reprezintă, per se, un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, ci doar în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 lit. a) pct. (ii) din Regulamentul UE nr. 1698/2005.
Astfel, tot prin hotărârea pronunțată în cauza C-434/12, C.J.U.E. s stabilit că "o atare împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privință, dacă se reproșează societății că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărirea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) pct. (ii) nu pot fi atinse".
Or, la o analiză prima facie, din cuprinsul procesului-verbal a cărei suspendare a executării se solicită nu rezultă că autoritatea pârâtă a analizat împrejurarea dacă, prin implementarea proiectului de către reclamantă, au fost realizate sau nu obiectivele generale, specifice și operaționale ale Măsurii 312. O astfel de analiză era necesară, mai ales prin prisma hotărârii C.J.U.E. menționate anterior, care se impune cu aceeași forță obligatorie și autorităților administrative, nu doar instanțelor de judecată.
B. În ceea ce priveșteprevenirea unei pagube iminente, Curtea apreciază că și această cerință a fost dovedită de reclamantă, prin raportare la următoarele împrejurări:
1) reclamanta prestează doar servicii agricole și activitatea sa se bazează pe utilajele achiziționate în cadrul proiectului finanțat de pârâtă, iar, potrivit calendarului agricol, trebuie să fie pe deplin funcțională și să aibă capacitatea și resursele de a presta serviciile specifice;
2) după cum se poate observa din balanțele analitice depuse la dosar, înregistrările de profit sau pierdere din activitățile de exploatare nu pot acoperi debitul de 683,763,37 lei;
3) începerea executării silite pentru suma de 683,763,37 lei, eventual și pentru dobânzi și majorări, poate conduce la pierderea contractelor în derulare și a clienților, astfel că reclamanta va fi privată de dreptul de a-și mai desfășura activitatea, făcând inutilă investiția pentru care a primit finanțarea; chiar în cazul unei eventuale hotărâri favorabile în acțiunea directă, în funcție de perioada de timp care va trece până la rămânerea definitivă a acesteia, există riscul ca reclamanta să nu mai aibă posibilitatea reală de a se redresa și de a continua prestarea serviciilor aferente obiectivelor propuse prin cerere de finanțare;
4) executarea silită a sumei de 683,763,37 lei prin poprire, ceea ce presupune blocarea conturilor societății, este de natură a produce acesteia dificultăți în desfășurarea activității eronomice, putând conduce și la . nr. 85/2006.
Prin raportare la aceste împrejurări, Curtea apreciază că executarea procesului-verbal afectează indiscutabil interesele economice ale reclamantei, producându-i acesteia un prejudiciu material viitor și previzibil, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea nr. 554/2004.
Față de aceste considerente, constatând că în cauză reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor specifice prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea și va suspenda executarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/15.05.2014, până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în comuna Călugăreni, ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în București, .. 43, sectorul 1.
Suspendă executarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/15.05.2014, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.08.2014.
Judecător | Grefier |
D. D. M. | B. F. E. |
Red/thred. DDM/ 4 ex/ 12.09.2014.
| ← Pretentii. Decizia nr. 7673/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 771/2014. Curtea... → |
|---|
