Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2184/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2184/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-07-2014 în dosarul nr. 3694/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2184
Ședința publică din data de 10 iulie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantaS.C. A. P. STYLE SRL. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, având ca obiect suspendare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, prin reprezentant convențional, consilier juridic D. S.-E., care depune delegație de reprezentare în ședință publică, lipsind reclamanta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a achita cauțiunea în cuantum de 20.000 lei, după care,
Se prezintă P. A. S., legitimat cu CI, ., nr._, CNP_, colaborator în cadrul Cabinetului de Avocatură B. I. S., respectiv reprezentantul convențional al reclamantei, cu împuternicire de a depune dovada achitării cauțiunii. Acesta o depune în ședință publică.
Nemaifiind alte cereri de invocat, Curtea acordă cuvântul pe cererea de suspendare, urmând ca până la sfârșitul zilei avocatul reclamantei să poată să depună concluzii scrise.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât în speță nu se face dovada îndeplinirii celor două condiții obligatorii impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă. Apreciază că în ceea ce privește cazul bine justificat acesta nu este demonstrat întrucât prin emiterea Procesului Verbal s-au respectat toate prevederile legale și contractuale asumate de către reclamantă. În speță s-a constatat încălcarea prevederilor art. 17 și art. 11 din Anexa I a contractului de finanțare fiind încălcate de asemenea prevederile art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011. Arată că în urma controlului efectuat s-a constatat că există coincidențe, asemănări între două societăți beneficiare ale programului pe măsura 312, respectiv S.C. A. P. STYLE SRL. și S.C. ECOPREST STYLE SRL. Astfel, s-a constatat că aceste două societăți au același consultant, același proprietar cu care s-a încheiat contractul de locațiune, respectiv societatea ., au același contabil, plătitorul utilajelor și echipamentelor achiziționate de către cele două societăți este ., care potrivit ordinelor de plată care au fost analiza alimenta fondurile celor două societăți pentru a putea fi ulterior achitate furnizorilor. Cu privire la componența comisiilor în cadrul procedurilor de achiziție a celor două societăți S.C. A. P. STYLE SRL. și S.C. ECOPREST STYLE SRL, era asemănătoare, în cadrul acestor comisii fiind prezent un reprezentant legal al .. De asemenea cele două societăți au salariați comuni, responsabilii legali ai celor două societăți au fost salariați ai .. De altfel, această din urmă societate, a depus în cadrul măsurii 121 un proiect în anul 2008 prin care s-a urmărit achiziționarea unor utilaje. Acest proiect a fost declarat neeligibil întrucât nu a obținut punctajul necesar. Ulterior, prin intermediul S.C. A. P. STYLE SRL. și S.C. ECOPREST STYLE SRL doi angajați ai societății mamă . au depus proiecte prin care s-a solicitat achiziționarea bunurilor ce au fost solicitate inițial în cadrul măsurii 121. Cazul bine justificat nu este dovedit de către reclamantă întrucât instituția pârâtă este obligată să recupereze sumele acordate nejustificat potrivit art. 15 din Regulamentul nr. 65/2011 și art. 9 din Regulamentul nr. 1698/2005. Apreciază că nici paguba iminentă nu este dovedită de către reclamantă, nefiind depus la dosarul cauzei nici un document din care să reiasă prejudiciul viitor și previzibil, simpla susținere că există posibilitatea ca societatea să intre în insolvență nu atrage existența acestei condiții. Într-adevăr executarea acestui titlu executoriu are drept consecință diminuarea patrimoniului, însă pentru a dovedi paguba iminentă trebuie să se refere la o diminuare ilicită, ori în speță acest fapt nu a fost dovedit. Solicită respingerea cererii și depune practică judiciară.
Cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 6 aprilie 2014, reclamanta S.C. A. P. STYLE SRL. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT suspendarea executării titlului de creanță reprezentat de Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 05.05.2014 cu nr._/08.05.2014, privind proiectul ”Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Ghimpați, jud. G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii . SRL” finanțat prin Programul FEADR până la soluționarea acțiunii în anulare.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat următoarele:
- Deși se reține că nu este nelegal ca două societăți să închirieze spații de la același proprietar, să aibă denumiri asemănătoare și să aibă sediile sociale apropiate tec., se menționează că aceste aspecte au fost doar indicii care au condus la constatarea altor aspecte, care ”nu contravin legislației specifice în vigoare”.
- Aprecierea conform căreia nu au fost îndeplinite obligațiile asumate prin cererea de finanțare și prin însăși esența măsurii 312 nu este susținută de dovezi.
- Aprecierea potrivit căreia prin finanțarea obținută nu s-au creat noi locuri de muncă persoanele angajate la Agroprest provenind de la Agrozootehnica Mihăilești, este de asemenea lipsită de substanță juridic, deoarece actualmente legislația muncii nu mai recunoaște transferul ca o modalitate de schimbare a locului de muncă și locurile de muncă nou creat se referă la cele având ca angajator Agroprest, ulterior obținerii finanțării.
- Lipsa totală de temei a ”scenariului” creat de membrii echipei de control, fără să se indice vreo normă juridică sau convențională încălcată.
- Consideră suspiciunea de neregulă ca netemeinică, critica formulată prin aceasta nefăcând referire la nerespectarea vreunei condiții din contract, ci la crea, de către o altă entitate (Agrozootehnica) a unui cadrul artificial, în care persoanele cu drept de reprezentare a Agroprest acționează la comandă și în interesul acestei entități.
Cu referire la urgența cererii și iminența pagubei, arată că suma de plată stabilită prin titlul de creanță este cu mult peste cifra de afaceri a societății pe mai mulți ani, iar începerea măsurilor de executare ar viza înainte de toate poprirea conturilor societății și imposibilitatea de mai face plăți către furnizorii de materii prime și materiale, combustibil, cu declanșarea imediată a incapacității de plată, obligativitatea inițierii procedurii de insolvență și declanșarea în cascadă a unor dificultăți pe circuitul comercial în aval și în amonte.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 25 iunie 2014, pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în ceea ce privește cazul bine justificat, pârâta a arătat că pentru a putea aprecia asupra aspectelor invocate de reclamant, este necesară antamarea fondului litigiului, aspect care nu este posibil în această etapă a procedurii, caracterizată prin cercetarea sumară a aparentei dreptului.
Referitor la paguba iminentă, pârâtul a arătat că executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ și care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004.
Într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului.
Examinând cererea de suspendare, prin prisma motivelor invocate de reclamantă, curtea o apreciază ca neîntemeiată, astfel:
1. Prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 05.05.2014 cu nr._/08.05.2014, privind proiectul ”Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Ghimpați, jud. G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii . SRL” finanțat prin Programul FEADR (f. 10) s-a constatat că ”. a creat condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312, respectiv cele două societăți beneficiare ale finanțării FEADR (reclamanta . SRL și .) au fost create artificial, acționarii unici și administratorii acestora fiind numiși formal în cadrul societăților, singurul beneficiar real al proiectelor finanțare prin programul FEADR fiind . care coordonează activitatea desfășurată de cele două societăți, poziție prin care și-a propus să realizeze investiții similare prin fracționarea investiției totale, astfel încât la finalizarea investițiilor acestea pot funcționa eficient numai ca o singură entitate. Crearea de condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile contravine măsurii 312 – program FEADR printre care și obiectivul general și anume dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților nonagricole, în scopul creării locurilor de muncă și a veniturilor adiționale”.
Prin urmare, s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit de 493.419,82 lei, astfel:
- aferent bugetului UE – 394.735,86 lei
- aferent bugetului de stat 98.683,96 lei.
2. Condițiile care se desprind din prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respective ale art. 50 alin. 9 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt condițiile-premisă a formulării plângerii prealabile și plății cauțiunii fixate de instanță, respectiv condițiile de admisibilitate constând în iminența unei pagube și existența unui caz justificat.
2.1. În ce privește admisibilitatea cererii de suspendare fundamentată pe prevederile art. 14, având în vedere condiția premisă de a fi formulată plângerea prealabilă împotriva actului administrativ contestat, Curtea reține că din actele dosarului reiese că reclamanta a formulat contestație administrativă, în temeiul OUG nr. 66/2011 împotriva actului în discuție, înregistrată la pârâtă sub nr._/27.05.2014 (f. 33), fiind astfel întrunită această cerință premisă.
2.2 Potrivit art. 50 alin. 9 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, „Instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate”.
Instanța a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei cauțiuni de 20.000 de lei, reclamanta îndeplinindu-și această obligație, cauțiunea fiind consemnată în dosar nr._, cu recipisa de consemnare nr._/1 din 10.07.2014 emisa CEC Bank – Suc. mun. București – Agenția V., astfel că este întrunită și această a doua cerință premisă pentru suspendarea actului în discuție.
3. Cele două concepte, anume paguba iminentă și cazul bine justificat, care se constituie în cerințe de admisibilitate a cererii de suspendare potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, sunt definite de art. 2 alin. 1 lit. s și t din Legea nr. 554/2004, astfel: paguba iminenta este “prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public” (în speță fiind invocat ca temei al cererii de suspendare prima teză a acestui text), iar cazuri bine justificate “împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”.
3.1. Întrunirea cerinței cazului bine justificat nu poate fi reținută de instanță, reclamanta nefiind în măsură să convingă în privința aparenței de nelegalitate a actului administrativ, aspectele invocate ca temeiuri de nelegalitate neavând nici o acoperire convingătoare nici în argumentare, nici probatorie, nefiind în măsură a induce instanței un dubiu suficient de caracterizat cu privire la legalitatea actelor contestate.
În ceea ce privește inexistența neregulii, criticile dezvoltate de reclamant în această privință sunt de fapt motive de netemeinicie, care nu pot fi analizate în procedura sumară specifică cererii de suspendare a executării. Astfel cum în mod întemeiat a arătat și pârâtul în cuprinsul întâmpinării, acest pretins motiv de nelegalitate nu poate fi analizat cu ocazia soluționării prezentei cereri de suspendare a executării, întrucât s-ar prejudeca fondul litigiului. Pentru a putea aprecia asupra aspectelor invocate de reclamantă, este necesară antamarea fondului litigiului, aspect care nu este posibil în această etapă a procedurii, caracterizată prin cercetarea sumară a aparenței dreptului.
Or, cazul bine justificat nu se referă la critici de netemeiniciei și/sau nelegalitate, ci la împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ (indicii de nelegalitate).
3.2. În privința cerinței pagubei materiale iminente, instanța reține că, dacă s-ar accepta raționamentul reclamantului, ar rezulta că această condiție a pagubei iminente ar fi aproape în toate cazurile îndeplinită, având în vedere că indisponibilizarea unor sume de bani poate avea ca efect împiedicarea desfășurării în condiții optime a activității sau pericolul intervenirii unei perturbări a activității, ceea ce ar contraveni însă voinței exprese a legiuitorului exprimate în cuprinsul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
De altminteri, analiza acestei condiții apare ca superfluă în condițiile în care s-a reținut că nu există caz bine justificat, iar cele două cerințe trebuie întrunite cumulativ.
Față de cele expuse mai sus, instanța apreciază ca nefondată cererea reclamantei, astfel că – art. 50 alin. 9 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 – o va respinge în consecință.
Prin urmare, în temeiul art. 1063 alin. 4 NCPC, pendinte și de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, instanța va dispune restituirea către reclamantă a cauțiunii de 20.000 de lei consemnată în dosar nr._, cu recipisa de consemnare nr._/1 din 10.07.2014 emisa CEC Bank – Suc. mun. București – Agenția V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată cererea de suspendare reclamanta S.C. A. P. STYLE SRL., cu sediul procesual ales la C.. Av. S. B. din București, .. 5, ., ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, Sector 1.
Dispune restituirea către reclamantă a cauțiunii de 20.000 de lei consemnată în dosar nr._, cu recipisa de consemnare nr._/1 din 10.07.2014 emisa CEC Bank – Suc. mun. București – Agenția V..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. N. I. C. B.
Red/dact. 4 ex.MN/MN
| ← Custodie publică - prelungire. Sentința nr. 1369/2014. Curtea... | Despăgubire. Decizia nr. 2877/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
