Anulare act administrativ. Decizia nr. 2199/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2199/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 8780/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2199
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.04.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: I. C. G.
GREFIER: D. N.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul-reclamant D. S., împotriva sentinței civile nr. 7010/29.10.2014, pronunțate de Tribunalul București, Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. G. DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 1, având ca obiect „contestație act administrativ fiscal”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant prin apărător M. A. M., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-reclamant, prin apărător, solicită admiterea recursului, casarea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare. Prin întâmpinare s-a invocat excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3, iar la 15.10.2010 s-a dat cuvântul pe excepții și pe fondul cauzei. Prin sentința recurată s-a admis excepția inadmisibilității și a capătului I al cererii, ce nu a fost invocată nici din oficiu, nici prin întâmpinare, încălcând astfel prevederile art. 14 C.. Referitor la excepțiile inadmisibilității capetelor II și III ale acțiunii, se arată că acestea aveau un caracter subsidiar și nu se putea solicita restituirea impozitului dacă nu s-a constatat că reclamantul era scutit de la plata impozitului. Recurentul este beneficiarul dispozițiilor Legii 448/2006, fiind scutit de impozit.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin.1 Cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționarea recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată s-au reținut și dispus următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a sub nr. de dosar_, reclamantul D. S. a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: obligarea paratei la aplicarea dispozițiilor legale privind scutirea sa de la plata taxei privind autoturismul marca SKODA SUPERB, dispunerea anulării referatului de compensare nr. 318/29.01.2014 și a notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014, obligarea paratei la restituirea sumei de 404 lei reprezentând taxa achitata pentru autoturismul marca SKODA SUPERB, cu cheltuieli de judecata.
În fapt, reclamantul arată că în data de 16.05.2013 a achiziționat autoturismul marca Skoda tip Superb, având număr de identificare TMBCG63U_, ._, cu numărul cărții de identitate J881284, data primei înmatriculări fiind in 20.08.2007. S-a adresat Direcției Generale Impozite si Taxe Locale a Sectorului 1 cu cererea nr._/ 11. 11.2013, prin care a solicitat scutirea de la plata impozitului privind acest autoturism, întrucât este încadrat in gradul I handicap accentuat, depunând in acest sens documentația necesara. A reiterat aceasta cerere si la data de 27.01.2014, fiind înregistrată sub nr._/27.01.2014.
Precizează că s-a prezentat la Registrul Auto R. si a solicitat sa se menționeze in cartea de identitate a vehiculului faptul ca acesta este prevăzut cu cutie de viteze care poate funcționa automat. Prin adresa din data de 1.10.2013, Registrul Auto R. i-a comunicat că solicitarea sa privind înscrierea mențiunilor solicitate nu poate fi avizata favorabil, întrucât in concordanta cu documentația de omologare, autovehiculul a fost dotat din construcție cu o cutie de viteze care funcționează in regim automat si nu este echipat cu pedala de ambreiaj. Precizează că răspunsul primit din partea paratei, prin adresele nr._/22.11.2013 si nr._/12.02.2014, au respins cererea întrucât din documentele depuse la cerere nu reiese ca autoturismul este adaptat handicapului. In data de 29.01.2014, prin nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.2014 si prin referatul de compensare nr. 318/29.01.2014, parata a procedat la compensarea obligațiilor fiscale ale subsemnatului, reținându-i un impozit pe mijloacele de transport in cuantum de 404 lei.
Învederează instanței ca îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap, fiind încadrat in gradul I de handicap accentuat și precizează că autoturismul achiziționat nu prezintă o modificare speciala pentru persoanele cu handicap, dat fiind faptul ca acesta este prevăzut cu cutie de viteze care poate funcționa automat, este adaptat întru totul nevoilor determinate de handicapul pe care îl are.
Pârâta Direcția G. de Impozite și Taxe Locale Sector 1 a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pentru capetele doi și trei ale cererii de chemare în judecată și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru capetele doi și trei ale cererii de chemare în judecată, motivând că reclamantul s-a adresat acesteia cu cererea de restituire nr._/27.01.2014, pentru a i se restitui suma de 565 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru. În urma acestei cereri, pârâta a emis următoarele acte administrative fiscale reprezentate de nota privind compensarea obligațiilor fiscale cu nr._/29.01.2014, decizia de restituire a sumelor de la bugetul local cu nr._/29.01.2014 și nota privind restituirea unor sume nr._/29.01.2014. Împotriva acestor acte administrative fiscale emise de către pârâtă, reclamantul avea deschisa calea contestației administrative, prevăzută de art. 205 din Codul de Procedură Fiscală, însa acesta nu a înțeles sa facă uz de aceasta. Ulterior, reclamantul avea posibilitatea contestării dispoziției emisă în soluționarea contestației pe calea contenciosului administrativ, în temeiul dispozițiilor art. (1), (7) si (8) din Legea nr. 554/2004, însă nu a procedat la contestarea acestor acte administrative fiscale.
Pe fondul cauzei, motivează că căreia orice persoană care deține un bun impozabil reprezentat de un mijloc de transport, datorează impozit pentru acest bun impozabil, la termenele scadente prevăzute de art. 265 din actul normativ menționat. Astfel, raportat la prevederile legale menționate în cuprinsul întâmpinării, organul fiscal a procedat la stabilirea și determinarea obligațiilor fiscale datorate pentru mijlocul de transport mai sus menționat, emițând în acest sens decizia de impunere pe anul 2013 pentru stabilirea impozitului asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, act administrativ fiscal ce a fost emis pentru obligații fiscale în cuantum de 390 lei si comunicat reclamantului la data de 19.08.2013.
Ulterior emiterii actului administrativ fiscal, prin cererea nr._/11.11.2013 reclamantul din prezentul dosar s-a adresat cu o cerere Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 București pentru a solicita scutirea de plata impozitului pe mijlocul de transport aflat în proprietatea sa marca Skoda Superb, motivat de faptul că, potrivit certificatului de handicap anexat cererii, acesta beneficiază de facilitatea fiscală privind scutirea de la plata impozitului pe mijloace de transport, scutire acordată potrivit prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap. Anexat acestei cereri, reclamantul a depus: cartea de identitate a vehiculului, certificat în grad de handicap nr.1492/ 18.09. 2014, certificat în grad de handicap nr._/19.09.2014, cererea nr.9294/20.09.2013 depusă de Registrul Auto Român, copie CI. În urma acestei petiții, funcționarii din cadrul instituției noastre verificând documentația depusă de către reclamant, prin adresa nr._/22.11.2013 i-a comunicat reclamantului la 28.11.2013, potrivit confirmării de primire anexată, faptul că, nu pot da curs solicitării de scutire de la plata impozitului pe mijloace de transport datorită faptului că, din înscrisurile depuse în anexă la cererea sa de scutire nu reieșea aspectul în conformitate cu care mijlocul de transport vizat ar fi fost adaptat handicapului. Ulterior, comunicării acestei adrese, reclamantul s-a adresat pârâtei cu o altă cerere înregistrată sub nr._/27.01.2014 prin care acesta solicita să i se transmită răspuns la petiție, la adresa de domiciliu, întrucât până la acea dată nu primise răspuns. La 24.02.2014, prin adresa nr._ pârâta a comunicat reclamantului faptul că răspunsul la adresa menționată i-a fost comunicat prin adresa nr._/22.11.2013, anexând în acest sens și această adresă.
Precizează că prin adresa nr.9294/01.10.2013 de la Registrul Auto Român se certifică faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, competențele RAR în domeniu se rezumă la înscrierea în cartea de identitate a vehiculului, la rubrica "Modificări ce nu afectează performanțele și caracteristicile de folosința ale vehiculului" a dispozitivelor certificate care facilitează conducerea vehiculului de către o persoană cu handicap sau a modificărilor speciale aduse autovehiculelor în scopul prelucrării și transportului persoanelor cu handicap grav sau accentuat și astfel, autoritatea competentă certifică faptul că în cartea de identitate a vehiculului se pot înscrie mențiuni referitoare la adaptarea autovehiculului la handicapul persoanelor care le dețin.
Având a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond și de procedură, care fac de prisos cercetarea în tot sau în parte, a fondului pricinii, cf. art. 248C. proc. Civ., instanța de fond a constatat că:
Prin prezenta acțiune reclamantul D. S. solicita obligarea pârâtei la:
- aplicarea dispozițiilor legale privind scutirea la plata impozit pe mijloacele de transport a reclamantului;
- anularea referatului de compensare nr. 318/29.01.2014;
- anularea notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014;
- restituirea sumei de 404 lei.
Față de primul petit al acțiunii - obligarea pârâtei la aplicarea dispozițiilor legale, instanța retine ca prin cererea nr._/11.11.2013- fila 11 dosar, reclamantul a solicitata pârâtei scutirea de la plata impozitului pentru autoturismul proprietatea acestuia Skoda tip Superb, având număr de identificare TMBCG63U_, ._, cu numărul cărții de identitate J881284, cerere formulata in baza art.262 din C. fiscal si art.26 din legea 448/2006.
Prin adresa nr._/22.11.2013 emisa de pârâta Direcția G. de Impozite și Taxe Locale Sector 1, aceasta a respins cererea reclamantului cu motivarea ca din documentele depuse nu rezulta ca autoturismul este adaptat handicapului.
Conform art.35 C.proc.civ. “Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.
Astfel,instanța constata ca reclamantul solicita obligarea pârâtei sa aplice legea iar conform art.18 din legea 554/2004 prev.ca “Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă”.
Potrivit art. 2 alin. 2 din legea 554/2004 „Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal iar alineatul 1 lit i definește refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile”.
Astfel adresa nr._/22.11.2013 emisa de Direcția G. de Impozite și Taxe Locale Sector 1 este o decizie de soluționare a cererii de scutire la impozitul pe mijloacele de transport formulate de reclamant in baza Codului fiscal iar conform art.205 si următoarele reclamantul trebuia sa formuleze contestație fiscala împotriva deciziei nr._/22.11.2013 in care este pusa in discuție masa impozabila si cuantumul impozitului pe care reclamantul trebuie sa il achite in baza art.261 si următoarele din C.fiscal.
Astfel reclamantul nu poate solicitat constatarea unui drept - scutirea la plata impozitului/ obligarea la aplicarea scutirii ci trebuia sa formuleze acțiune in realizarea dreptului - anularea actelor administrativ fiscale in baza căruia i s-a stabilit impozitul si/sau i s-a respins cererea de scutire le plata impozitului. Sub acest aspect tribunalul retine ca petitul 1 al acțiunii este inadmisibil.
De asemenea, tribunalul retine ca reclamantul prin cererea nr._/27.01.2014 – fila 13 si 63 dosar, a solicitat pârâtei restituirea sumei de 565 lei achitate cu titlu de taxa de timbru care nu a fost folosita in instanța așa cum rezulta din încheierea de ședința din 20.09.2013 si chitanța in original.
Prin decizia nr._/29.01.2014 emisa de pârâta - fila 18 dosar si depusă de reclamant, rezulta ca pârâta a aprobat restituirea acestei sume si in baza 117 si 117 C.proc.fiscala a compensat suma de 565 lei cu suma de 404 lei pe care reclamantul o avea de plata reprezentând impozit pe mijloacele de transport.
In acest sens pârâta a emis nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014 – fial16, nota privind restituirea/rambursarea unor sume nr._/29.01.2014- fila 17 si referatului de compensare nr. 318/29.01.2014- fila 64 dosar .
Ori, potrivit art. 205 C.pr.fisc., împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
De asemenea, art. 218 alin. 2 C.pr.fisc. stabilește că deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate și art. 8 din Legea nr. 554/2004, poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ, decizia pronunțată în soluționarea contestației formulate împotriva actului administrativ fiscal, iar nu, în mod direct, actul administrativ fiscal.
În speță, reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii acestei proceduri administrative obligatorii și stabilirea unor condiții pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcarea a dreptului de liber acces la justiție, art. 52 alin. (2) din Constituția României prevăzând că prin lege organică se stabilesc condițiile și limitele exercitării dreptului la acțiune al persoanei vătămate de o autoritate publică.
Prin urmare, este inadmisibilă solicitarea reclamantului adresată direct instanței de contencios administrativ pentru soluționarea raportului fiscal fără a realiza procedura administrativă prevăzută de dispozițiile Codului de procedură fiscală, motiv pentru care, este întemeiată excepția inadmisibilității, cu consecința respingerii capetelor de acțiune privind anularea referatului de compensare nr. 318/29.01.2014 si a notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014.
Cu privire la capătul de acțiune privind obligarea pârâtei la restituire a sumei de 404 lei reprezentând impozit pe mijloacele de transport, instanța constata ca acest capăt de acțiune este subsecvent legalității si temeinicie deciziei emise de pârâtă cu nr._/ 29. 01. 2014 si a notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014, aceasta suma reprezentând impozit pe mijloacele de transport auto Skoda tip Superb, pentru perioada 22.07._13 stabilita prin decizia de impunere pe anul 2013- fila 50, si conform principiului ca accesoriu urmează soarta principalului ,văzând ca reclamantul nu a contestat actele administrativ fiscale prin care s-a impus suma si nici nu a formulat contestație fiscala împotriva notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014, va respinge acest capăt de acțiune ca neîntemeiat.
Așa fiind, tribunalul a hotărât următoarele: „Admite excepția inadmisibilității capetelor 1, 2 si 3 de acțiune. Respinge acțiunea formulată de reclamantul D. S., cu domiciliul ales la C..Av. M. A. din sector 4, București, ., . cu pârâta D. G. de Impozite și Taxe Locale Sector 1, cu sediul în sector 1, București, Piata Amzei nr. 13. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunțata in ședință publică azi 29.10.2014.”
Impotriva sentintei civile mai sus indicate a formulat recurs reclamantul cu motivarea, în esenta, că instanta de fond a admis exceptia inadmisibilitatii primului capat de cerere care nu a fost invocata din oficiu, nici prin intampinare. Referitor la capetele 2 și 3 de cerere arata ca solicitarea de anulare a referatului de compensare și a notei de compensare, precum și restituirea sumei de 404 lei prezinta caracter subsidiar. De asemenea, formuleaza apărari care tin de fondul litigiului.
Intimata parata a depus note de sedinta prin care a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
Analizând recursul formulat, Curtea retine că acesta este întemeiat în parte.
Astfel, rezultă din cercetarea obiectului litigiului faptul că instanta de fond a fost investita cu urmatoarele capete de cerere: (1) obligarea paratei la aplicarea dispozițiilor legale privind scutirea reclamantului de la plata taxei privind autoturismul marca SKODA SUPERB, (2) dispunerea anulării referatului de compensare nr. 318/29.01.2014 și a notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014, (3) obligarea paratei la restituirea sumei de 404 lei reprezentând taxa achitata pentru autoturismul marca SKODA SUPERB, cu cheltuieli de judecata.
În ceea ce priveste capatul nr. 2 de cerere avand ca obiect anularea referatului de compensare nr. 318/29.01.2014 și a notei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/29.01.2014 in mod corect retine instanta de fond faptul că partea reclamanta nu a facut dovada parcurgerii procedurii administrative obligatorii conform art. 205 Cpr fiscala și art. 218 C pr fiscala, fiind, astfel inadmisibila solicitarea partii reclamante adresata direct instantei de contencios privind anularea acestor acte administrativ fiscale.
În ceea ce privește capetele 1 și 3 de cerere, Curtea retine: capatul prim de cerere privind obligarea paratei la aplicarea dispozițiilor legale privind scutirea reclamantului de la plata taxei privind autoturismul marca SKODA SUPERB reprezintă o cerere distincta de aceea de anulare a actelor indicate la pct. 2 de cerere, iar capatul al treilea are caracter accesoriu in raport cu primul capat (restituirea platii nedatorate ca urmare a recunoașterii dreptului la scutire). Altfel spus, cererea de scutire de la plata impozitului nr._/11.11.2013 a fost reiterata la data de 27.01.2014 (aceeasi data cu data compensarii) si numai cea de-a doua cerere a primit efectiv raspunsul autoritatii la data de 24.02.2014, prin adresa nr._/12.02.2014, dupa cum rezulta din dovada de comunicare de la fila 62 dosar. Prin urmare, cererea de recunoastere a dreptului la restituire este formulata distinct de cererea de restituire de la buget a sumei de 565 lei (fila 13 dosar fond) pentru care parata a emis actele a căror anulare se solicita la capatul nr. 2 de cerere.
Așa fiind, trebuia analizat pe fondul capatului de cerere privind refuzul nejustificat exprimat prin adresa nr._/22.11.2013 emisa de DGITL Sector 1 Bucuresti și reiterat prin adresa nr._/12.02.2014, precum și capatul accesoriu nr. 3 neputandu-se retine din oficiu inadmisibilitatea cererii in conditiile in care exceptia nu a fost invocata de parat in conditiile art. 193 alin. 2 NCPC și nici in conditiile in care partea parata a apreciat admisibila o cerere privind recunoasterea dreptului (neconditionata de anularea actului administrativ), emitand raspuns pe fondul acesteia.
Prin urmare, in baza art. 498 C. Curtea va admite recursul, va casa în parte sentința recurata si va trimite cauza spre rejudecare rejudecare la aceeași instanță pentru soluționarea pe fond a capetelor de cerere nr. 1 și 3 ale acțiunii.
Va menține sentința recurată în ceea ce privește soluția de respingere ca inadmisibil a capătului de cerere nr. 2 al acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant D. S., - CU D..ALES LA C.. AV. M. A., în sector 4, București, ., .. B, . sentinței civile nr. 7010/29.10.2014, pronunțate de Tribunalul București, Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. G. DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 1, cu sediul în sector 1, București, PIATA AMZEI, nr. 13.
Casează, în parte, sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru soluționarea capetelor de cerere nr. 1 și 3 ale acțiunii.
Menține sentința recurată în ceea ce privește soluția de respingere ca inadmisibil a capătului de cerere nr. 2 al acțiunii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. F. C. P. I. C. G.
GREFIER, D. N.
Red./tehnored./C.F.M./2015/ 2 ex.
Tribunalul București – L. P.
| ← Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 1476/2015.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1781/2015.... → |
|---|
