Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 3779/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3779/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 3444/2/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3779
Ședința publică din data de 29.06.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. D. P.
JUDECĂTOR: B. C.
JUDECĂTOR: V. H.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - BIROUL TERITORIAL INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. în numele și pentru membrii săi BIBIȚĂ D. P., C. I. C., C. M. E., G. B. I., G. N., G. I. C., I. G. G., I. G., I. V., I. N., M. L., M. I. L., N. I., N. I., O. I., S. L., S. C., S. I., T. G., U. I. S., F. S., M. G., S. L. împotriva deciziei civile nr.6860/25.09.2014, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. _ *, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., având ca obiect „refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns revizuenții, prin avocat G. I., cu împuternicire avocațială la fila 2 din dosar și revizuentul I. G., personal și asistat de același avocat, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat Curții faptul că a fost atașat dosarul în care a fost pronunțată decizia atacată, revizuenții au depus la dosar la data de 19.06.2015, prin serviciul registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 230 lei și timbre judiciare, aferente cererii de revizuire, iar la data de 29.06.2015, intimatul a depus întâmpinare, în 2 exemplare, prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 223 alin. 3 din N.C.p.c., după care:
Curtea procedează la anularea taxei judiciare de timbru aferente cererii de revizuire și comunică un exemplar al întâmpinării către avocatul revizuenților.
La solicitarea Curții, avocatul revizuenților arată că cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.p.c.
Curtea ia act de această precizare a avocatului revizuenților, în sensul că motivul de revizuire este cel prevăzut de art. 322 pct. 2 C.p.c..
De asemenea, avocatul revizuenților precizează că cererea de revizuire este întemeiată și pe dispozițiile art. 327 C.p.c.
La interpelarea Curții, avocatul revizuenților arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de revizuire.
Avocatul revizuenților solicită admiterea cererii de revizuire, modificarea în tot a deciziei atacate și respingerea recursului ca nefondat, nu casarea cu trimitere spre rejudecare.
Astfel, arată că instanța de recurs a admis în mod greșit excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința nr. 321/05.10.2011 pronunțată de Tribunalul G.. Instanța de recurs a constatat că există tripla identitate de obiect, cauză, părți, însă există o diferență majoră de obiect pentru că obiectul prezentului dosar îl reprezintă dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a și b, teza I, din O.G. nr. 38/2003, iar dosarul care s-a soluționat prin sentința la care instanța de recurs făcea referire are ca și obiect art. 16 alin. 1, lit. b, teza a II-a C.p.c.. În esență, prin această acțiune s-au solicitat sporuri de 100% pentru ore suplimentare efectuate peste durata normală a programului de lucru, iar în celălalt dosar, obiectul acțiunii l-a reprezentat sportul de 100% pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal și în celelalte zile în care nu se lucrează.
Prin urmare, susține că nu există autoritate de lucru judecat, iar instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, conform art. 322 pct. 2 C.p.c., fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra revizuirii de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.159/C. 30.06.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului G. a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor - Biroul Teritorial Inspectoratul de Poliție al Județului G. în numele și pentru membrii săi reclamanții Bibiță D. P., C. I. C., C. M. E., G. B. I., G. N., G. I. C., I. G. G., I. G., I. V., I. N., M. L., M. I. L., N. I., N. I., O. I., S. L., S. C., S. I., T. G., U. I. S., F. S., M. G., S. L., împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului G. și a fost omologat raportul de expertiză contabilă întocmit de expert P. V., astfel cum a fost completat prin răspunsurile la obiecțiuni.
De asemenea, a fost obligat pârâtul să plătească reclamanților membrii ai Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor - Biroul Teritorial Inspectoratul de Poliție al Județului G. drepturile salariale cu titlu de ore suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru, aferente perioadei 01.04.2006 – 01.04.2009, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii lor până la data plății efective, după cum urmează:
-Bibiță D. - 363 ore 30 min. (din care 38 ore plătite cu 75% din salariul de bază și 325 ore 30 min plătite cu 100% din salariu de bază);
-C. I. C. - 774 ore 30 min. (din care 50 ore - 75% și 724ore 30 min – 100%);
- C. M. E. - 494 ore 30 min. (din care 54 ore - 75% și 440 ore 30 min – 100%);
- G. B. I. - 1057 ore (din care 64ore - 75% și 993ore – 100%);
-G. N. - 933 ore 30 min.(din care 60 ore - 75% și 873 ore 30 min – 100%);
-G. I. C. - 598 ore 30 min.(din care 48 ore - 75% și 550 30 min – 100%);
-I. G. G. – 1040 ore 30 min.(din care 70ore - 75% și 970 30 min – 100%);
-I. G. – 560 ore 30 min.(din care 44 ore - 75% și 516 ore 30 min – 100%);
- I. V. – 865 ore (din care 57 ore - 75% și 808 ore – 100%);
-I. N. - 584 ore 30 min.(din care 55 ore- 75% și 529 ore 30 min – 100%);
-M. L. – 771 ore (din care 57 ore - 75% și 714 ore – 100%);
-M. I. L. - 1021 ore (din care 66 ore - 75% și 955 ore – 100%);
-N. I. – 1003 ore 30 min.(din care 58 ore - 75% și 945 ore 30 min – 100%);
-N. I. – 932 ore 30 min.(din care 64 ore - 75% și 868 ore 30 min – 100%);
-O. I. - 1080ore (din care 66ore- 75% și 1014ore – 100%);
-S. L. - 1073 ore 30 min.(din care 70 ore 30 min. - 75% și 1002 ore 30 min – 100%);
-S. C.-1080 ore(din care 66 ore- 75% și 1014 ore – 100%);
-T. G. - 681ore (din care 54 ore - 75% și 627 ore – 100%);
-U. I. S. - 995 ore 30 min.(din care 58 ore - 75% și 937ore 30 min – 100%);
-M. G. - 625 ore (din care 53 ore - 75% și 572 – 100%);
-S. L. - 827ore 30 min.(din care 50 ore 30 min. - 75% și 777 ore – 100%);
-F. S. – 1080 ore (din care 66 ore - 75% și 1014 ore – 100%);
- 487 ore (din care 53 ore - 75% și 434 ore – 100%);
În baza art. 246 cod proc. civ., s-a luat act că reclamanții P. P. și R. F. renunță la judecata cauzei în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului G., conform declarațiilor scrise de la filele 12, respectiv 13 din dosar.
Prin încheierea din 28.10.2010, în baza art. 281 C.pr.civ., a fost admisă cererea formulată de petentul S. I. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 159/C./30.06.2010 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, în sensul că la alineatul 3, liniuța 23 se trece și numele persoanei beneficiare a drepturilor salariale, astfel: „S. I. - 487 ore (din care 53 ore – 75% și 434 ore – 100%)”, în loc de „ - 487 ore (din care 53 ore – 75% și 434 ore – 100%)”, cum din eroare s-a trecut.
Prezenta încheiere a făcut parte integrantă din cuprinsul sentinței civile nr. 159/C./30.06.2010 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Inspectoratul de Poliție al Județului G., iar prin decizia civilă nr. 1987/03.10.2011, Curtea de Apel București a admis acest recurs, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel a apreciat că există suficiente elemente pentru a considera că raportul de expertiză în concluziile sale cel puțin în parte nu corespund realității în condițiile în care recurenta a formulat doar obiecțiuni în urma unei analize prin sondaj a datelor consemnate în raportul de expertiză, dintre care cele mai multe s-au dovedit întemeiate, motiv pentru care se impune refacerea raportului de expertiză.
Totodată, Curtea a reținut că instanța de fond, deși invocă dispozițiile art. 16 alin.3 din OG 38/2003 care se referă și la existența unei dispoziții scrise a șefului ierarhic, nu a solicitat depunerea unor astfel de documente și nu a analizat dacă în speță sunt întrunite aceste condiții mai ales că au existat ore prestate peste plafonul de 120 ore, mai ales că trebuia să existe și aprobarea ordonatorului de credit.
A mai reținut Curtea faptul că instanța de fond nu a analizat apărările pârâtului referitoare la îndeplinirea condițiilor prevăzute de Ordinul M. nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și abordarea repausului săptămânal.
În fond, după casare, instanța de fond a administrat proba cu acte, respectiv situațiile de prezență ale serviciului rutier de la IPJ G. din perioada aprilie 2006 – aprilie 2009, filele 181-270 dosar fond după casare, și totodată a fost efectuată și o expertiză contabilă.
Instanța de fond, în urma rejudecării, a pronunțat sentința civilă nr. 644/04.11.2013, prin care a fost admisă cererea formulată de reclamanți prin S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației Și Internelor - Biroul Teritorial Inspectoratul de Poliție al Județului G., s-a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză, și a fost obligat pârâtul la plata orelor suplimentare efectuate peste program către reclamant pe perioada 01.04._09 actualizate cu coeficientul de inflație pe fiecare lună de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data achitării efective, respectiv_,5 ore din care plătibile cu 75% - 1314,5 ore și cu 100% -_ ore conform anexelor la raportul de expertiză, filele 320-333 dosar.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, în cauza de față, prin probele administrate reclamanții au dovedit fără putință de tăgadă că în perioada cuprinsă între 01.04.2006 – 01.04.2009 au efectuat ore suplimentare în calitatea lor de funcționari cu statut special – polițiști în C. Inspectoratului de Poliție al județului G..
S-a reținut faptul că răspunsurile pârâtului la interogatoriul propus de reclamant constituie un argument în sprijinul cererii reclamanților deoarece în aceste răspunsuri se încearcă să se găsească diferite explicații pentru neplata sumelor de bani, acestea nefiind negate de către pârât.
S-a avut în vedere că în raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că reclamanții au prestat ore suplimentare în perioada menționată în cererea de chemare în judecată, aceste ore fiind evidențiate pentru fiecare în parte așa cum rezultă din evidențele puse la dispoziție de pârât, în acestea se includ și orele prestate peste program a chemării la serviciu cu o oră mai devreme în vederea instruirii.
Tribunalul a reținut că nici o normă legală nu prevede această obligativitate pentru polițiști, iar în dispozițiile art. 15 alin.2 din OMAI nr. 577/2008 este prevăzut că polițiștii aflați în timpul liber, după efectuarea serviciului nu participă la executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare, la activitățile de pregătire fizică, la analize profesionale sau orice alte activități care nu sunt impuse de o stare excepțională sau de necesitate. Această participare a polițistului la astfel de activități din timpul liber se face prin compensarea în mod corespunzător cu timp liber sau plata orelor suplimentare, această muncă suplimentară și muncă de noapte fiind prestate de către polițiști în limitele și cu drepturile compensatorii prevăzute de lege. Obligația șefului unității de emitere a dispoziție scrise de prestare a orelor suplimentare este o obligație legală fiind prevăzută la art. 8 alin.2 din OMAI 577/2008.
S-a reținut că pârâtul a recunoscut la întrebarea nr.2 la interogatoriul luat de reclamanți faptul că evidențierea orelor suplimentare lucrate se face prin completarea anexei 1 la OMAI 577/2008, document netransmis serviciului financiar deoarece nu a existat o solicitare de plată a timpului astfel lucrat și nu pentru faptul că nu ar fi trebuit să fie completată anexa 1 la OMAI 577/2008.
A constatat instanța de fond că din actele depuse la dosar coroborate cu răspunsurile la interogatoriu ale pârâtului, precum și cu raportul de expertiză efectuat în cauză efectuat de expertul V. M. rezultă că pârâtul nu și-a respectat obligațiile legale respectiv dispozițiile OMAI nr. 577/2008.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului G., recursul fiind declarat și motivat în condițiile legii.
Scutit de obligația achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar mobil potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 și art. 229 din OG nr. 92/2003, recursul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la 07.03.2014 sub nr. dosar_ *.
Criticând sentința recurată ca fiind netemeinică și nelegală, recurentul-pârât a reiterat, în esență, motivele de fapt și drept indicate în întâmpinarea depusă la dosarul instanței de fond și susținute în fața primei instanțe.
Prin decizia nr. 6860/25.09.2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a admis recursul formulat de recurentul - pârât Inspectoratul de Poliție al Județului G. împotriva sentinței civile nr. 644/04.11.2013 pronunțate de Tribunalul G. în dosarul nr._ * în contradictoriu cu intimații Bibiță D. P., S. L., C. I. C., C. M. E., G. B. I. G. N., G. I. C., I. G. G., I. G., I. V., I. N., M. L., M. I. L., N., N., O. I., S. L., S. C., S., T. G., U. I. S., F. S., P. P., R. F., M. G. reprezentați prin S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I. – Biroul Teritorial I.P.J. G.; a modificat în parte sentința recurată, în sensul că a admis excepția autorității de lucru judecat pentru sporul de 100 % pentru ore suplimentare aferente perioadei 15.07.2007-1.04.2009, conform sentinței civilă nr. 321/ C./ 5.10.2011 pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosar nr._, pentru toți reclamanții, cu excepția reclamantului S. L., a respins, în consecință, acțiunea formulată de acești reclamanți, cu excepția reclamantului S. L., pentru sporul de 100 % pentru ore suplimentare aferente perioadei 15.07.2007-1.04.2009, pentru existența autorității de lucru judecat și a menținut în rest sentința civilă recurată.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele:
„Cum, în esență, a reținut și instanța de fond,, intimații-reclamanți au solicitat obligarea recurentului-pârât I. Județean de Poliție G. la plata drepturilor bănești neacordate aferente perioadei 01.04.2006 – 01.04.2009 reprezentând drepturi salariale cu titlu de ore suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru.
Astfel, intimații, reprezentați prin S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI, persoane în numele cărora a fost formulată acțiunea, au calitatea de funcționari publici cu statut special, salarizarea acestora în perioada de referință a fost efectuată potrivit normelor cuprinse în OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 16 din actul normativ anterior indicat, pe care își întemeiază și reclamanții acțiunea „orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, după cum urmează: a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire duratei normale de lucru:
b)100% din salariul de bază pentru orele următoare.
Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează ".
A.. (2) al aceluiași articol prevede că munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite.
De asemenea, potrivit alin. (3) munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 ore anual, iar în cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare și peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.
Prin urmare, pentru perioada pentru care solicită plata sporului recurentul-pârât este obligat să dovedească faptul că munca peste durata normală a timpului de lucru a fost efectuată de către persoanele în numele cărora au formulat acțiunea în baza unor dispoziții scrise ale ordonatorului terțiar de credite, în condițiile existenței unui buget aprobat.
Curtea reține că, potrivit art. 44 din Legea nr. 360/2002, serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu, polițistul fiind obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia în situații temeinic justificate pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat potrivii legii, iar în art. 39 din același act normativ se arată că durata programului de lucru este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, condițiile prevăzute de lege.
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată, așa cum se arată în alin. (3) al articolului 16 din O.G. nr. 38/2003, numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, care întocmește la începutul anului un raport cuprinzând persoanele care prin natura atribuțiilor de serviciu pot efectua ore suplimentare pentru care urmează a se solicita plata sporurilor respective, raportul va ti vizat pentru control financiar preventiv propriu de contabilul șef și aprobat de ordonatorul terțiar de credite, condiții prevăzute imperativ de O.M.A.I. nr. 132/2004 și O.M.I.R.A. nr. S/629/2008, cum corect a reținut și Tribunalul G. în sentința recurată și cele reținute prin expertiza contabilă dispusă de tribunal, ca instanță de fond.
Cum o parte din intimații-reclamanți din prezentul dosar, respectiv G. I. C., I. V., Maroiu L., N. I., Obreascu I., Stanculescu C., U. I. S. și Fratila S., sunt părți în dosarul civil nr._, ce a avut ca obiect plata sporului de 100% din salariul de bază aferent orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal și în celelalte zile în care nu se lucrează, pentru perioada 15.07.2007 – 3.12.2009, dosar în care instanța a pronunțat sentința civilă a Tribunalului G. nr. 321/05.10.2011 irevocabilă prin nerecurare, acțiunea urmează a fi admisă în parte.
Curtea urmează să admită excepția autorității de lucru judecat pentru sporul de 100% pentru ore suplimentare aferente perioadei 15.07.2007 – 01.04.2009 potrivit sentinței civile nr. 321/5.10.2011.
Deci, drepturile bănești reprezentând sporul de 100% din salariul de bază aferent orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal și în celelalte zile în care nu se lucrează, ce se cuvin persoanelor care au calitatea de părți atât în dosarul civil nr._ *, cât și în dosarul civil nr._, trebuie acordate o singură dată, conform expertizei contabile efectuate în dosarul nr._ *.
În ceea ce privește recursul declarat de S. L., Curtea a reținut excepția autorități de lucru judecat, care poate fi promovată în orice stare a judecății, hotărârea irevocabilă pronunțată anterior având putere executorie,
Ca atare, Curtea a admis recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului G..”
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor - Biroul Teritorial Inspectoratul de Poliție al Județului G., în numele și pentru membrii săi reclamanții Bibiță D. P., C. I. C., C. M. E., G. B. I., G. N., G. I. C., I. G. G., I. G., I. V., I. N., M. L., M. I. L., N. I., N. I., O. I., S. L., S. C., S. I., T. G., U. I. S., F. S., M. G., S. L., înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, la data de 08.06.2015, prin care a solicitat, în baza art. 327 C.p.c., anularea deciziei atacate, iar pe fond, respingerea recursului, ca nefondat.
În motivare, revizuentul S. Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor - Biroul Teritorial Inspectoratul de Poliție al Județului G. a arătat că în mod nelegal Curtea de Apel București a admis recursul intimatului I.P.J. G., constatând incidența în cauză a excepției autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 321/C./05.10.2011, pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._ .
Astfel, a susținut că în cauză nu a fost dovedită existența triplei identități obiect, cauza si părți. Curtea de Apel București în mod complet eronat a identificat obiectul acțiunii din prezentul dosar cu cel din dosarul cu nr._, în condițiile în care în prezentul dosar s-a solicitat sporul de 100% pentru ore suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru, iar in dosarul cu nr._ obiectul acestuia a fost plata sporului de 100% pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Temeiul de drept al cererii introductive de instanța din prezentul dosar îl reprezintă art. 16 alin. 1 lit. a si b teza a I-a din OG nr. 38/2003, pe când in dosarul cu nr._, temeiul juridic l-a format dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a din OG nr. 38/2003, instituții de drept diferite, reglementate in mod diferit atât in legislația privind drepturile funcționarilor publici cât și in Codul Muncii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 1 din C.pr.civ. și art. 327 alin. 1 C.pr.civ..
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată și menținerea deciziei atacate.
Asupra cererii de revizuire formulate, Curtea analizând decizia civilă atacată, prin prisma criticilor formulate și a prevederilor legale incidente, reține următoarele:
Conform prevederilor art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă (1865), revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă instanța ,,s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”
În cauză s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 6860/25.09.2014 pronunțată de către Curtea de Apel București în dosarul nr._ *, revizuenții susținând că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
Prin decizia nr. 6860/25.09.2014, Curtea de Apel București a dispus ,, Admite recursul. Modifică în parte sentința recurată, în sensul că: Admite excepția autorității de lucru judecat pentru sporul de 100% pentru ore suplimentare aferente perioadei 15.07._09, conform sentinței civile nr. 321/C./5.10.2011 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosar nr._, pentru toți reclamanții”.
Curtea reține că prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr._ *, revizuenții-reclamanți au solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale cu titlu de ore suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru pentru perioada 01.04.2006 – 01.04.2009, în conformitate cu prevederile art. 16 din O.G. nr. 38/30.01.2003
Examinând considerentele și dispozitivul deciziei nr. 6860/25.09.2014 a Curții de Apel București, se constată că instanța s-a pronunțat cu privire la ceea ce s-a cerut, fiind analizat dreptul reclamanților la plata unor drepturi salariale cu titlu de ore suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru.
Prin cererea de revizuire formulată, revizuenții au arătat că nu sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat întrucât în celălalt litigiu au solicitat plata sporului pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal, obiectul celor două dosare fiind astfel diferit.
Curtea constată că susținerile revizuenților reprezintă în fapt o critică cu privire la soluția instanței dată excepției autorității de lucru judecat. Calea extraordinară de atac a revizuirii nu permite însă un nou control al hotărârilor judecătorești, astfel încât pretinsa eroare săvârșită de instanță în ceea ce privește soluționarea excepției autorității de lucru judecat nu poate fi supusă analizei instanței pe această cale.
Față de cele expuse, Curtea, va respinge cererea de revizuire, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - BIROUL TERITORIAL INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. în numele și pentru membrii săi BIBIȚĂ D. P., C. I. C., C. M. E., G. B. I., G. N., G. I. C., I. G. G., I. G., I. V., I. N., M. L., M. I. L., N. I., N. I., O. I., S. L., S. C., S. I., T. G., U. I. S., F. S., M. G., S. L. împotriva deciziei civile nr.6860/25.09.2014, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. _ *, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
O. D. P. B. C. V. H.
GREFIER
E. S. M.
Red./Thred. P./06.08.2015
L.M. 07 August 2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1226/2015. Curtea de... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1373/2015.... → |
|---|
