Anulare act administrativ. Hotărâre din 10-02-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 5464/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 27.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta . SRL, cu sediul procesual ales la SCA STRATULA M. ȘI ASOCIAȚII din București, .. 39 (colț cu .. 16) ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în Sector 1, București, .. 43, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta . SRL, prin reprezentant convențional, avocat S. O., în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei (fila 263) și pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, prin reprezentant convențional, consilier juridic N. C., care depune delegație de reprezentare în ședință publică.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, după care,
Curtea comunică pârâtei un exemplar al răspunsului la întâmpinare formulată de către reclamantă.
La interpelarea instanței, pârâta, prin reprezentant convențional, învederează că a depus întreaga documentație care a stat la baza actului atacat, însă nu a depus și documentația aferentă celorlalți beneficiari.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, învederează că societățile de care este acuzată că ar fi legată prin crearea de condiții artificiale nu sunt beneficiari ai măsurii 312, deci nu ar avea ce documentație să depună. Arată că în prezenta cauză nu este legată de S.C. AGRO OZAL S.R.L. prin crearea de condiții artificiale prin susținerile pârâtei, ci de ..
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Pârâta, prin reprezentant convențional, este de acord cu proba propusă de către reclamantă și solicită încuviințarea aceleiași probe.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, este de acord cu proba propusă de către pârâtă și mai depune un proces verbal emis de către pârâta din prezenta cauză cu privire la o altă societate, S.C. AGRO OZAL S.R.L., precum și un certificat de grefă privind soluția dispusă de instanță cu privire la cauza respectivă. Învederează că societatea cu privire la care instanța s-a pronunțat a fost acuzată că a creat condiții artificiale împreună cu reclamanta din această cauză, dar ea este acuzată, așa cum reiese din procesul verbal, că a creat condiții artificiale cu ..
Curtea, deliberând, având în vedere că sunt utile, pertinente, concludente, putând conduce la soluționarea în fond a cauzei, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, solicită admiterea acțiunii și anularea deciziei de respingere a contestației și procesul verbal de constatare a neregulilor și pentru stabilirea creanțelor bugetare având în vedere că măsura rezilierii contractului de finanțare pentru cele 3 pretinse încălcări ale contractului constatate de către pârâtă este vădit nelegală și neîntemeiată. Cu privire la faptul că nu ar fi respectat criteriul de eligibilitate EG 2 privind viabilitatea investiției. Motivul pentru care pârâta susține acest lucru este pentru că nu au fost atinși indicatorii financiari din cererea de finanțare. Învederează că obligația pe care și-a asumat-o prin contract este de a respecta viabilitatea investiției și nu de a atinge niște indicatori, care sunt niște cifre estimative, proiecții pe care le-a făcut beneficiarul atunci când a depus cererea de finanțare. Nu se poate pune semnul egalității între o investiție viabilă și indicatorii financiari din cererea de finanțare. Arată că și-a îndeplinit obligația de a asigura viabilitatea investiției așa cum viabilitatea investiției este înțeleasă de însuși pârâta AFIR și cum rezultă din Anexa B9 la cererea de finanțare, care este un formular prestabilit de pârâtă și din care rezultă că pentru a fi considerată viabilă, investiția trebuie să fie profitabilă. Învederează că viabilitatea investiției a fost analizată în mod vădit eronat de către pârâtă. Pe de o parte, pentru că a luat în calcul anul 2011 deși, potrivit propriilor reglementări, încadrarea indicatorilor în limitele impuse prin program se va analiza din anul al doilea al punerii în funcțiune al investiției finanțate prin proiect, deci în acest caz, primul an care trebuia analizat era anul 2012. Și, în al doilea rând, pentru că la analizarea viabilității investiției, pârâta ia în considerare primele 8 luni ale anului 2013, deși ar fi trebuit să aștepte să treacă cei 5 ani prevăzuți de contract și apoi să vină să constate dacă a fost sau nu viabilă investiția. Perioada de timp luată în calcul nu putea fi relevantă, mai ales că primul an este cel în care s-au achiziționat utilajele, iar investiția trebuia oricum analizată începând cu anul al doilea al punerii în funcțiune. Consideră că o astfel de constatare cu privire la neviabilitatea investiției este prematură în aceste condiții. Învederează că și în această ipoteză, obligația de atingere a acelor indici este o obligație de diligență și nu una de rezultat, fapt care rezultă chiar și din modul în care au fost prezentați indicatorii financiari în Memoriul Justificativ. În cazul obligațiilor de diligență nu mai funcționează în favoarea creditorului prezumția de culpă a debitorului și acesta trebuie să dovedească în mod direct că debitorul nu a acționat în mod prudent și diligent pentru a atinge rezultatul preconizat, lucru care nu s-a întâmplat în prezenta cauză. Arată că a depus la dosarul cauzei o hotărâre rămasă definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție în care, cu privire la o chestiune asemănătoare, instanța a hotărât că nu a fost dovedită culpa beneficiarului în executarea acestei obligații. În subsidiar, învederează că măsura rezilierii în întregime a contractului de finanțare pe motivul neatingerii indicatorilor financiari nu s-ar fi impus pentru că investiția a avut profit și, prin urmare încalcă principiul proporționalității.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, în ceea ce privește pretinsa nerespectare a criteriului general de selecție S.2., cel cu privire la locurile de muncă, i s-a imputat că o parte din angajați au contracte de muncă și cu alți angajatori și faptul că 5 din cei 6 angajați au contracte de muncă cu timp parțial. Învederează că faptul că aceștia au încheiate contracte de muncă și cu alți angajatori nu are nici o relevanță cu privire la îndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor asumate prin contractul de finanțare. A înființat locurile de muncă, le plătește salariile, toate contribuțiile, și nu le poate impune ca în timpul lor liber să aibă contracte de muncă și cu alți angajatori, de altfel nu există nici o astfel de reglementare care să interzică acest lucru. În ceea ce privește angajarea salariaților cu timp de muncă parțial, învederează că o astfel de măsură încalcă principiul neretroactivității legii civile. Astfel, varianta Ghidului solicitantului în forma în vigoare în septembrie 2009 când au fost depuse cererile de finanțare nu prevedea condițiile ca locurile de muncă nou înființate să fie cu normă întreagă. O astfel de condiție este prevăzută de abia în versiunea din iulie 2012 a Ghidului solicitantului, prin care se arată că nu vor fi luate în considerare decât locurile de muncă cu normă întreagă. A judeca respectarea de către aceasta a criteriului de selecție S.2. după varianta Ghidului care nu era în vigoare la data depunerii cererii de finanțare și nici la data încheierii contractului de finanțare înseamnă a încălca în mod flagrant principiul neretroactivității legii civile și a săvârși un exces de putere. Învederează că Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o decizie de principiu dată pentru unificarea soluțiilor contradictorii cu privire la această chestiune, a arătat că verificarea ulterioară de către AFIR a cererilor de finanțare sub aspectul acelorași condiții în raport cu versiune a Ghidului care nu era în vigoare la data depunerii cererii este nelegală întrucât încalcă principiul neretroactivității legii civile și întrunește elementele unei executări abuzive a dreptului de apreciere. Învederează că măsura rezilierii încalcă și prevederile legale care sancționează și abuzul de drept și inadmisibilitatea invocării propriei culpe. Dosarul de plată depus pentru decontarea investiției făcută inițial din fonduri proprii conținea și copii ale contractelor de muncă ale salariaților beneficiarei rezultând de aici că are angajați și cu timp parțial de muncă, iar pârâta, în executarea obligațiilor legale pe care le are, a verificat dosarul de plată și l-a aprobat considerând că este în regulă să aibă contracte de muncă încheiate angajaților cu timp parțial de muncă. După doi ani revine și susține că acest fapt este o încălcare a principiului de selecție S.2. fiind astfel în culpă, iar invocarea propriei culpe este inadmisibilă.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, în ceea ce privește pretinsa creare de condiții artificiale învederează că așa cum rezultă din actele administrative contestate, precum și prin întâmpinare, pârâta acuză s-au creat condiții artificiale, însă nu este consecventă nici în ceea ce privește identificarea beneficiarului, nici a societății împreună cu care ar fi creat aceste condiții artificiale și nici în ceea ce privește obiectul propriu zis al condițiilor artificiale. Arată că în dosarul cu S.C. AGRO OZAL S.R.L., cu privire la care a depus acele înscrisuri la acest termen de judecată, pârâta, printr-o comisie de verificare într-o altă componență decât cea care a emis procesul verbal care face obiectul prezentei cauze dedusă judecății, a stabilit că S.C. AGRO OZAL S.R.L. a creat condiții artificiale împreună cu reclamanta din prezenta cauză și a reziliat contractul de finanțare. O altă comisie emite procesul verbal contestat în cauză și stabilește că adevăratul beneficiar al finanțării este domnul M., pentru că asociatul unic al reclamantei, doamna M. I. ar fi o persoană interpusă și asta deoarece nu este angajată în societate. Este asociatul unic, iar împrejurarea că nu este și angajată este irelevantă și probabil că dacă ar fi fost angajată atunci pârâta ar fi considerat că nu a respectat criteriul S.2. trebuind să angajeze alte persoane. La pagina a noua a întâmpinării pârâta își schimbă părerea în sensul că nu mai este doamna M. persoană interpusă și domnul M. adevăratul beneficiar al finanțării, este considerată beneficiar adevărat al finanțării .. și se fac susțineri irelevante situației de fapt reale pentru susținerea acestei concluzii. Pârâta dorește cu orice preț să rezilieze aceste contracte de finanțare. Beneficiarii trebuie să mențină viabilitatea investiției și trebuie să încheie astfel contracte de prestări servicii etc., conform cu ce s-a achiziționat potrivit contractului de finanțare, atunci când își găsesc parteneri contractuali trebuie să verifice dacă partenerul contractual nu este și el beneficiarul unui proiect de finanțare, ca să nu vină AFIR să susțină că defapt e un proiect unic și au creat condiții artificiale, să nu încheie contracte cu societăți în care membri ai familiei tale au vreo calitate, indiferent de natura acesteia și, în plus, nu ai voie să închei contracte nici cu societăți care sunt microîntreprinderi pentru că pârâta poate considera că s-au creat condiții artificiale pentru că acestea nu ar fi putut accesa altfel fonduri. Învederează că în această cauză nu sunt întâlniți indicatorii de fraudă la care se referă pârâta în întâmpinare și nu sunt îndeplinite nici elementele obiectiv și subiectiv din decizia Slancheva sila de interpretare a prevederilor art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011. Fără cheltuieli de judecată.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, să se mențină actele atacate ca fiind emise în mod legal și să se constate că în urma verificării proiectului A. și O. s-a constatat că acesta a devenit neeligibil din trei motive. Astfel, nu s-a respectat criteriul de eligibilitate EG 2, respectiv beneficiarul nu a demonstrat viabilitatea economică a investiției prin nerealizarea veniturilor prognozate în perioada de finanțare. Învederează că în cererea de finanțare beneficiarul și-a prognozat venituri pentru cei 5 ani de contract și pentru sumele pentru care acesta le-a prezentat în Anexa II la cererea de finanțare, această cerere de finanțare a fost selectată. Din momentul selectării, toate acele criterii de selecție devin obligatorii pentru beneficiar pentru că dacă acesta nu ar fi avut acea prognoză și nu ar fi anticipat că obține acele beneficii probabil că cererea de finanțare depusă de către acesta nu ar fi fost selectată și ar fi fost selectată o altă cerere de finanțare care ar fi avut aceste prognoze. Aceasta este rațiunea pentru care a considerat că nu există o viabilitate economică și că nu și-a îndeplinit prognozele din cererea de finanțare. Arată că în întâmpinare se regăsește o situație comparativă între ceea ce beneficiarul și-a propus și ceea ce a realizat în cei 3 ani. S-a constatat și că beneficiarul a încălcat criteriul de selecție S.3. având în vedere că 5 din cei 6 angajați ai reclamantei erau angajați și la S.C. AGRO OZAL S.R.L., iar doi dintre angajații cu normă întreagă erau angajați și la ... Ceea ce face ca cele 20 de puncte pe care beneficiarul le-a obținut pentru acest criteriu de eligibilitate prin care s-a angajat să creeze cel puțin 6 locuri de muncă să nu fie justificat, iar acest criteriu de eligibilitate să nu fie îndeplinit. S-a constatat existența unui caz de interdependență financiară între reclamantă și . și S.C. AGRO OZAL S.R.L., bunurile achiziționate de reclamantă fiind complementare și acționând în același flux tehnologic ale celorlalte două societăți comerciale. Având în vedere și cele prezentate în scris și cele ce vor fi detaliate în concluziile scrise, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, urmează să amâne pronunțarea pentru data de 10.02.2015.
P. aceste motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 10.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 330
Ședința publică din 10.02.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află pronunțarea în cauza de contencios administrativ privind pe reclamanta . SRL, cu sediul procesual ales la SCA STRATULA M. ȘI ASOCIAȚII din București, .. 39 (colț cu .. 16) ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în Sector 1, București, .. 43, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, față de dispozițiile art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 10.02.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 02.09.2014 ,reclamanta . SRL, in contradictoriu cu AGENTIA P. FINANTAREA INVESTITIILOR RURALE a solicitatanularea deciziei nr._/21.05.2014 emisa de parata si a procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat in data de 24.03.2014, inregistrat la APDRP sub nr._/01.04.2014.
In motivare ,reclamanta a aratat ca prin procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat in data de 24.03.2014, inregistrat la APDRP sub nr._/01.04.2014, s-a dispus de catre autoritate incetarea contractului de finantare C312M_.21.04.2010 si recuperarea intregului sprijin financiar nerambursabil, in cuantum de 558.296 lei fara TVA, platit de APDRP in cadrul executarii contractului de finantare antementionat.
P. a dispune aceasta masura, autoritatea publica a concluzionat ca societatea a creat in mod artificial conditiile de accesare a fondurilor nerambursabile prin Masura 312 ,incalcandu-se art.4 alin.8 din Regulamentul CE nr.65/2011, ca nu a demonstrat viabilitatea investitiei si ca ,totodata, numarul de posturi a fost folosit ca mijloc de obtinere in mod artificial puncte de selectie suplimentare; beneficiarul nu a respectat clauzele contractuale, prognoza si evolutia capacitatilor de productie.
Reclamanta nu contesta faptul ca administratorul acesteia are calitate de asociat in Agroindustriala Petim SA si in IF M. M., insa acest lucru nu a fost ascuns paratei din acest dosar.
Singura interdictie mentionata in Ghid-versiunea 03 stabileste faptul ca:
,, ATENTIE! Actionarii majoritari ai unei societăti comerciale nu pot avea mai multe proiecte în derulare, în același timp și pentru aceleași tipuri de investitii, în cadrul măsurii 312.
Precizări referitoare la notiunea de actionar majoritar:
O persoană fizică/Persoană juridică care este actionar/asociat majoritar în sensul majoritătii absolute (reprezintă mai mult de jumătate plus unu din totalul actiuniior/părtiior sociale) din punct de vedere al actiuniior/părtilor sociale în două sau mai multe societăti nu poate solicita fonduri FEADR ,în același timp și în cadrul aceleiași măsuri, decât în cadrul unei singure societăti. "
De asemenea ,nu poate fi primita pozitia Agentiei prin care acesta stabileste faptul ca intreprinderile sunt legate prin raportare la prev.art.4 indice 4 din Legea 346/2004.
Reclamanta opineaza ca nu se incadreza in nici una dintre situatiile prevazute de acest text de lege ,aceasta fiind in realitate o intreprindere autonoma. Simplele legaturi ale administratorului societatii cu alte societati nu pot incadra societatea in categoria intreprinderilor legate, nefiind incidente situatiile prevazute de art.4 ind.4 din Legea 346/2004.
Desi a inteles sa indice faptul ca potrivit Ghidului solicitantului versiune 03, in vigoare la data semnarii contractului de finantare, nu se impunea angajarea personalului cu norma intreaga, totusi, prin decizia contestata se arata faptul ca, desi societatea s-a obligat sa angajeze 6 persoane, 5 din cele 6 persoane angajate sunt angajati si la alte societati comerciale, fara insa a se indica in concret ce obligatie stabilita in sarcina subscrisei a fost incalcata, mentionandu-se doar faptul ca obiectivul Masurii 312 vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale si crearea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural.
Or, mentinerea si crearea locurilor de munca nu inseamna automat angajarea unor persoane cu norma intreaga, cu atat mai mult cu cat, acesta obligati nu era mentionata in Ghidul solicitantului- versiunea 03, aplicabila la data depunerii cererii de catre societate.
De mentionat faptul ca potrivit prev.art.11 din actul Ordinul 567/2008 ,criteriile de eligibiliate sunt detaliate pentru fiecare masura, prin Ghidul solicitantului, ghid care este elaborat de APDRP, conform manualelor de proceduri proprii de implementare a PNDR.
Faptul ca doar prin versiunea 06 a Ghidului solicitantului se impunea angajarea personalului cu norma intreaga, nu poate naste o neindeplinire a obligatiilor stabilie in sarcina societatii.
Conform actelor existente si a situatiei de la fata locului ,reclamanta mentine in functie investitia realizata si a demonstrat utilitatea acesteia, prin activitatea pe care o desfasoara.
In motivarea deciziei pronuntata in solutionarea contestatie se mentioneaza ,de asemenea, faptul ca reclamanta nu a realizat veniturile prognozate.
Obligatia de a nu inregistra pierderi, si anume de a inregistra profit este o obligatie de diligenta prin natura sa, astfel ca, in atare situatie se impune a fi dovedita culpa societatii, aceasta neputand fi prezumata. Mai mult decat atat, profitul unei societati comerciale nu depinde exclusiv de eforturile sale si activitatea desfasurata, ci si de factori externi.
Faptul ca societatea nu a realizat venituri la veniturile prognozate, nu poate naste un prejudiciu in bugetului general al Uniunii Europene, avand in vedere ca profitul este un venit al asociatului societatii, la care acesta a renuntat in favoarea efectuarii investitiilor necesare pentru dezvoltarea durabila a acesteia. Nu in ultimul rand, veniturile mentionate in cererea de finantare sunt simple ,, prognoze", care nu se impun a fi atinse, avand in vedere ca veniturile depind de o . factori externi.
De mentionat faptul ca parata,inainte de a incheiat contractul, la data incheierii contractului si la data la care a aprobat plata sumelor de bani ,a fost obligata conform Regulamentului CE 2988/1995 sa verifice existenta sau inexistenta conditiilor artificiale.
Atat timp cat contractul de finantare a fost semnat, transele de plata au fost achitate, parata verificand existenta conditiilor artificiale sau inexistenta lor si achitand transa de plata ,a constatat faptul ca societatea nu a creat conditii artificiale. Toate aspectele pe care parata i le imputa societatii prin incheierea Procesului-verbal de constatare a neregulilor au fost cunoscute de catre aceasta chiar anterior semnarii contractului de finantare, reclamanta neascunzand nimic fata de parata.
Intre data formularii cererii de finanatare, data achitarii transei si data incheierii Procesului-verbal de constatare a neregulilor, conditiile avute in vedere la accesarea acestor fonduri nu s-au modificat, astfel ca atata timp cat s-a stabilit odata faptul ca, nu s-au creant conditii artificiale si s-au acordat transele de plata, fata existenta unor elemente noi, necunoscute la data cererii de finantare sau modificate dupa transa de plata, consideram noi ca, procesul-verbal este vadit netemeinic si nelegal
Parata AGENTIA P. FINANTAREA INVESTITIILOR RURALE a formulat intampinare ,prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Analizand actele si lucrarile dosarului ,Curtea retine urmatoarele:
I. Între AGENȚIA DE PLĂȚI P. DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT ,in calitate de autoritate contractanta, și . SRL,in calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. C312M_/21.04.2010,obiectul contractului reprezintandu-l acordarea unei finantari nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Achiziție de mașini și echipamente agricole în cadrul S.c. A. & O. S. R. L., pentru prestări servicii - P. Nou, jud. T.",
Proiectul reclamantei se încadrează în Măsura 312 "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi" și a avut ca obiectiv, conform celor precizate de beneficiar în Cererea de Finanțare, achizitia de utilaje în scopul realizării de prestări servicii, cod CAEN finanțat 0161-Activități auxiliare pentru producția vegetală, respectiv:
- Tractor 150-230 CP = 1 buc.
-Combinator, lățime de lucru 4-6 m = 1 buc.
- G. cu discuri, lățime de lucru 5-7 m = 1 buc.
- Remorcă, masa totală admisă 16-20 tone = 1 buc.
Conform Memoriului justificativ din Cererea de Finanțare, beneficiarul și-a propus crearea a 6 locuri de muncă, în următoarea structură: 2 mecanici agricoli; 1 administrator; 1 contabil; 2 paznici.
II. Ca urmare a verificării menținerii eligibilității proiectului "Achiziție de mașini și echipamente agricole în cadrul S.C. A. & O. S.R.L., pentru prestări servicii - P. Nou, jud. T. ", parata AFIR a emis procesul –verbal nr._/01.04.2014 ,prin care a stabilit in sarcina reclamantei o valoare a creanței bugetare rezultate din nereguli in cuantum de 556.166,10 lei, din care:
-contribuție din fonduri UE: 444.932,88 lei
-contributie publică națională de la bugetul de stat: 111.233,22 lei
Conform mentiunilor de la cap.8-Concluziile activitatii de verificare ,AFIR a constatat că proiectul anterior mentionat este neeligibil:
,,- prin nemenținerea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor criteriului general de eligibilitate EG2 "beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției" prevazute in Ghidul Solicitantului;
- prin încălcarea cerințelor criteriului de selectie S 2 - "Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 Euro investiți în funcție de tipul solicitantului", pentru care proiectul a fost punctat, ce conduce la nerespectarea art.3 (1) și art. 13 (2) din Anexa 1 la Contractul Cadru de finanțare
- crearea unui cadru de interdependență financiară între . S.R.L și .. ”
III. Impotriva procesului-verbal anterior mentionat ,reclamanta a formulat contestatie ,iar prin decizia nr.1670/21.05.2014 emisa de APDRP s-a dispus respingerea acesteia .
IV. Analizand actele atacate prin prisma motivelor formulate prin cererea de chemare in judecata ,Curtea constata ca acestea sunt nelegale pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
1.Astfel ,un prim argument al autoritatii in sensul neeligibilitatii proiectului reclamantei a fost acela legat de nerespectarea criteriului de eligibilitate EG2: ,,beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei”.
In sustinerea punctului sau de vedere ,parata a aratat ca ,,raportat la veniturile prognozate, beneficiarul înregistrează în anul I, 5,9% din veniturile prognozate, în anul II realizează 14,7% din veniturile prognozate ,dar încasează din acestea doar 2,83%, iar în anul III, realizează 1,76% din veniturile prognozate.
Curtea constata ca ,desi parata retine nerespectarea criteriului referitor la demonstrarea viabilitatii investitiei, argumentele aduse in sprijinul afirmatiei sale privesc in realitate neindeplinirea veniturilor prognozate .
Se impune precizarea ca nicaieri in contractul partilor nu s-a prevazut obligatia de a atinge indicatorii prognozati in cererea de finanatare.
Curtea retine ca notiunea de viabilitate a investitiei nu a primit vreo definitie legala sau contractuala ,insa ,astfel cum rezulta din anexa B9 la contractul incheiat de parti ,viabilitatea investitiei este relevata de 11 indicatorii inserati in anexa .Or, o analiza a incadrarii investitiei reclamantei in acesti indicatori nu a fost facuta de catre parata in speta, astfel că nu se poate retine in mod rezonabil neindeplinirea criteriului de eligibilitate anterior mentionat.
De retinut ca ,potrivit aceleiasi anexe, incadrarea indicatorilor in limitele impuse prin program se va analiza din anul al doilea al punerii in functiune a investitiei finantate din proiect,or parata ,in aprecierea viabilitatii investitiei s-a raportat si la primul an ,recte 2011 ,dar si la intreg anul 2013 ,desi a fost avuta in vedere balanta de verificare de la data de 31.08.2013 (pag.3 din procesul-verbal atacat).
2. Cat priveste nerespectarea criteriului de selecție S2( " proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 Euro investiți in funcție de tipul solicitantului "), criteriu pentru care beneficiarul a primit 20 de puncte,autoritatea parata a retinut ca:
,,(…) 5 din cei 6 salariați sunt angajați și la ., iar 2 din salariați sunt angajați cu normă întreagă la ., societăți care au beneficiat de fonduri nerambursabile, prin Program FEADR, respectiv:
Măsura 312, cod proiect: C312M_, "Achizitie de masini și echipamente agricole in cadrul . pentru prestări servicii- P. Nou judetul Timis"
Măsura 121, cod proiect: C_023 din 27.08.2008, "Modernizare fermă vegetală in cadrul . Nou SA prin dotarea cu utilaje agricole ",
Curtea constata insa ca nu exista nicio dispoziție legală și nici vreo mentiune a Ghidul solicitantului versiunea 03, în sensul că locurile de muncă ce urmau a fi create ca urmare a implementării proiectului trebuie să fie cu normă întreagă.Tot astfel ,nu se identifica vreo interdictie ca persoanele primite la munca de un beneficiar sa aiba contracte de munca cu alti angajatori.
In acest context ,este evident ca obiectivul specific al Măsurii 312 referitor la crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural a fost realizat in speta dedusa judecatii.
3.Parata AFIR a mai retinut ca beneficiarul a încălcat art. 1 (2), 1 (3), 8 (1), 8 (2) din Contractul de finanțare; art. 1 (1), art. 3 (1), art. 11 (3) din Anexa I Prevederi Generale, respectiv ,, crearea în mod artificial a cadrului pentru accesarea finanțarii nerambursabile, fapt ce contravine art.4, alin.8 din REGULAMENTUL (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 și art. 16(1) din Anexa 1 a Contractului de finanțare și are drept consecință retragerea sprijinului financiar nerambursabil acordat beneficiarului. ”
In argumentarea punctului sau de vedere ,parata a aratat urmatoarele:
,,Bunurile achiziționate de beneficiarul investiției realizate prin Program FEADR, S.C. A. & O. AGRO S.R.L., sunt complementare cu tot ceea ce s-a achizitionat de catre . și ., între aceste societăți comerciale există o strânsă legătură, în sensul că utilajele au fost în mod intenționat prevăzute în proiect, pentru a putea fi utilizate în comun și a deservi în principal exploatațiile deținute de . cu cele două întreprinderi individuale afiliate I.F. M. M. și I.F.H. T. (au asociați comuni ).
AGROINDUSTRIALA PETIM SA ,având investiție realizată prin Program FEADR, pe Măsura 121 (contract de finanțare C_023 din 27.08.2008), în cazul în care ar fi dorit să-și mărească numărul de utilaje, nu ar fi primit punctaj în cadrul Măsurii 312 pentru a putea fi selectat, întrucât nu ar fi îndeplinit cumulativ criteriile de selecție:
S1- aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiții similare în ultimii 3 ani
S2 - microîntretreprinderi nou înființate (start-up), care să fie înființată în anul depunerii cererii de finanțare sau care nu a înregistrat activitate până la momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali.
Deoarece societatea nu are mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală netă sau active e cu valoare de până la 2,0 milioane de euro, NU este microîntreprindere așa cum este definită în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 și în legislația națională în vigoare, în consecință nu ar fi fost beneficiar eligibil pe Măsura 312.
Astfel, pentru a eluda prevederile legale și procedurale care limitau posibilitatea de a accesa Măsura 312 instituind regula ,,ajutorului de minimis", au fost create cele două entități . și A. & O. AGRO S.R.L, fiecare dintre acestea aplicând pentru obținerea de fonduri nerambursabile.
În cadrul acestei măsuri este obligatorie respectarea regulii de minimis (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăși plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar și 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de transport rutier) ,astfel că beneficiarul real al celor două proiecte (.), a accesat fonduri nerambursabile prin intermediul celor entități create în mod artificial, încălcând regula de minimis.
Faptul că toate legăturile converg către ., fiind creat astfel un cadru artificial în ceea ce privește acordarea ajutorului financiar nerambursabil, este încălcat specificul măsurii.
A fost încălcat REGULAMENTUL (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în e a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, art 4, alin. 8.(…)”
Curtea constata ca parata nu a fost in masura a-si argumenta concluzia crearii de conditii artificiale ,context in care masura recuperarii ajutorului finaciar nerambursabil incasat de catre reclamanta si cea a incetarii contractului de finantare apar ca nelegale pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
Potrivit art.4 alin.8 din Regulamentul nr.65/2011, articol care a fundamentat actele a caror anulare se solicita in prezenta cauza, „Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiari in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plați, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.”
Dispozitiile legale anterior mentionate exclud ,asadar ,platile catre beneficiarii care au creat conditii artificiale in vederea obtinerii de fonduri prin Programul de Dezvoltare Rurala.
Conform unei jurisprudente constante a CJUE ,conditiile care contravin obiectivelor schemei implica atat elemente obiective ,cat si subiective.
Elementul obiectiv constă in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plaților, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) sa nu poată fi atinsă.
Elementul subiectiv constă in urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plați, a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
In acest sens, prin Hotararea din 12 septembrie 2013, pronuntata in cauza nr. C 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond „Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justitie a Uniunii Europene ,interpretand prevederile art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011,a statuat următoarele:
"1) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. In această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.
2) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor,fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.”
Analizand raportand juridic litigios prin prisma jurisprudentei CJUE anterior mentionate litigiul,Curtea constata ca nu sunt îndeplinite cele două condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta, împreună nu celelalte entitati menționate de autoritatea pârâtă, a creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține ajutorul din cadrul FEADR -Măsura 312, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
Referitor la elementul obiectiv ,Curtea constata ca prin implementarea proiectului s-a realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât și obiectivele specifice și cele operaționale.
Retinand considerentul nr.46 al Regulamentului 1698/2005, dispozitiile art.52 din Regulamentul nr.1698/2005 si cele de la pct.2 din Anexa la Ordinul nr.567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis-Sprijinirea Sprijinirea activităților economice in vederea diversificării economiei rurale si a creșterii calității vieții in spațiu rural ,se constata ca schema de ajutor urmărește realizarea:
-unui obiectiv general care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale;
-a unor obiective specifice, respectiv crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural; creșterea valorii adăugate în activități non-agricole; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro- intreprinderi ;
-a unor obiective operaționale, respectiv crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spațiul rural; reducerea gradului de dependență față de agricultură.
In speta dedusa judecatii ,astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamanta si ceilalți beneficiari ai fondurilor europene mentionati de parata desfășoară activități constând in prestarea de servicii cu masini si echipamente agricole fiind, așadar, atins obiectivul general al măsurii 312, constând in încurajarea activităților non-agricole.
Astfel cum s-a aratat anterior reclamanta a creat 6 locuri de munca in mediul rural.
Prin urmare, obiectivul general al Măsurii 312 privind creșterea numărului de locuri de muncă si a veniturilor adiționale, precum si obiectivul specific al Măsurii 312, constând in crearea si menținerea locurilor de muncă în spațiul rural,a fost atins.
Autoritatea parata a apreciat ca ,prin angajarea cu timp partial de munca a persoanelor care erau angajati si la alte entitati, obiectivul general al Masurii 312 nu a fost indeplinit.
Un atare punct de vedere nu poate fi primit pentru motivele expuse pe larg anterior la pct.2.
Tot astfel, din documentele depuse la dosarul cauzei ,rezulta ca reclamanta a prestat servicii catre terte persoane cu utilajele achizitionate ca urmare a ajutorului primit, in baza contractelor incheiate cu acestea, pentru care au si fost emise facturi fiscale.
Imprejurarea ca o parte din aceste contracte au fost incheiate cu . ,al carei asociat (minoritar) este dl.M. M. G. ,care se legitimeaza si in calitate de administrator al societatii reclamante, este apreciata de instanta ca irelevanta din perspectiva stabilirii indeplinirii obiectului specific al Masurii 312, care ,cum s-a aratat anterior ,priveste crearea si diversificarea serviciilor catre populatia rurala prestate de catre microintreprinderi.
De altfel ,parata nici nu a fost in masura a aduce vreun argument in sprijinul punctului de vedere potrivit cu care obiectivul in discutie nu ar fi fost atins de catre reclamanta, in raport de situatia de fapt constatata,legatura retinuta de parata nefiind in masura a nega ,prin ea insasi, realitatea prestarii serviciilor in discutie .
Parata a apreciat ca elementele de fapt redate in actul atacat, precum acelea privind legaturile reclamantei cu . sunt de natura a proba crearea condițiilor artificiale ,punct de vedere cu care instanta nu poate fi de acord.
Curtea subliniaza ca, potrivit jurisprudentei CJUE mentionată anterior, aspectele invederate pot constitui ,eventual, indicatori de frauda sau nereguli, ramanand autoritatii obligatia de a demonstra faptul afirmat ,anume ca entitatile identificate in actul atacat au actionat concertat ,iar beneficiarul real al finantarii ar fi fost . .
In speta ,autoritatea parata s-a limitat la a prezenta in cuprinsul procesului-verbal legaturile intre administratorul societatii si agentii economici catre care reclamanta presteaza servicii, iar in decizia de solutionare a contestatiei s-a retinut ca intreprinderile sunt legate ,invocandu-se pentru prima data art.44 din Legea nr.346/2014.
Curtea retine ca art.44 din legea anterior mentionata prevede urmatoarele:
1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:
a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;
b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;
c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;
d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.
(2) Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4^2 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate.
(3) Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4^2.
(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.
(5) O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.
Parata nu a fost in masura a preciza in concret care din ipotezele legale reglementate in textul de lege anterior citat sunt incidente in cauza si relevanta situatiei de fapt redate din perspectiva aplicabilitatii dispozitiilor legale redate.
De altfel ,atitudinea paratei apare ca inconsecventa in ceea ce priveste identificarea beneficiarului real al finantarii .
Astfel cum cu temei a subliniat si reclamanta in raspunsul sau la intampinare, desi in actele contestate beneficiarul real al finantarii este mentionata ., in intampinare acesta este identificat ca fiind sotul actionarului unic al reclamantei, recte M. M. G..
Practic emitentul actului atacat nu a facut decat sa constate o situatie de fapt de care avea cunostinta inca de la momentul depunerilor cererilor de finantare ,fara a stabili ,pe baza unor elemente obiective ,ca principalul scop al proiectului de investitie ar fi obtinerea finantarii ,excluzandu-se celelalte justificari legate de obiectivele schemei.
In lipsa justificarii unor împrejurări care să constituie indicii temeinice în sensul că reclamanta ar fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR conform celor aratate ,Curtea constata neindeplinirea in speta si a elementului subiectiv al abaterii retinute in sarcina reclamantei .
Chiar admitand existența unor indicii care ar permite concluzia crearii unor conditii artificiale pentru obtinerea finantarii nerambursabile, Curtea ,in acord cu jurisprudența CJUE, subliniază că o atare împrejurare nu reprezintă, per se, un motiv de recuperare a ajutorului financiar decât în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 din Regulamentul nr. 1698/2005.
Semnificative in acest sens sunt argumentele CJUE in cauza C-434/12: „totuși, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privință, dacă se reproșează societății Slancheva că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse”.
Aspectele retinute de parata referitoare la legaturile juridice dintre entitatile identificate in actele atacate exclud ideea unor indicii de frauda ,cat timp nu se coroboreaza cu alte aspecte relevante referitor la intentia cu care s-a actionat si avand in vedere faptul ca proiectele au fost realizate.
P. argumentele de fapt si de drept expuse ,Curtea reține că ca atat obligarea reclamantei la rambursarea finanțării acordate din fondurile UE ,cat si masura incetarii contractului de finantare sunt nelegale,context in care actiunea acesteia va fi admisa ,urmand a se dispune anularea actelor atacate.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea privind pe reclamanta . SRL, cu sediul procesual ales la SCA STRATULA M. ȘI ASOCIAȚII din București, .. 39 (colț cu .. 16) ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în Sector 1, București, .. 43.
Anulează Decizia_/21.05.2014 și procesul-verbal de constatare nereguli și stabilire creanțe bugetare nr._/01.04.2014, ambele emise de APIA .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Red. BLP/2 ex.
. data de
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 880/2015. Curtea... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 493/2015. Curtea de... → |
|---|
