Anulare act administrativ. Sentința nr. 75/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 75/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 4647/2/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr._

Sentința civilă nr. 75/2015

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: V. E. C.

GREFIER: B. A. I.

Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. P. STYLE S.R.L. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin avocat B. S. și pârâta, prin consilier juridic Uba G. M..

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, prin departamentul registratură, la data de 9 ianuarie 2015, reclamanta a depus note scrise prin care a precizat situația angajaților societății și la data de 13 ianuarie 2015 pârâta a depus note scrise, după care:

Curtea comunică notele scrise depuse de reclamantă către pârâtă.

Pârâta, prin consilier juridic, depune în original notele scrise depuse transmise prin e-mail la data de 13 ianuarie 2015, pe care le comunică și către reclamantă.

Reclamanta depune practică judiciară, pe care o comunică și părții adverse. În legătură cu notele scrise prezentate de pârâta AFIR, arată că la dosarul cauzei se află copii ale cărților de muncă ale salariaților săi, necunoscând motivul pentru care programul Revisal încă menționează alte date. Susținerea societății reclamante este aceea că baza de date Revisal nu reflectă situația reală.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordând cuvântul asupra fondul cererii în anulare.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii. Arată că, deși, informațiile referitoare la salariați au fost solicitate prin două adrese, din lunile ianuarie și februarie 2014, anterior momentului emiterii proiectului de proces-verbal, aceste informații nu au fost analizate de către pârâtă. Procesul-verbal nu conține nicio referință referitoare la programul Revisal sau la calitatea angajaților de salariați simultan și la o altă societate, ci doar la împrejurarea că salariații au făcut parte din aceleași comisii de apreciere a ofertelor. Orice motivare a procesului-verbal decurgând din eventuale sau potențiale locuri de muncă simultane, nu este reală, neputând fi luată în seamă. Arată că la dosarul cauzei au fost depuse state de plată din 11 noiembrie și 11 decembrie 2013, pentru a dovedi că salariații sunt cei declarați. Singura persoană care, așa cum apare și în notele scrise depuse de către pârâtă, este angajată și la alte două societăți, respectiv T. C., care este contabilul societății reclamante. Arată că locurile de muncă pentru care societatea s-a angajat au fost create. Opinia nedovedită a pârâtei este că societatea reclamantă ar fi fost în legătură cu societățile Ecoprest sau Agrozootehnica Mihăilești pentru a crea condiții artificiale pentru obținerea finanțării, eludând astfel scopul Măsurii 312. Însă, din practica judiciară depusă la prezentul termen rezultă că autoritatea pârâtă ar fi trebuit să verifice dacă în mod obiectiv nu a fost respectat sensul și scopul Măsurii 312. Autoritatea pârâtă a cunoscut de la bun început împrejurările care au condus ulterior la pierderea eligibilității, încălcând astfel principiul previzibilității. Situațiile constatate de pârâtă nu au fost ascunse. Pârâta se referă la indicii, care nu reprezintă încălcări ale legii. Pe de altă parte, a constatat că reclamanta a folosit banii în scopul pentru care au fost acordați. Procesul-verbal întocmit reclamantei a fost simultan cu cel întocmit Ecoprest. Aceste procese verbale se referă la pretinse fapte nu ale reclamantei ci ale Agrozootehnica Mihăilești, despre care se arată că a creat condițiile artificiale. P. toate aceste motive, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că reclamanta nu mai îndeplinește condițiile de eligibilitate întrucât, conform constatărilor din actul administrativ atacat, au fost create în mod artificial condițiile pentru accesarea fondurilor nerambursabile, prin înființarea unor societăți cu evidente legături între ele cu scopul de depăși plafonul maxim nerambursabil.

Reclamanta și Ecoprest operează într-un grup mai mare controlat de Agrozootehnica Mihăilești, societate care ulterior neobținerii ajutorului pe Măsura 121, a creat condiții artificiale de eligibilitate, în detrimentul altor beneficiari, prin fracționarea investiției totale, proiectele neputând funcționa decât ca o singură entitate. Agrozootehnica Mihăilești a alimentat cu bani conturile celor două societăți la momentul achitării facturilor pentru achiziția bunurilor. Prin aceste nereguli reclamanta a încălcat Regulamentul nr. 65/2011 al Uniunii Europene, precum și Regulamentul nr. 2988/2006, proiectul devenind neeligibil.

Cât privește susținerile orale de la prezentul termen ale apărătorului societății reclamante, în sensul că pârâta putea observa neregulile la momentul verificării cererii de finanțare, arată că acest lucru nu era posibil, având în vedere că verificarea cererii de finanțare se face în mod individual pe baza declarațiilor pe propria răspundere ale solicitanților, autoritatea pârâtă bazându-se pe buna-credință a acestora.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul C.-SCAF la data de 15 iulie 2014, reclamanta A. P. STYLE S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI P. DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT (devenită AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 41/2014), solicitând anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/08.05.2014.

În motivarea cererii arată că a încheiat cu APDRP la data de 28.05.2010 contractul de finanțare nr. C 312M_ privind proiectul „Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Ghimpați județul G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii A. P. Style SRL”, proiect finanțat prin program FEADR.

La data de 12.12.2013 a avut loc un control pe teren, care a constatat că proiectul se desfășoară normal, însă la mai mult de 3 luni de la verificarea pe teren, APDRP-CRPDRP 3 Sud Muntenia a emis proiectul procesului verbal de constatare a neregulilor, în care se referă pentru prima dată la existența unei suspiciuni de neregulă. Punctul de vedere exprimat de reclamantă cu privire la proiectul de procesul verbal nu a schimbat opinia verificatorilor. Motivele cererii, care privesc nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal, sunt grupate pe trei categorii, astfel:

1. În mod nefondat au fost înlăturate argumentele prezentate de reclamantă prin punctul de vedere exprimat față de proiectul de proces verbal și, apoi, prin contestația administrativă. Echipa de control nu a putut să indice care act normativ a fost încălcat și nu identificat aspecte de nelegalitate care să o privească pe beneficiara finanțării, ci pe un terț. Astfel, nu au fost invocate aspecte care ar constitui încălcări cu privire la achiziționarea echipamentelor sau desfășurarea activității, ci constatările s-au referit la activitățile terțului Agrozootehnica Mihăilești SA, despre care s-a arătat că ar fi creat condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312, prin două societăți beneficiare ale finanțării FEADR, respectiv reclamanta și Ecoprest Style SRL.

Pe de altă parte, nu s-a menționat care sunt condițiile artificiale de eligibilitate, aspectele care ar configura caracterul artificial referindu-se la asemănări între situația reclamantei și situația Ecoprest Style SRL, recunoscute doar ca „indicii”. Nu s-a indicat nici care a fost avantajul creat prin aceste condiții și care ar contraveni obiectivelor finanțării.

De asemenea, aprecierea echipei de control în sensul că prin finanțarea obținută nu s-au creat locuri noi de muncă, persoanele angajate la A. P. provenind de la Agrozootehnica Mihăilești SA, este lipsită de substanță juridică, deoarece în prezent legislația muncii nu mai recunoaște transferul ca pe o modalitate de schimbare a locului de muncă, iar locurile de muncă nou create au ca angajator pe A. P., ulterior obținerii finanțării.

Reclamanta nu consideră că ar fi incidente prevederile art. 4 alin. 8 din Regulamentul UE nr. 65/2011, pe de o parte, pentru că acestea se referă la plăți către beneficiarul finanțării, etapă deja consumată, iar pe de altă parte, pentru că, în concret, caracterul artificial al condițiilor de eligibilitate nu a fost dovedit, ci doar afirmat.

2. Stabilirea obligației de plată, ca urmare a nerespectării contractului de finanțare este datorată unor speculații asupra situației de fapt, fără a se menționa, vreo normă juridică sau convențională încălcată. Echipa de control a creat un scenariu, la baza căruia au stat argumente nonjuridice pentru a concluziona asupra caracterului artificial al condițiilor de eligibilitate și a aplica sancțiunea de retragere a finanțării.

3. Suspiciunea de neregulă înregistrată sub nr. 6675/26.02.2014 este netemeinică, nereferindu-se la nerespectarea vreunei condiții din contract, ci la crearea de către o altă entitate - Agrozootehnica Mihăilești SA- a unui cadru artificial în care persoanele cu drept de reprezentare a societății reclamante acționează la comanda și în interesul entității terțe. Prin urmare, suspiciunea de neregulă vizează Agrozootehnica Mihăilești SA, iar nu pe reclamantă, care nu poate fi făcută responsabilă pentru faptele altcuiva.

În drept, sunt invocate prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și prevederile OUG nr. 66/2011.

Prin întâmpinare (filele 50-71), pârâta AFIR solicită respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând că în urma controlului ex-post la locul de realizare a investiției finanțată prin contractul nr. C 312M_ încheiat cu reclamanta la data de 28.05.2010, prin programul FEADR, s-a constatat neeligibilitatea proiectului datorită creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării, pe baza următoarelor elemente: s-a constatat o legătură între două societăți beneficiare de finanțare din FEADR, respectiv reclamanta și Ecoprest Style SRL cu Agrozootehnica Mihăilești SA întrucât, cele două societăți beneficiare ale finanțărilor au adrese apropiate de sediu și de loc de amplasare a proiectelor, același consultant pentru proiecte, același locator - Agrozootehnica Mihăilești SA, același contabil, membri identici în componența comisiilor de evaluare și atribuire a ofertelor, iar Agrozootehnica Mihăilești SA este unicul client al Ecoprest Style SRL și clientul preponderent al societății reclamante (fiindu-i destinate aproximativ 95% din totalul serviciilor); mai mult decât atât, s-a constatat că marea majoritate a salariaților care figurează în prezent la cele două societăți beneficiare ale finanțării au fost încadrați anterior la Agrozootehnica Mihăilești SA, iar acționarii unici și administratorii celor două societăți, au figurat ca angajați ai Agrozootehnica Mihăilești SA în funcții de execuție, respectiv consilier/inginer agronom și arboricultor; pe de altă parte, s-a constat că Agrozootehnica Mihăilești SA a depus la rândul său, anterior, în 2008, o cerere de finanțare, în cadrul Măsurii 121 FEADR (pentru achiziția de mașini și utilaje agricole noi), proiect care nu a obținut punctajul necesar în vederea obținerii finanțării nerambursabile.

Ținând cont de aceste elemente, echipa de control a considerat că cele două societăți (reclamanta și Ecoprest Style SRL) operează în cadrul unui grup economic mai mare, controlat de Agrozootehnica Mihăilești SA, care, în urma neobținerii finanțării în cadrul măsurii 121 FEADR, a creat condiții artificiale de eligibilitate, în scopul obținerii finanțării nerambursabile, în cadrul măsurii 312. Astfel, Agrozootehnica Mihăilești SA este singurul beneficiar real al proiectelor finanțate, coordonând activitatea celor două societăți, poziție din care și-a propus să realizeze investiții similare prin fracționarea investiției totale, astfel încât la finalizarea investițiilor, acestea pot funcționa eficient numai ca o singură entitate.

Crearea condițiilor artificiale de eligibilitate în vederea obținerii unui avantaj nejustificat, respectiv a obținerii finanțării nerambursabile, reprezintă neregula, în accepțiunea contractului de finanțare, pentru care beneficiarul trebuie să restituie, integral, valoarea finanțării. Prin urmare, s-a constatat nerespectarea criteriilor de eligibilitate, dar și a prevederilor OUG nr. 66/2011, Regulamentului CE nr. 1698/2005(art. 72), Regulamentului UE nr. 65/2011 (art. 4 alin. 8) și a prevederilor contractului de finanțare (art. 1 din contract și art. 1, 3, 8, 11 și 17 din anexa 1 la contractul de finanțare).

Cererea reclamantei este neîntemeiată întrucât nu contestă starea de fapt constatată. La capitolul VII al procesului-verbal s-au indicat în concret prevederile legale și contractuale încălcate. De asemenea, au fost arătate elementele care, analizate în totalitatea lor, au condus la concluzia creării condițiilor artificiale în scopul obținerii sprijinului financiar nerambursabil.

În ceea ce privește elementele obiective, trebuie avut în vedere obiectivul general al măsurii 312 (de a crea și diversifica serviciile prestate de microîntreprinderi pentru populația rurală), care nu a fost atins, având în vedere cui prestează servicii cele două societăți sancționate cu retragerea finanțării. Au fost avute în vedere și prevederile Legii nr. 346/2004 (art. 44 și art. 45 ), în raport de care este evident că cele două entități sunt întreprinderi legate.

P. elementul subiectiv, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare, adică elementele reale care pot fi luate în considere pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică/economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte. Or, din elementele consemnate în cuprinsul procesului-verbal rezultă în mod evident o coordonare deliberată între societățile menționate cu scopul evident de a obține fonduri nerambursabile peste limita legală admisă de lege. În cauză s-a urmărit de la bun început depășirea plafonului de minimis, respectiv achiziționarea tuturor utilajelor necesare care, într-un final, să deservească un singur grup, prin fracționarea artificială a investiției. Or, fracționarea proiectelor în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de finanțare contravine obiectivelor FEADR.

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 neregularitate înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii Europene, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare, iar potrivit art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat.

În drept, sunt invocate prevederile Legii nr. 554/2004, ale OUG nr. 13/2006, ale OUG nr. 41/2014, ale HG nr. 224/2008, Regulamentul Comisiei UE nr. 65/2011, ale OUG nr. 66/2011, ale HG nr. 875/2011, ale OUG nr. 74/2009, ale contractului de finanțare nr. C312C_/2011, Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și Ghidul solicitantului aferent Măsurii 312.

Curtea, prin încheierea din data de 21 noiembrie 2014, a luat act de transmiterea calității procesuale pasive de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în temeiul art. 1 alin. 1 din OUG nr. 41/2014.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depus actul administrativ atacat și documentația care a stat la baza emiterii lui.

Analizând cererea, Curtea constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/8.05.2014, APDRP-CRPDRP 3 Sud Muntenia a constatat, în urma verificării documentare a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat sub nr. 6675/26.09.2014, ca urmare a nerespectării condițiilor contractuale din contractul de finanțare nr. C 312M_/28.05.2010, existența unor condiții de eligibilitate create în mod artificial cu scopul de a obține un avantaj necuvenit, respectiv de a obține sprijinul financiar nerambursabil, reținând, în urma analizării elementelor obiective și subiective, că a existat o activitate concertată de înființare artificială a unor microîntreprinderi (AgroPrest Style SRL și Ecoprest Style SRL ) în avantajul altei societăți, care este în fapt beneficiara reală a ajutorului nerambursabil -Agrozootehnica Mihăilești SA și are coordonează activitatea desfășurată de cele două societăți, poziție prin care și-a propus să realizeze investiții similare, prin fracționarea investiției totale, astfel încât, la finalizarea investițiilor, acestea pot funcționa eficient numai ca o singură entitate. S-a constatat, astfel, că investiția finanțată, respectiv „Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Ghimpați județul G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii A. P. Style SRL” a devenit neeligibil, ca urmare a încălcării a următoarelor prevederi legale și contractuale: Regulamentul UE nr. 65/2011 (art. 4 alin. 8), Regulamentul CE nr. 1698/2005 (art.72 alin. 1 și 2), contractul de finanțare nr. C 312M_/28.05.2010 (art. 1 și art. 1, art. 3, art. 8 alin. 7, art. 11 alin. 3 din anexa 1 la contract).

S-a propus, pe cale de consecință, rezilierea contractului de finanțare și recuperarea în totalitate a sprijinului financiar nerambursabil acordat, în valoare de 493.419,82 lei.

Cât privește elementele pe baza cărora s-a concluzionat asupra creării condițiilor artificiale pentru obținerea finanțării, autoritatea administrativă a reținut următoarele: au fost identificate utilajele achiziționate prin proiectul FEADR, respectiv combina J. Deere și heder-ul păioase J. Deere, ambele aflate în proprietatea beneficiarei reclamante; s-au prezentat contracte de prestări servicii și facturi aferente pentru trei clienți, serviciile prestate către Agrozootehnica Mihăilești SA având valoarea covârșitoare; aceasta din urmă a formulat anterior, în anul 2008, la rândul său, o cerere de finanțare pentru proiectul de modernizare a propriei exploatații agricole, prin achiziția de mașini și utilaje agricole noi, proiect care nu a fost selectat (fiind declarat eligibil, dar fără finanțare); atât societatea reclamantă, cât și cea de-a doua societate beneficiară de finanțare în cadrul măsurii 312, au amplasat investițiile în .. 7 P., în corpuri diferite, pe baza unor contracte de locațiune încheiate cu Agrozootehnica Mihăilești SA și au adrese de sediu apropiate, precum și denumiri asemnătoare; Agrozootehnica Mihăilești SA este unicul client al Ecoprest Style SRL și clientul preponderent al reclamantei; plătitorul utilajelor achiziționate prin programul FEADR este Agrozootehnica Mihăilești SA, care a alimentat cu sume de bani conturile bancare ale celor două beneficiare la momentul achitării facturilor către furnizori declarați câștigători pentru realizarea proiectelor, în procedurile de achiziție, iar cele două beneficiare au numit aceeași membri în comisiile de evaluare și atribuire a contractelor; mare majoritate a salariaților care figurează în prezent la cele două societăți beneficiare au fost încadrai anterior la Agrozootehnica Mihăilești SA, iar acționarii unici și administratorii acestor două societăți au figurat și ei ca angajai ai Agrozootehnica Mihăilești SA.

S-a constatat astfel că Agrozootehnica Mihăilești SA a creat condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312, respectiv cele două societăți beneficiare ale finanțării FEDR au fost create artificial, acționarii unici și administratorii acestora fiind numiți formal în cadrul societăților, singurul beneficiar real al proiectelor finanțate fiind Agrozootehnica Mihăilești SA, care coordonează activitatea desfășurată de cele două societăți beneficiare, poziție prin care și-a propus să realizeze investiții similare prin fracționarea investiției totale astfel încât, la finalizarea investițiilor, acestea pot funcționa eficient numai ca o singură entitate.

Crearea de condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile contravine obiectivelor măsurii 312- program FEADR, printre care și obiectivul general și anume, dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților nonagricole, în scopul creșterii numărului locurilor de muncă și al veniturilor adiționale.

Cât privește motivele de anulare a actului administrativ invocate de reclamantă, Curtea constată că reclamanta se referă, mai întâi, la neindicarea prevederilor legale care au fost încălcate și la neidentificarea aspectelor de nelegalitate, care să poată fi puse în legătură cu beneficiara finanțării.

Aceste susțineri ale reclamantei sunt nefondate întrucât, pe de o parte, actul administrativ atacat cuprinde trimiteri exprese la cadrul normativ și convențional încălcat, așa cum a fost reprodus anterior, iar pe de altă parte, identifică neregula reținută, care constă în crearea condițiilor artificiale pentru obținerea ajutorului financiar nerambursabil în cadrul programului FEADR.

În raport de jurisprudența CJUE (Hotărârea din 12 septembrie 2013– Slancheva sila EOOD/Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond Zemedelie Razplashtatelna agentsia, cauza C-434/12 ), Curtea constată că, în aplicarea articolului 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, autoritatea administrativă a procedat la analiza elementelor obiective și a celui subiectiv pe baza cărora a concluzionat că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR- Măsura 312 nu a fost atinsă, adică la aprecierea elementelor de probă pe care s-a întemeiat concluzia că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, reclamanta a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate.

În raport de constatările din procesul-verbal, îi revine Curții, învestită cu soluționarea acțiunii în anulare, atributul de a controla legalitatea și temeinicia analizei autorității administrative asupra întrunirii elementelor obiective și a elementului subiectiv spre a concluziona dacă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR- Măsura 312 a fost atinsă sau nu.

În verificarea acestor elemente, Curtea constată că prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunțată în cauza C-434/12 anterior menționată, CJUE a stabilit că articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare. Rezultă, astfel, că este insuficient să se rețină, așa cum s-a întâmplat și în cazul de față, că proiectul nu ar avea autonomie funcțională sau că există o legătură între reclamantă și o altă beneficiară de ajutor nerambursabil, pentru a se reține crearea condițiilor artificiale de obținere a finanțării.

În cazul de față, de altfel, nu este argumentată concluzia potrivit căreia investiția nu ar putea funcționa eficient, ci ar reprezenta o fracțiune dintr-o investiție totală care ar fi dată de cumularea proiectului reclamantei cu cel finanțat în favoarea Ecoprest Style SRL. Desigur, din datele cauzei, rezultă că există o legătură între Agrozootehnica Mihăilești SA, A. P. Style SRL și Ecoprest Style SRL, însă împrejurarea că Agrozootehnica Mihăilești SA este clientul unic sau preponderent al celor două societăți beneficiare ale finanțării nu reprezintă un element obiectiv pe baza căruia să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor nu a fost atinsă. Dimpotrivă, investiția finanțată în favoarea reclamantei a fost realizată, iar reclamanta derulează efectiv activitatea specifică proiectului finanțat. Nici împrejurarea că persoanele angajate de societatea reclamantă, în scopul îndeplinirii obligației asumate prin contractul de finanțare de a crea noi locuri de muncă, au fost anterior angajate ale Agrozootehnica Mihăilești SA nu reprezintă un element obiectiv pe baza căruia să se concluzioneze că nu a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor.

Pe de altă parte, accesarea fondurilor în cadrul măsurii 312 de către cele două beneficiare nu este dovedit că s-ar datora eșecului Agrozootehnica Mihăilești SA de a accesa fonduri asemănătoare în cadrul unei alte măsuri, care să justifice concluzia că s-ar fi urmărit în exclusivitate obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei menționate, respectiv nu sunt indicii care să dovedească existența unei coordonării deliberate între persoanele juridice amintite.

Tot prin hotărârea pronunțată în cauza C-434/12, CJUE a stabilit următoarele: „totuși, o astfel de împrejurare (n.n. divizarea unui proiect unic) nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privință, dacă se reproșează societății Slancheva că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse”.

Pornind de la această interpretare a instanței europene, Curtea constată că în cazul de față, prin implementarea proiectului, s-a realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât și obiectivele specifice și cele operaționale. Astfel, cei doi beneficiari ai fondurilor europene desfășoară activități în sectorul agricol, fiind așadar atins unul dintre obiectivele generale ale măsurii 312 din cadrul Axei III, constând în diversificarea economiei rurale. De asemenea, au fost atinse obiectivele specifice, constând în creșterea economică, creșterea standardului de viață, dezvoltarea durabilă a economiei rurale, crearea unor locuri de muncă.

În această ordine de idei, reclamanta a dovedit implementarea proiectului și realizarea scopului schemei de ajutor, sens în care Curtea constată că nu numai în procesul-verbal încheiat la locul de realizare a investiției, dar în chiar conținutul procesului-verbal contestat s-a menționat că, la controlul efectuat pe teren, au fost identificate utilajele achiziționate prin FEADR. De asemenea, beneficiarul a prezentat echipei de control facturi fiscale și contracte de prestări servicii cu aceste utilaje, ceea ce atestă realitatea prestării serviciilor agricole, neavând nicio relevanță, din această perspectivă, că . este clientul preponderent.

În concluzie, Curtea constată că a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor, astfel încât obligarea reclamantei la restituirea fondurilor încalcă prevederile Regulamentul nr. 1698/2005, astfel cum au fost interpretate de CJUE.

În ceea ce privește „elementele comune între cele două societăți beneficiare de finanțare FEADR”, identificate de echipa de control, Curtea subliniază, în acord cu jurisprudența CJUE menționată anterior, că toate aceste elemente de fapt nu pot constitui în sine elemente care probează crearea condițiilor artificiale, în măsura în care pârâta nu a demonstrat că cele trei societăți sunt integrate într-un grup economic care să fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor acordate.

Astfel, în ceea ce privește elementul subiectiv, autoritatea pârâtă și-a fundamentat concluzia că reclamanta, împreună celelalte două societăți, ar fi urmărit obținerea unui asemenea avantaj pe o . elemente de fapt constând în asemănarea denumirilor, apropierea dintre sediile sociale, împrejurarea că utilajele sunt parcate pe aceeași suprafață de teren, existența unor împrumuturi etc, aspecte necontestate de reclamantă.

Însă, Curtea apreciază că aceste elemente de fapt nu sunt suficiente pentru a justifica rambursarea finanțării, în condițiile în care nu se coroborează cu alte împrejurări care să constituie indicii temeinice în sensul că reclamanta ar fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR, mai ales în condițiile în care aceste obiective au fost atinse, după cum s-a arătat mai sus. Mai mult, așa cum în mod corect afirmă reclamanta, Curtea constată că nu există nicio interdicție, nici în legislația națională, nici în cea europeană, referitoare la „elementele comune” identificate de echipa de control.

Autoritatea pârâtă nu a dovedit că entitățile juridice vizate au fost create cu scopul de a eluda regula de minimis, ci doar a constatat existența unor elemente de fapt, pe care le-a cunoscut, de altfel, încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare și care nu sunt în măsură să fundamenteze cele reținute în procesul-verbal contestat, în condițiile în care, pe de o parte, nu se coroborează cu alte aspecte relevante în ceea ce privește intenția cu care s-a acționat și, pe de altă parte, având în vedere împrejurarea că proiectele au fost implementate.

Prin urmare, Curtea reține că obligarea reclamantei la rambursarea finanțării acordate din fondurile UE este nelegală, autoritatea pârâtă nedovedind în cauză nici elemente obiective, constând în crearea unor condiții artificiale, nici elementul subiectiv, constând în urmărirea obținerii unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea și va anula procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr._/8.05.2014.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta A. P. STYLE S.R.L., cu sediul ales la C.. Va. S. B. în sector 4, București, .. 5, ., .> în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în sector 1, București, .. 43, având ca obiect anulare act administrativ.

Anulează procesul-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/8.05.2014.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la C.-SCAF.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

V. E. C. B. A. I.

Red. VEC/tehnored. B./4 ex/.>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 75/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI