Anulare act administrativ. Sentința nr. 745/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 745/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 2103/94/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 745
Ședința publică din data de 17 MARTIE 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol soluționarea acțiunii formulate de reclamanta Administrația Națională „Apele Române” Administrația Bazinală de A. Argeș – Vedea în contradictoriu cu pârâtul Orașul B..
La apelul nominal făcut în ședință publică reclamanta este reprezentă de doamna consilier juridic R. V., care depune delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează președintelui completului de judecată modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Interpelat fiind de către instanță, reprezentantul reclamantei arată că în fața Judecătoriei B., la capătul 2 din cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat constatarea nelegalității înscrierii pozițiilor nr. 57, 58 și 59 din Anexa 2 la H.G. 930/2002, întemeindu-și acest capăt de cerere pe dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 care reglementează excepția de nelegalitate.
Prin raportare la această precizare și având în vedere data introducerii acțiunii pe rolul instanței – 20.10.2014, ulterior modificării art. 4 din Legea 554/2004 prin Legea 76/2014, Curtea invocă din oficiu excepția necompetenței materiale și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acestei excepții.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu.
CURTEA,
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ la data de 04.03.2014, reclamanta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. ARGEȘ-VEDEA” a chemat în judecata pe pârâtul ORAȘUL B., PRIN PRIMAR, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea paratului sa lase în deplina posesie si administrare imobilele construcții hidrotehnice « Acumulare B. » si « Acumulare Buciumeni, să se constate nelegalitatea înscrierii pozițiilor nr. 57, 58 si 59 din Anexa 2 la HG nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Ilfov, precum si al orașelor si comunelor din județul Ilfov, conform art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, in lipsa temeiului juridic al dobândirii proprietatii publice de către unitatea teritorial-admistrativa a orașului B.; sa se dispună rectificarea cărților funciare nr._, 9176 si respectiv 9175, in sensul radierii dreptului de proprietate inscris in favoarea Consiliului Local B. si înscrierea dreptului de administrare al instituției reclamante.
In fapt, reclamanta a arătat că are in administrare, in calitate de institute publica in coordonarea organului administrației publice centrale in domeniul gospodăririi apelor, lucrările hidrotehnice de interes național,« Acumularea B. » si « Acumularea Buciumeni », situate pe teritoriul orasului B.. Acumularile au fost realizate de catre Ministerul Lucrarilor Publice si al Comunicatiilor, prin lucrari de investitie, declarate de utilitate publica de interes național, prin Înaltul Decret Regal nr. 2030/1933, terenul pe care au fost realizate a fost scos din circuitul civil si sunt înscrise in Anexa 12 la HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, sub nr. Min. Finantelor Publice,_ si respectiv_.
Scopul realizării acestor lucrări hidrotehnice a fost stabilit prin Hotărârea Ministerului Lucrărilor Publice si al Comunicațiilor nr. 1685/30.12.1933, de autorizare a " executării unui baraj de amont pe valea râului C., pe teritoriul comunei B., in vederea creării unui lac compensator, pentru înmagazinarea viiturilor râului C. si conducerea unui debit de apa constant, - cu scopul de a-l întrebuința la amenajarea cursului si alimentarea lacurilor din capitala".
Prin Decizia nr. 494/09.04.1979 emisa de Consiliul popular al municipiului Bucuresti, acumularea B. si acumularea Buciumeni au fost transmise din administrarea Intreprinderii Canal Apa Bucuresti, in administrarea Oficiului de gospodărire a apelor București, antecesoarea unitatii reclamante.
Dupa emiterea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, a fost întocmit primul inventar al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin HG nr. 1045/2000, in a cărei Anexa nr. 12 au fost înscrise si acumulările B. si Buciumeni, cu aceleași numere de inventar inregistrate la Ministerul Finanțelor, menținute si in HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Formularea prezentei acțiuni a fost determinata de adresa transmisa de Primăria orașului B., înregistrata la unitatea reclamanta sub nr. 7676/02.11.2010, prin care îi face cunoscut ca a înscris in cărțile funciare nr._, 9176 si 9175, dreptul de proprietate asupra imobilelor lac B., lac Buciumeni si lac Bucoveni, in favoarea orașului B., prin Consiliul Local B..
S-a precizat că, fizic si juridic, lacul Bucoveni nu exista decât in evidentele neactualizate ale Primăriei B., acesta făcând parte integranta din lucrarea hidrotehnica, Acumularea Buciumeni.
Actul juridic care a stat la baza inscrierii dreptului de proprietate, (deși este vorba de un drept de administrare), si in baza căruia au fost înregistrate cadastral si înscrise in cartea funciara a orașului B., lacul B., lacul Buciumeni si lacul Bucoveni, a fost Anexa 2 din HG nr.930/2002 - Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului B..
A considerat reclamanta că pozitiile nr. 57, 58 si 59 din Anexa 2 la HG nr. 930/2002 sunt lovite de nulitate absoluta intrucât, la data inscrierii bunurilor, sub identitati incorecte, in Anexa 2 la HG nr. 930/2002, acumularea B. si acumularea Buciumeni, erau deja inscrise in inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin HG nr."_, inscriere care s-a mentinut si in celelalte hotarari ale Guvernului, de actualizare a inventarului bunurilor din domeniul public al statului, si anume: HG nr. 1326/2001, HG nr. 45/2003, HG nr. 15/2004, HG nr. 2060/2004 si HG nr. 1705/2006.
Prin art. VI din HG nr. 548/1999 privind aprobarea normelor tehnice pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, se prevede ca, " Domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din categorii de bunuri prevazute in anexa nr. 3 precum si din alte bunuri de uz si de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lese ca bunuri de uz ori de interes public national sau judetean".
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, "Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităti administrative teritoriale se face la cererea Consiliului "Judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a Consiliului Local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului "
A mai solicitat a se constata ca aceasta procedura nu a fost indeplinita de catre Consiliul Local B., astfel incat inregistrarea cadastrala si intabularea bunurilor s-a efectuat prin nerespectarea prevederilor art 20 alin. (1) din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, potrivit carora, « Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil. »
A mai arătat ca la data de 28 martie 2006, reclamanta a promovat actiunea civila de granituire a acumularii B., solutionata definitiv si irevocabil in favoarea unității reclamante, prin decizia nr. 1174A/04.12.2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila in dosarul nr._ .
La data formularii actiuni, a fost notificat si Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov, prin adresa nr. 1973/23.03.2006, pentru notarea litigiului.
Actiunea a fost necesara pentru aplicarea prevederilor HG nr. 442/2004 prin care au fost aprobate lucrari de investitii in cadrul Proiectului "Reducerea riscurilor in caz de inundatii si alunecari de teren", finantat printr-un credit extern acordat de Banca Mondiala si cofinantat de la bugetul de stat, modificata si completata de HG nr. 431/2011, HG nr. 549/2011, HG nr. 667/2011 si HGnr. 806/2011.
La sectiunea C3, pozitia nr. 23 din Lista obiectivelor de investitie, este inscrisa si acumularea B., pentru executarea lucrarilor in scopul maririi gradului de siguranta in exploatare a barajelor mari.
Pe tot parcursul solulutionarii litigiului la care a fost parte si Primaria B., in calitate de vecin riveran cu acumularea B. si de unitate administrativ-teritoriala, pe teritoriul careia este situata acumularea, reprezentantii acesteia nu au depus intampinare si nu au avut obiectiuni cu privire la stabilirea granitelor acumularii.
Actiunea administratiei publice locale B., de inregistrare cadastrala si intabulare a acumularilor B. si Buciumeni, este nelegala si contrara propriilor evidente, avand in vedere ca unitatea reclamantă, dupa emiterea Codului de procedura fiscala, aprobat prin Legea nr. 92/2003, a depus anual la Serviciul « Taxe si impozite locale «, declaratii de impunere pentru bunurile din domeniul public al statului situate pe teritoriul orasului B..
« Acumularea B. » si « Acumularea Buciumeni » sunt lucrari hidrotehnice complexe de interes regional, au functiuni prioritare stabilite prin actul de aprobare a realizarii investitiei, exploatarea se realizeaza in baza unui Regulament, iar manevrele sunt executate de personalul reclamantei de specialitate.
Prin sentința civilă nr. 440/2.02.2015, Judecătoria B. a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal reținând că în cauză se solicită, în fapt, anularea parțială a H.G. nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al județului Ilfov, care este un act administrativ cu caracter normativ emis de o autoritate publică centrală, competența de soluționare aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul curții de apel, potrivit art. 10 din Legea 554/2004.
Conform art. 99 din C.pr.civ., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceiași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe mai înalte în grad.
La termenul de judecată din 17.03.2015, Curtea a invocat excepția necompetenței materiale pe care o va admite, față de următoarele considerente:
La capătul 2 din cererea de chemare în judecată reclamanta solicită constatarea nelegalității înscrierii pozițiilor nr. 57, 58 și 59 din Anexa 2 la H.G. 930/2002, întemeindu-și acest capăt de cerere pe dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 care reglementează excepția de nelegalitate.
Astfel, în mod eronat reține Judecătoria B. în sentința de declinare a competenței că reclamanta solicită anularea parțială a H.G. 930/2002, în condițiile în care reclamanta a precizat în mod expres că temeiul de drept al cererii este reprezentat de dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 și nu de dispozițiile art. 8 din Legea 554/2004 care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ.
Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 4.03.2014, ulterior modificării art. 4 din Legea 554/2004 prin Legea 76/2012.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea 76/2012: „ (1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.”
Rezultă din aceste prevederi legale că aparține competența de soluționare a excepției de nelegalitate instanței învestită cu fondul litigiului în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate.
Având în vedere obiectul acțiunii care constă în obligarea pârâtului să lase în deplină posesie și administrare reclamantei imobile construcții hidrotehnice și rectificarea unor cărți funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea Consiliului Local B. și înscrierea dreptului de administrare al reclamantei, Curtea constată că revine Judecătoriei B. competența de soluționare a excepției de nelegalitate a H.G. 930/2002.
Dispozițiile art. 99 C.p.c. nu sunt incidente în cauză, întrucât la pct. 2 din acțiune se invocă o excepție de nelegalitate care este un mijloc de apărare și nu o cerere în sensul art. 30 C.p.c., iar soluționarea acestei excepții este de competența instanței sesizate cu fondul litigiului și nu a instanței de contencios administrativ stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 10 din Legea 554/2004.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 129 alin. 2 pct. 2 C.p.c., raportat la art. 130-132 C.p.c., Curtea va admite excepția necompetenței materiale, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
În temeiul art. 133 pct. 2 C.p.c. va constata ivit conflict negativ de competență, în temeiul art. 134 C.p.c. va suspenda judecata cauzei urmând să înainteze cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal pentru soluționarea conflictului de competență în conformitate cu art. 135 C.p.c.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Administrația Națională „Apele Române” Administrația Bazinală de A. Argeș – Vedea și pe pârâtul Orașul B. în favoarea Judecătoriei B..
Constată ivit conflict negativ de competență.
Suspendă judecata cauzei.
Înaintează cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal pentru soluționarea conflictului de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi 17.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. CanacheuRamona O.
Red. C.M.C.
Tehnored. R.O./4 ex./19.03.2015
RO M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Palatul de Justiție
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL | Splaiul Independenței nr. 5, sectorul 4 E-mail:_ Web: http://www.cab1864.eu; http://noulportal.just.ro/ Tel: (+4-_; interior grefier: 196 Fax: (+4-_ Operator de date cu caracter personal nr. 2933 |
Dosar nr._
CĂTRE,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Având în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 745/17.03.2015 Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a constatat ivit conflict negativ de competență între această instanță și Judecătoria B. – Secția Civilă, vă înaintăm cauza în vederea soluționării regulatorului de competență.
Dosarul acestei instanțe conține… file și are atașat dosarul Judecătoriei B. – Secția civilă cu n r._ .
Vă mulțumim pentru colaborare.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. C. R. O.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1293/2015. Curtea de... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2044/2015.... → |
|---|
