Anulare act administrativ. Sentința nr. 1401/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 1401/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 3698/2/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1401

Ședința publică din data de 19mai 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - L. G. Z.

GREFIER - R. O.

Pe rol pronunțare asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Asociația P. Cogen România în contradictoriu cu pârâta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și cu intervenienta principală S.C. E. O. S.A., cerere având drept obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 5.05.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când CURTEA, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea hotărârii la data de 12.05.2015 și la 19.05.2015, când a hotărât:

CURTEA,

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel la data de 4.06.2014, reclamanta Asociația P. Cogen România a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anularea ANULAREA ORDINULUI Presedintelui ANRE NR. 84/2013 si a actelor administative subsecvente, respectiv Deciziile Presedintelui ANRE nr 737/2014; 743/2014; 742/2014; 741/2014; 739/2014; 738/2014; 740/2014; 744/2014.

În motivare, s-au arătat următoarele:

In data de 28.03.2014 au fost emise 8 Decizii ale Presedintelui ANRE privind supracompensare activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011-2013 pentru urmatoarele entitati membre ale Asociatiei Cogen: Romag Termo SA (Drobeta Turnu Severin)-Decizia 743/2014 Modern Calor SA (Botosani)-Decizia 742/2014 E. O. SA (O.)-Decizia 741/2014 E. Bucuresti SA (Bucuresti) -Decizia 743/2014 Dalkia Termo Prahova SRL (Ploiesti) -Decizia 739/2014 CET Govora SA (Rm Valcea) -Decizia 738/2014 S.c. CET A.-Decizia 737/2014 S.c. Termo Calor Confort Decizia 744/2014

Aceasta Decizii a fost comunicate in data de 31.03.2014. Prin continutul Deciziilor in cauza s-au dispus urmatoarele:

"Avand in vedere prevederile art. 72 alin 1 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr 123/2012 cu modificarile ulterioare, ale art 24 din HG 1215/2009 privind stabilirea criteriiilor si a conditiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila, precum si ale Metodologiei de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta care beneficiaza de schema de sprijin de tip bonus, aprobate prin Ordinul Presedintelui ANRE nr. 84/2013, cu completarile ulterioare,

In temeiul dispozitiilor art 9 lin 1 lit x din OUG nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 160/2012, Presedintele ANRE emite urmatoarea Decizie: cazul Dalkia Termo Prahova)

Art. 1. Se aproba valoarea de 22.762.823 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET Brazi aflata in exploatarea Dalkia Termo Prahova SRL, beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. . SRL si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

(cazul CET Govora SA)

Art. 1. Se aproba valoarea de 53.742.755 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011-2013, pentru CET Govora aflata in exploatarea CET Govora SA, beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. . si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

(cazul E. O. SA)

Art. 1. Se apraba valoarea de 6.574.430 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET O. 1 aflata in exploatarea E. O. SA, beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. . si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

(cazul Modern Calor SA)

Art. 1. Se aproba valoarea de 2.631.495 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET Botosani aflata in exploatarea Modern Calor SA, beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. . si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

(cazul RAAN Drobeta-T. S.)

Art. 1. Se aproba valoarea de 63.467.054 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru Romag Termo aflata in exploatarea RAAN Drobeta- T. S., beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. RAAN Drobeta- T. S. si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

cazul E. Bucuresti SA)

Art. 1. Se aproba valoarea de_ lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET Bucuresti Sud si CET Bucuresti Vest aflate in exploatarea E. Bucuresti SA beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. . si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

cazul P.)

Art. 1. Se aproba valoarea de 357.095 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerore de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET Gavana aflata in exploatarea S.c. Termo Calor Confort S.A, beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. S.c. Termo Calor Confort S.A si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

(Cazul A.)

Art. 1. Se aproba valoarea de 820.045 lei a supracompensarii activitatii e producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta aferente perioadei de evaluare 2011¬2013, pentru CET A. Lignit aflata in exploatarea S.C.CET A. S.A., beneficiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Art. 2. S.c. CET A. S.A si CN Transelectrica SA duc la indeplinire prevederile prezentei Decizii, iar entitatile organizatorice din cadrul ANRE urmaresc respectarea prevederilor prezentei Decizii."

Calitatea procesuala activa a reclamantei Asociatia Profesionala Cogen Romania Asociatia Profesionala Cogen Romania este formata din membri (Operatori) CEl-uri si are ca scop elaborarea unui plan de actiune privind promovarea si dezvoltarea cognerarii de inalta eficienta in Romania in concordanta cu principiile si directivele europene in domeniu, insusit de catre Guvern si autoritatile locale; promovarea unor proiecte de acte normative de catre autoritatile publice centrale si locale de decizie, directivare si reglementare, in vederea asigurarii modernizarii si dezvoltarii sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica; promovarea unor politici de dezvoltare energetica si protejarea mediului.

Prin Hotararea nr. 60 din4.03.2014 membrii Asociatiei Cogen au hotarat urmatoarele:

"Art. 1. Asociatia va actiona în vederea ea eliminarii efectelor generate de HG nr. 219/2007, HG nr. 1215/2009 si Ordinul Presedintelui ANRF nr. 84/2013 asupra activitatii unor societati ce desfasoara activitati de cogenerare de inalta eficienta avand calitatea de membri ai Asociatiei ("Societaliie ").

Art. 2. in scopul mentionat la Art. I de mai sus. Adunarea Generala a Asociatiei imputerniceste Consiliul Director al Asociatiei sa transmita tuturor autoritatilor publice implicate in reglementarea promovarii si schemei de ajutor pentru cogenerarea de inalta eficienta, un Memorandum prin care, pe de o parte, sa arate efectele cadrului normativ existent asupra Societatilor, iar pe de alta parte:

a) sa solicite modificarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta

eficienta, prin modificarea HG nr. 219/2007 si HG nr. 1215/2009;

b) sa solicite completarea/modificarea Metodologiei aprobate prin Ordinul ANRE nr. 84/2013, pentru a fi corelata cu dispozitiile din HG nr. 219/2007 si HG nr. 1215/2009;

c) sa solicite suspendarea aplicarii Metodologiei aprobate prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 84/2013 pana la modificarea schemei de sprijin si/sau revocarea acestei Metodologii; Art. 3. Adunarea Generala a Asociatiei isi exprima acordul pentru cooptarea in acest demers si a altor societati cu activitate de cogenerare de inalta eficienta, afectate de actele normative amintite la art. 1 de mai sus.

Art. 4. in situatia in care Memorandumul inaintai conform art. 2 de mai sus nu va conduce . timp rezonabila, care in orice caz nu va depasi 30 de zile, la consultarea Asociatiei de catre autoritatile publice implicate or daca aceste consultari nu vor avea ca efect modificarea cadrului normativ astfel incat sa corespunda intereselor economice ale membrilor Asociatiei, Adunarea Generala isi exprima acordul pentru contestarea actelor normative mentionate la art. I de mai sus, in conditiile legii.

Art. 5. in scopul enuntat la A.. 4 de mai sus. Adunarea Generala a Asociatiei imputerniceste Consiliul Director al Asociatiei:

a) sa formuleze, in numele Asociatiei, orice plangeri, cereri, contestatii ele» in fata

oricaror autoritati publice si instante judecatoresti, pentru a obtine, dupa caz: revocarea, anularea, suspendarea ori modificarea toturor sau doar a unora dintre actele normative mentionate la Art. I de mai sus. ;

b) sa sa utilizeze resursele financiare pentru aducerea la indeplinire a prevederilor IU.

a) de mai sus, sa incheie contracte de asistenta juridica si orice alt tip de contract atunci cand acesta este necesar pentru angajarea unor experti;

c) sa imputerniceasca, la randul sau. Presedintele ori Vicepresedintele Asociatiei sa semneze orice document necesar pentru indeplinirea prevederilor prezentei hotarari, semnatura sa fiind opozabila."

Pentru asigurarea respectarii prevederilor de protectie a mediului, respectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si pentru diversificarea surselor de producere a energiei si a resurselor energetice primare utilizate, conducand la cresterea independentei energetice dar si a securitatii energetice a unei tari, Uniunea Europeana a adoptat Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de energie termica utila pentru piata interna a energiei care defineste cogenerarea de eficienta inalta. Aceasta a fost inlocuita de Directiva 2012/27/UE privind eficienta energetica, ce modifica Directivele 2009/125/CE si 2010/30/UE si de ce abroga Directivele 2004/8/CE si 2006/32/CE.

Directiva 2004/8/CE a fost transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe energa termica utila, prin care a fost instituita "Schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta".

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta reprezinta un mecanism dezvoltat la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea de catre fiecare stat membru a tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Schemele de sprijin difera de la o tara la alta in cadrul UE.

Schema de tip bonus reprezinta ajutor de stat (N 437/2009 - Romania), autorizat de Comisia Europeana ca fiind compatibil cu piata . dispozitiile Art. 87 alin. (3) lit. (c) din Tratatul CE, prin Decizia C(2009}7085. Autorizatia a fost comunicata prin publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.2010. . a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc in data de 1 aprilie 2011.Schema de sprijin a fost implementata in aplicare prin HG nr. 1215/2009, privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare aplicarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.

Schema de sprijin instituie un mecanism prin care se urmareste acoperirea diferentei dintre costul producerii energiei in cogenerare de inalta eficienta si pretul de vanzare al acesteia, datorata functionarii acestor echipamente doar in sezonul de incalzire (50% din durata anului).

In baza schemei de ajutor, producatorii de energie electrica si termica in cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrica (exprimata in MWh), produsa in cogenerare de inalta eficienta si livrata in retelele electrice ale Sistemului Energetic N., o suma denumita "bonus".

Valoarea bonusurilor ce se acorda anual este stabilita de ANRE pe perioada de acordare a schemei si are in vedere analiza:

•costurilor activitatii de producere in cogenerare de inalta eficienta

•veniturilor rezultate din vanzarea energiei electrice produse in cogenerare si a energiei termice produse in cogenerare.

Fondurile necesare acordarii bonusului sunt asigurate prin colectarea lunara a unei contributii, de la toti consumatorii de energie electrica, precum si de la furnizorii care exporta energie electrica. Aceste fonduri sunt colectate . de catre administratorul schemei, CN Transelectrica SA/. de energie electrica avand obligatia virarii in acest cont a contributiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligatia platii bonusului catre beneficiari.

Valoarea contributiei este stabilita anual de catre ANRE si poate fi revizuita semestrial. Bonusurile sunt determinate pentru 3 tipuri de combustibili utilizati pentru producerea de energie electrica si termica in cogenerare: combustibil solid, combustibil gazos provenit din reteaua de transport si combustibil gazos asigurat din reteaua de distributie de gaz. Pretul initial luat in calcul pentru combustibilul solid este determinat pe baza unei puteri calorifice inferioare (PCI) de 1824 kcal/kg, putere calorifica ce corespunde numai lignitului, desi exista si producatori care folosesc huila a carei putere calorifica este de 6000 kcal/kg.

Anual, in cursul trimestrului IV, ANRE analizeaza factorii care influenteaza modificarea valorii bonusurilor si a preturilor pentru energia termica produsa si livrata din centrale de cogenerare care beneficiaza de schema de sprijin. in cazul in care se constata abateri de +/-2,5% fata de valorile prognozate considerate in procesul de stabilire al bonusurilor, ANRE aproba prin ordin al Presedintelui valorile ajustate ale bonusurilor si ale preturilor pentru energia termica, prin aplicarea procedurilor de revizuire prevazute in metodologia aprobata prin Ordinul ANRE 3/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Desi au fost intrunite conditiile de ajustare, pentru anul 2012 ANRE nu a aprobat revizuirea bonusurilor de referinta, fapt ce a creat o lipsa de sustinere pentru producatorii in cogenerare. De asemenea, valorile coeficientilor de indexare a pretului combustibilului prevazute in metodologia de stabilire si ajustare a preturilor pentru energia termica respectiva bonusului (Ordin 3/2010) nu sunt corelate cu cresterile/majorarile prevazute in calendarul privind liberalizarea preturilor la gaze naturale. Astfel cresterea pretului gazelor naturale prevazuta pentru anul 2014 nu este cuprinsa in valoarea bonusului stabilita de ANRE pentru acest an.

Conform HG 1215/2009 schema de sprijin se aplica in perioada 2010-2023, fiecare producator de energie electrica si termica in cogenerare beneficiind insa de schema de sprijin pe o perioada de maxim 11 ani consecutivi, incepand cu anul 2010. Durata schemei de sprijin a fost stabilta in scopul inlocuirii treptate a tuturor instalatiilor de cogenerare existente, al atragerii de investitii in sectorul de producere in cogenerare dar si al esalonarii in timp a efortului investitional initial.

In practica, schema a putut debuta abia incepand cu 1 aprilie 2011, motiv pentru care se impune prelungirea duratei acesteia pana in anul 2030.

Schema de sprijin prevede realizarea unei rate a rentabilitatii proiectelor investitionale in valori reale, inainte de impozitarea societatilor, de cel mult 9% si prevede un mecanism anual de analiza a supracompensarii care se raporteaza la aceasta valoare.

Procentul de rentabilitate maximal de 9%/an nu le permite investitorilor (privati si/sau publici) sa isi acopere cheltuielile si sa realizeze proiecte rentabile de cogenerare.

Nivelul maxim de rentabilitate (9% din baza de active reglementate, real, Înainte de impozitare) este insuficient avand in vedere riscurile activitatii.

Schema de sprijin nu si-a atins deci rezultatul asteptat si se impun masuri urgente de modificare a acesteia in scopul promovarii efective a cogenerarii de inalta eficienta si al asigurarii continuitatii si dezvoltarii durabile a serviciilor publice de alimentare centralizata cu energie termica in cadrul aplicarii Directivei Europene Pentru Eficienta Energetica (2012/27¬UEl•

Conform HG 1215/2009, ANRE verifica anual daca din acordarea bonusului producatorii de energie ajung la o supracompensare a activitatii de producere in cogenerare, definita ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depaseste suma necesara acoperirii totale a costurilor aferente realizarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare (inclusiv a unei rate a rentabilitatii de 9%) in acest scop ANRE trebuia sa elaboreaze metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare, in termen de 51uni de la data intrarii in vigoare a HG 1215/2009 (respectiv pana la data de 3 mai 2010).

Metodologia a fost aprobata abia in luna noiembrie 2013, prin Ordinul Presedintelui ANRE nr.84/2013.

Analiza de supracompensare nu tine insa cont de situatia reala a producatorilor in cogenerare din Romania.

Pe de o parte, unii producatori furnizeaza serviciul public de alimentare centralizata cu energie termica si exploateaza unitati de producere in cogenerare concesionate in baza unor contracte de delegare a gestiunii acestui serviciu de catre autoritatile publice locale.

Pe de alta parte, majoritatea producatorilor exploateaza unitati de producere in cogenerare aflate aproape de sfarsitul perioadei de amortizare. Se impune deci revizuirea mecanismului de analiza a rentabilitatii pentru producatorii in cogenerare care sunt furnizori ai serviciului public de alimentare centralizata cu energie termica.

Analiza de supracompensare efectuata de ANRE pentru prima perioada de reglementare 2011-2013 a condus la situatia ca marea majoritate a producatorilor care furnizeaza serviciul public de alimentare centralizata cu energie termica sa fie supracompensati. Prin urmare, ar trebui ca acestia sa ramburseze sume importante la inceputul anului 2014, in termen de 7 zile de la primirea facturii sau de 15 zile de la comunicarea de catre ANRE a supracompensarii, conform Ordin ANRE 116/2013. Insa, avand in vedere situatia financiara, aplicarea mecanismului de supracompensare conduce inevitabil la falimentul operatorilor SACET cat si la o incetare de plata.

Metodologia a introdus si analiza de ante-supracompensare, respectiv posibilitatea inregistrarii in anul urmator a unei supracompensari a activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta, situatie in care bonusul acordat pentru anul urmator poate fi diminuat corespunzator.

Aceasta dispozitie este conformitate cu prevederile HG 1215/2009, conform careia ANRE "poate" sa diminueze valoarea bonusului de referinta. Metodologia prevede insa ca ANRE reduce individual bonusul de referinta in toate situatiile caz in care aceasta estimeaza ca anul urmator va putea fi supracompensata.

O astfel de prevedere generala poate sa conduca in practica la disfunctionalitati importante in situatiile in care producatorii au fost subcompensati in anii precedenti Metodologia retinuta nu ia in calcul castigurile de productivitate si eficienta realizate prin investitiile operatorului, captand 100 % din economiile realizate de acesta. Un asemenea efect nu incurajeaza operatorii in ameliorarea performantelor lor.

C. de reglementare implementat În 2009-2010 (bonus pentru cogenerarea de Înaltă eficiență) și 2013 (supracompensare) nu s-a dovedit prea Încurajator pentru investitori și operatori avand in vedere urmatoarele:

lipsă de stabilitate și de predictibilitate

reguli ale mecanismului de supracompensare imprecise, lăsând loc multor interpretări Nivel maxim de rentabilitate 9% din baza de active reglementate, real, Înainte de impozitare) este insuficient avand in vedere riscurile activitatii.

Metodologia este incerta privind considerarea/recunoasterea ca si costuri justificate a costurilor financiare aferente creditelor (imprumuturilor) bancare/nebancare angajate de producatori pentru realizarea proiectelor de cogenerare de inalta eficienta.

In plus, prin Metodologie nu pot fi stabilite obligatii in sarcina Transelectrica si nu poate fi modificat corespunzator contractul-cadru cu producatorii deoarece HG 1215/2009 nu contine prevederi referitoare la obligatiile Transelectrica in relatiile cu producatorii de energie electrica si termica in cogenerare de inalta eficienta ("Operatorii") cu privire la obligatia de plata a sumelor regularizate, astfel ca in absenta unor prevederi legale in HG 1215/2009 (actul normativ de nivel superior).

Conform Metodologiei, Necesarul de Fond de Rulment nu este inclus in Baza Activelor Reglementate desi:

Contractul-cadru intre Administratorul schemei (Transelectrica) si producatorul de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta pentru plata bonusului si restituirea supracompensarii / bonusului necuvenit aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/2011 prevede pentru plata bonusului la 30 de zile de la ultima zi a lunii de livrare Contractul-cadru de furnizare a energiei termice aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 483/2008 prevede plata facturilor pentru energia termica consumata la 15 zile si un termen de gratie de 30 zile in care operatorii nu pot calcula penalitati pentru neincasari; la fel prevede si contractul cadru aprobat prin Ordin ANRE 122/2013 - respectiv 15 zile de la emiterea facturii, iar factura se emite dupa 10 zile lucratoare de la sfarsitullunii de consum, ceea ce corespunde unui termen de plata de 60 de zile. centralele pe carbune sunt obligate sa aiba stocuri care sa asigure functionarea acestora pentru o perioada de minim 30 de zile (o luna sezon de incalzire).

Acesti factori degradeaza performantele financiare ale Operatorilor, fara ca aceste costuri sa fie luate in calculul de supracompensare.

CAZUL BINE JUSTIFICAT.

Ordinul Presedintelui ANRE nr. 84/2013 (actul administrativ) este nelegal Metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta care beneficiaza de schema de sprijin de tip bonus fiind arbitrara, netrasparenta si lipsita de predictibilitate.

Pe cale de consecinta si actele administrative subsecvente (emise strict in baza Ordinului 84/2013) sunt revocabile.

Metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta (Ordinul Presedintelui AN RE 84/2013) incalca prevederile imperative referitoare la ierarhia actelor normative.

In primul rand, dorim sa precizam ca potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa ("Legea nr. 24/2000"), dar si principiilor constitutionale, asa cum au fost consolidate in practica si doctrina dreptului administrativ, orice act administrativ trebuie sa fie conform cu legea sau cu un act normativ cu forta juridica superioara, in baza caruia a fost adoptat, actul administrativ fiind emis in baza si in executarea legii, a ordonantelor guvernamentale sau in baza unei hotarari de Guvern.

De asemenea, conform art. 13 din Legea nr. 24/2000, Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:

a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel

superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune;

b) proiectul de act normativ, intocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate

depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;

c) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

d) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului si ale protocoalelor aditionale la aceasta, ratificate de Romania, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In consecinta, un act normativ inferior nu poate sa adauge actului normativ de nivel superior in baza caruia a fost adoptat.

Asa cum rezulta din preambul Deciziei Presedintelui ANRE 739/2014, actele normative de nivel superior ce au stat la baza adoptarii sale sunt Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, cu modificarile si completarile ulterioare ("OUG 33/2007"), legea energiei electrice nr. 123/2012 si Hotararea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila ( "HG 1215/2009").

Prealabil aprobarii prin HG 1215/2009, schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila a fost notificata si aprobata de Comisia Europeana.

Decizia 739/2014, prin aplicarea Metodologia cuprinde atat prevederi ce exced regulilor stabilite prin actele normative mai sus amintite ce au stat la baza emiterii sale, contravenind astfel dispozitiilor art. 4 alin. (3) din legea nr. 24/2000, cat si prevederi neclare si/sau insuficiente.

Astfel:

Conform HG 1215/2009, ANRE "poate" sa diminueze valoarea bonusului de referinta.

Metodologia prevede ca ANRE reduce bonusul de referinta in toate situatiile in care estimeaza inregistrarea unei supracompensari pentru anul n+1.

O astfel de prevedere generala conduce in practica (in concret, in cazul Deciziei 739/2014) la disfunctionalitati importante.

In caz contrar, reducerea bonusului de referinta poate fi considerata ca o restrangere a autonomiei financiare a operatorului, lipsit in acest mod de un venit cuvenit.

Lipsa de predictibilitate, netransparenta, discretionarul.

Astfel, pentru pentru a se stabili daca exista o supra sau o sub-compensare ar fi trebuit analizate elementele de cost cercetandu-se urmatoarele aspecte: veniturile facturate catre principalii consumatori de energie termica, veniturile incasate de la pricipalii clienti, investitiile de modernizare realizate in aceasta perioada, influenta alocarilor de C02 asupra veniturilor si cheltuielilor societatii, alocarea de costuri intre activitatea de inalta eficientasi activitatea de eficienta simpla.

In acest sens, pentru stabilirea unei baze legale de calcul, veniturile realizate de catre societate pe parcursul unui an trebuie calculate pe baza valorilor reale din contabilitate, in acelasi mod in care sunt calculate si costurile pentru a se putea aprecia conditiile reale de producere existente in cadrul societatii.

Astfel, ANRE aplica o metoda de calcul eronata, calculand veniturile printr-o metoda ipotetica, pe baza valorilor de referinta si nu pe baza valorilor reale din contabilitate, cum ar fi logic si corect sa procedeze. Folosind aceasta metoda nu se tine cont de rezultatele contabile ale societatii si nici de posibilitatile reale de producere ci, veniturile tin cont de inregistrarea "posibila" a unor valori, fara a lua in calcul si costurile ce genereaza astfel de valori.

Cu referire la aceste costuri, dupa cum reiese si din definitia supracompensarii prevazuta de art 3 lit. (m) din HG 1215/2009, pentru a se stabili existenta sau inexistenta in speta a unei valori de supracompensare, ANRE trebuie sa se raporteze la "suma necesara acoperirii totale a costurilor aferente desfasurarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare"

Rezulta in mod indubitabil faptul ca este necesara recunoasterea ca si costuri eligibile a tuturor costurilor a tuturor costurilor aferente activitatii de producere in cogenerare de inalta eficienta. Astfel, luand in considerare instalatiile existente in cadrul Operatorilor membri ai Asociatiei Cogen, nu pot produce energie numai in mod eficient, ci, pe langa aceasta se mai produce si energie de cogenerare simpla, a carei costuri trebuie incluse in baza totala de calcul.

Schimbarea fundamentală a regulilor pieței

Principiul de recuperare aproape completă și retroactivă a bonusului acordat operatorilor de centrale de cogenerare pune în discuție echilibrul economic al operatorilor. Din câte știm, este vorba aici de un caz unic - nu avem nici o urmă de întoarcere asemănătoare în Europa

Astfel, această decizie este în contradicție cu principiile clasice de funcționare a cadrului de reglementare al cărui obiectiv este de a oferi stabilitate și predictibilitate actorilor de pe piață. Din acest motiv, se așteaptă un efort din partea regulatorilor ca să ofere perioade suficient de lungi pentru a garanta atractivitatea dispozitivului: de exemplu, în Franța costurile de susținere a cogenerării sunt garantate timp de 12 ani - ca o pistă de lansare - până la 20 de ani în Danemarca, în timp ce în Germania mecanismul de susținere este efectiv până în 2020.

Metodologiei de calcul, aplicare limitativa (mecanica am spune) care a exclus in mod abuziv din baza de calcul urmatoarele cheltuieli:

a) Necesarul de Fond de Rulment nu este inclus in Baza Activelor Reglementate desi -Contractul-cadru intre Administratorul schemei (Transelectrica) si producatorul de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta pentru plata bonusului si restituirea supracompensarii / bonusului necuvenit aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/2011 prevede plata bonusului la 30 de zile;

-Contractul-cadru de furnizare a energiei termice aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 483/2008 prevede plata facturilor pentru energia termica consumata la 15 zile si un termen de gratie de 30 zile in care operatorii nu pot calcula penalitati pentru neincasari;

-Centralele pe carbune sunt obligate sa aiba stocuri care sa asigure functionarea acestora pentru o perioada de minim 30 de zile (o luna sezon de incalzire).

b) Impozitul pe profit nu este inclus in Baza Activelor Reglementate desi:

Chiar daca din punct de vedere contabil impozitul pe profit nu este o "cheltuiala", din punct de vedere operational acesta reprezinta un cost.

In Anexa la Ordinul Presedintelui ANRE nr 84/2013, desi nu mentionat explicit ca si cheltuiala acceptata, enumerarea acestora nefiind una limitativa (reiteram prezenta in corpul Anexei in 5 randuri a sintagmei "etc"), pe cale de consecinta nu este exclus, putand fi incadrat in mod perfect legal (si oportun!) in categoria cheltuielilor acceptate.

Motivarea (verbala!) oferita de reprezentantii ANRE in cadrul discutiilor menite sa transparentizeze modul de calcul al supracompensarii este una inacceptabila si discriminatorie si anume:

Cum restul de operatori beneficiari ai bonusului sunt CEI-uri (apartinand Consiliilor locale sau Judetene) aflate in stare de pre-insolventa, deci nu inregistreaza nici un profit, "s-a decis" ca in cazul Dalkia (singurul operator privat si profitabil!!) sa nu se ia in baza de calcul impozitul pe profit!

Cu alte cuvinte, Decizia 739/2014 (aferenta cazului Dalkia) nu doar ca incalca Metodologia cuprinsa in Ordinul 84/2013 dar penalizeaza performanta, penalizeaza managementul eficient.

c) Activele principale (ca valoare contabila) sunt incluse in baza de calcul in mod nediferentiat.

Aceasta prevedere este din nou discriminatorie, dat fiind faptul ca CEI-urile au activele principale (ca valoare) cuprinsa in bilant, in timp ce in cazul Dalkia (concesionar fiind de la Consiliul Judetea Prahova si Consiliul local Ploiesti) are aceasta valoare necuprinsa in bilant (valoare extrabilantiera).

Acest fapt, corelat cu stabilirea pragului de supracompensare/rentabilitate la 9% dintr-o valoarea care este formata SI din valoarea activelor principale, conduce la crearea unei situatii clar si net defavorabile unui operator privat, care nu a "mostenit" activele ci le-a concesionat de la detinatorii legali.

d) Costurile cu provizioanele nu sunt incluse in baza de calcul

Trebuie incluse la capitolul "costuri" la momentul efectuarii unei analize cu privire la supracompensare si costurile cu provizioanele.

Astfel, in conformitate cu prevederile Codului Fiscal (art 22) cheltuielile cu provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimente survenite sau in curs de desfasurare le fac probabile si al caror obiect este determinat cu precizie, dar a caror realizare este incerta.

Avand in vedere existenta unui numar mare de facturi de vanzare a energiei termice neincasate de la consumatorii de baza (populatia) Operatorii membri ai Asociatiei Cogen au intreprins o . demersuri necesare pentru a urgenta incasarea facturilor restante. Deoarece neincasarea respectivelor facturi restante a generat costuri suplimentare, cu titlu de exemplu mentionand costurile bancare datorate creditelor suplimentare contractate in vederea desfasurarii activitatii, cat si costurile aferente impozitului, Operatorii membri ai Asociatiei Cogen au inregistrat costuri din costituirea de provizioane in perioada 2011-2012 spre a acoperi debitele restante aferente facturilor livrate.

Aceste costuri trebuie trebuie sa fie luate in calcul ca si cheltuieli eligibile, cu atat mai mult cu cat in cazul in care Operatorii membri ai Asociatiei Cogen ar fi detinut sumele necesare acestea erau destinate realizarii investitiilor de conformare, si ca urmare, intrau in componenta BAR si a rentabilitatii reprezentand in acest mod costuri eligibile.

In acest sens este deosebit de important de mentionat faptul ca, parte din suma alocata cheltuielii cu provizioane a provenit tocmai din fondurile alocate cu titlu de bonus pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta si livrata conform schemei de sprijin aferenta perioadei 2011-2013,

Astfel, in conformitate cu prevederile HG 1215/2009, la momentul aprecierii unei supracompensari, trebuie incluse in baza de calcul cheltuielile totale, chealtuieli ce inglobeaza si sumele alocate Operatorii membri ai Asociatiei Cogen cu titlu de provizioane.

Avand in vedere faptul ca, hotararea de guvern anterior mentionata nu limiteaza in nici un mod provenienta sumelor ce sunt cuprinse in cheltuielile totale costurile cu provizioanele sunt incluse in costurile eligibile activitatii de producere.

Ordinul 84/2013 a fost emis prin incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile (art. 6 alin 1 Noul Cod Civil).

Art. 4 coroborat cu dispozitiile art. 6 din H.G. 1215/2009, instituie, in mod imperativ, obligatia ANRE de a elabora, in termen de 5 luni de la data intrarii in vigoare a acestei hotarari (03.11.2009 intrare in vigoare, deci 03.04.2010) cadrul de reglementare subsecvent necesar implementarii schemei de sprijin, respectiv metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare.

Aceasta norma imperativa nu a fost respectata de catre ANRE care, la mai bine de 3 ani dupa termenul limita impus de HG 1215/2009 la data de 28.11.2013 emite Ordinul nr. 84/2013, prin care a fost aprobata Metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii activitatii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta care beneficiaza de schema de sprijin de tip bonus.

Aceasta metodologie a fost emisa de ANRE dupa perioada 2011-2013, respectiv dupa ce s-a aprobat de ANRE si incasat de catre subscrisa Dalkia valoarea bonusului pentru cantitatea de energie electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta.

In baza acestei metodologii, AN RE a emis Decizia nr.739 /28.03.2014, prin care a fost determinata in mod arbitrar o valoare a supracompensarii totale pentru perioada de evaluare 2011-2013 de 22.762.823 Ron.

Astfel cum rezulta din prevederile art. 24. alin. (3) din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contributiei pentru cogenerarea de inalta eficienta si de plata a bonusului pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta din 18.12.2013, aprobat prin Ordinul ANRE 116/2013 "Producatorii care beneficiaza de schema de sprijin au obligatia achitarii facturii pentru supracompensare in termen de 7 zile de la data primirii facturii emise de administratorul schemei de sprijin conform prevederilor alin. (1), dar nu mai tarziu de 15 zile de la comunicarea de catre ANRE a cuantumului supracompensarii".

ANRE avea obligatia de a emite Metodologia de supracompensare cu respectarea termenului de 5 luni de la data intrarii in vigoare a HG nr. 1215/2009, asa cum s-a dispus prin art. 4, coroborat cu prev. art. 6 din acest act normativ.

In acest sens, in conditiile in care aceste dispozitii legale imperative ar fi fost respectate, atat ANRE cat si Operatorii (membri ai Asociatiei Cogen) ar fi avut posibilitatea, in perioada 2011 -2013, sa evalueze in mod corect si obiectiv, in raport de normele de determinare a supracompensarii, regulile aplicabile determinarii valorii sumelor ce trebuiau alocate cu titlu de bonus cu evitarea unei situatii de supracompensare.

In conditiile in care ANRE nu si-a respectat obligatia de a elabora in termen de 5 luni de la data intrarii in vigoare a HG nr. 1215/2009 cadrul de reglementare subsecvent necesar pentru implementarea schemei de sprijin, privitor la metodologia de determinare si monitorizare a supracompensarii, apreciem ca aceasta nu poate determina pentru capacitatile energetice ale Operatorilor membri ai Asociatiei Cogen supracompensarea acestei activitati de producere a energiei electrice si termice in cogenerare, cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile art. 23 din HG 1215/2009, anual, in cursul trim. IV, ANRE avea competenta de a verifica costurile si veniturile provenite din activitatea de producere a energiei electrice si termice in cogenerare, precum si posibilitatea de a estima inregistrarea unei supraconpensari, cu diminuarea, pentru anul urmator, a valorii bonusului stabilit in conformitate cu prevederile din HG 1215/2009.

Prevederile Ordinului ANRE nr. 84/2013, prin care se aproba Metodologia de determinare si stabilire a supracompensarii, emis cu depasirea termenului de 5 luni de la . HG nr. 1215/2009, nu pot retroactiva ci pot doar avea valoare juridica pentru viitor deoarece, aceste norme juridice nu pot fi aplicate retroactiv prin raportare la drepturi banesti acordate cu titlu de bonus care s-au realizat anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ.

Impactul asupra Operatorilor membri ai Asociatiei Cogen

Revocarea Ordinului 84/2013 al Presedintelui ANRE precum si a actelor administrative subsecvente (Deciziile Presedintelui ANRE nr.: 737/2014; 743/2014; 742/2014; 741/2014; 739/2014; 738/2014; 740/2014; 744/2014 ) este necesara pentru a preveni producerea unei pagube iminente, deoarece potrivit art. 24. alin. (3) din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contributiei pentru cogenerarea de inalta eficienta si de plata a bonus ului pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta din 18.12.2013, exista obligatia achitarii facturii pentru supracompensare in termen de 7 zile de la data primirii facturii emise de administratorul schemei de sprijin conform prevederilor alin. (1), dar nu mai tarziu de 15 zile de la comunicarea de catre ANRE a cuantumului supracompensarii.

Facturile Transelectrica catre Operatori au si fost emise, termenul de plata fiind in mod evident scadent la momentul solutionarii prezentei cereri de revocare.

De asemenea, si termenul de 15 zile instituit de la data primirii (comunicarii) Deciziilor a caror revocare o solicitam va deveni exigibilla data solutionarii prezentei.

Executarea deciziilor ANRE, in sensul achitarii sumelor determinate abuziv de ANRE cu titlu de supracompensare, tinand cont de valoarea acestei creante, poate determina . Asociatiei Cogen in incapacitate de plata, cu consecinte deosebit de grave, avand in vedere faptul ca activitatea Operatorilor membri ai Asociatiei este definita de Legea 123/2012 ca fiind o activitate de interes public, respectiv producerea de energie electrica, precum si producere de energie termica pentru municipiile Bucuresti, Ploiesti, Rm. Valcea, Botosani, A., P., Drobeta Turnu Severin, O..

Daca luam in considerare cazul Operatorului Elcen (furnizorul de agent termic si apa calda al municipiului Bucuresti), Metodologia a condus la emiterea unei Decizii de supracompensare in valoare de

In acest sens, va rugam sa observati si pozitia exprimata de Asociatia "Cogen Romania"

prin adresa nr. 88/20.03.2014, care atrage atentia Guvernului Romaniei asupra faptului ca, urmare aplicarii acestor supracompensari de catre ANRE toti operatorii racordati la SACET risca sa intre in faliment.

Impactul social al Deciziilor Presedintelui ANRE nr.: 737/2014; 743/2014; 742/2014; 741/2014; 739/2014; 738/2014; 740/2014; 744/2014 emise in baza Ordinului Presedintelui ANRE nr. 84/2013.

In calitate de Operatori ai Sistemului de incalzire Urbana ai oraselor Bucuresti, Ploiesti, Rm. Val cea, Botosani, A., P., Drobeta Turnu Severin,O., atragem atentia asupra consecintelor dramatice ale unor astfel de decizii.

Asadar, in Bucuresti, Ploiesti, Rm. Valcea, Botosani, A., P., Drobeta Turnu Severin, O., exista peste doua mililoane de cetateni . foarte dificila, care ar putea ajunge in stadiul de a nu mai primi calduramedia fiind ca 74% din populatie este incalzita prin reteaua de caldura, fara a numara agentii economici.

In vederea inlocuirii sistemului de incalzire urbana, ar trebui ca orasele sa importe cazane individuale pe gaz pentru mai bine de 2 Miliarde Euro (masura care ar defavoriza echilibrul comercial) si sa realizeze lucrari de infrastructura de distributie de gaz, care pot dura peste 15 ani, pentru alimentarea tuturor oraselor, cartierelor.

Aceasta ar conduce la o dependenta economica a Romaniei fata de furnizorii de gaz, crescand dependenta energetica, masura contrara actualei politici economice nationale si europene.

In ce maniera se va realiza in aceasta perioada incalzirea cetatenilor cu situatie financiara precara.

Cetatenii se vor confrunta, astfel, cu o explozie a costului facturii la caldura, in contextul majorarii pretului la gaze pana in 2018.

In plus, o astfel de situatie ar duce la cresterea accentuata a emisiilor de gaze cu efect de sera, in timp ce UE incearca sa le reduca. In cazul oraselor mentionate aceasta ar reprezenta o crestere de 1 Milion de tone de C02 emise in atmosfera anual.

Subventiile europene si imprumuturile obtinute in scopul modernizarii retelelor de distributie reprezinta o suma alocata in ultimii 10 ani de cateva sute de Milioane de Euro, care ar fi pierduta definitiv in cazul disparitiei sistemelor de incalzire urbana.

În drept au fost invocate prevederile art. 7 din Legea 554/2004.

Prin întâmpinare, pârâta ANRE a invocat următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei: destinatarii Ordinului nr.84/2013 sunt producătorii de energie electrică în congenerare de înaltă eficiență iar, pe de altă parte, cele 8 Decizii emise de președintele ANRE au destinatari individuali (., ., ., ., . SRL, ., ., . SA), și nicidecum Asociația P. "COGEN ROMÂNIA", iar reclamauta nu a indicat care este temeiul de drept în baza căruia aceasta are calitatea de reclamant în prezenta cauză, în temeiul prevederilor art.36 C.p.c.

Pentru exercitarea oricărei acțiuni civile (inclusiv a celei în contencios administrativ), trebuie îndeplinite cumulativ, 4 condiții generale: afirmarea unui drept, interesul, capacitatea și calitatea pocesuală, adică îndreptățirea de a figura într-un anumit proces ca reclamant sau ca pârât.

Potrivit prevederilor art.36 C.proc.civ. " Calitate a procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății".

Astfel, calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă) 1.

în legătură cu definirea calității procesuale, profesorul I.L. subliniază necesitatea raportării legitimării procesuale la dreptul de a reclamana în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată".

Mai mult decât atât, obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, revine exclusiv reclamantei, Asociația P. "Cogen România".

De altfel, în acest sens este și practica instanței supreme care, într-o decizie, a decis că "în orice acțiune în justiție, instanța este obligată să verifice calitatea părților, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.,,3

în ceea ce privește acțiunile în contencios administrativ, învederăm instanței de judecată dispozițiile art. 1 alin.(l) și alin.(2) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, " (l) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."

Astfel, din economia dispozițiilor legale citate, rezultă că, pentru a avea calitate procesuală activă în cadrul unui litigiu în contencios administrativ, reclamanta trebuie să facă dovada existenței unei vătămări.

Or, în prezenta cauză, reclamanta nu a făcut o astfel de dovadă, a unei vătămări ce i-ar fi fost produsă prin emiterea Ordinului nr.84/2013 și, mai ales prin cele 8 Decizii individuale emise de președintele ANRE.

într-o astfel de speță, calitate procesuală activă poate avea doar titularul dreptului, respectiv producătorii de energie electrică în congenerare, destinatari ai acestor acte administrative.

De altfel, unii dintre aceștia au și formulat cereri de chemare în judecată. cum este cazul ., Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, . și ..

Totodată, trebuie menționat faptul că, Meotodologia de determinare ȘI monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în congenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr._ a fost supusă consultării publice, fiind publicat pe site-ul ANRE ca document de discutie, în perioada 16 septembrie -16 octombrie 2013.

Mai mult decât atât, din documentele anexate prezentei intâmpinări. rezultă faptul că operatorii au fost consultați în permanență, ANRE organizând întâlniri de dicuții cu acesția, ocazie cu care au fost clarificate aspecte legate de aplicarea metodologiei menționate.

Deosebit de important, apreciem a fi menționat faptul că, la simpla lecturare a cererii de chemare, se poate observa faptul că, sub o formă mascată, în realitate. reclamanta Asociația P. "Cogen România" apără interesele . SRL. referindu-se în mod expres la Decizia nr.739/2014 emisă în sarcina acestei societăți, deși reclamanta pretinde că ar apăra interesele tuturor celor 8 societăți în discuție.

Oricum, dincolo de acest aspect, reclamanta nu a făcut dovada că societățile în discuție sunt memebre ale Asociației și nici faptul că acestea și-ar fi însușit demersul Cogen România.

Prin urmare, pentru a nu crea confuzie la instanța de judecată și, implicit. pentru ca ANRE să-și poată formula în mod corect și complet apărarea, apreciem că reclamanta trebuie să precizeze în mod expres calitatea în care a formulat prezenta acțiune în instanță.

Este adevărat că dispozițiile art. 2 alin.(l) lit.a) din Legea nr.554/2004 prevăd faptul că "sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate", însă reclamanta nu se subscrie condițiilor prevăzute de aceste dispoziții, nefăcând dovada că prin actele administrative contestate se vatămă un interes public și nici drepturile sau interesele unor persoane fizice determinate.

De altfel, așa cum vom arăta în prezenta întâmpinare, vătămarea va exista în patrimoniul populatiei, regăsindu-se în factura de energie electrică, dacă societătile vizate de actele administrative emise de ANRE nu vor restitui sumele stabilite în urma analizei de supracompensare care, reprezintă venituri încasate necuvenit .

Mai mult decât atât, reclamanta nu se încadrează nici în noțiunea de "organisme sociale interesate", în sensul dispozițiilor art.2 alin.(l) lit.s) din Legea nr.554/2004, care sunt definite ca

fiind "structuri neguvernamentale, sindicate, asociații, fundații și altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni sau, după caz, buna funcționare a serviciilor publice administrative". Astfel, din chiar cuprinsul statutului asociației, rezultă faptul că "Scopul înfiintării Asociatiei r ... ) este crearea de parteneriate cu persoane juridice. inclusiv cu autorităti publice. pentru facilitarea accesului la resurse financiare provenind din surse private și publice". Or, nu putem să nu ne întrebăm ce legătură ar putea exista între scopul declarat al acestei asociații și o protecție a "drepturilor diferitelor categorii de cetățeni" în accepțiunea legii contenciosului administrativ .

Nu în ultimul rând, apreciem a fi necesară precizarea potrivit căreia, Asociația P. Cogen România a formulat și cerere de suspendare a executării atât a Ordinului nr.84/2013, cât și a celor 8 decizii individuale, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr._, pe rolul Curtii de Apel București care, prin sentinta civilă nr. 2020/24.06.2014 a respins actiunea "ca fiind formulată de o reclamantă fără calitate procesulă activă".

Excepția lipsei de interes: o altă condiție a exercitării acțiunii civile, și inclusiv a celei în contencios administrativ, este aceea a existenței unui interes în promovarea respectivei acțiuni, în conformitate cu prevederile art.32 alin.(l) lit.d) Cod proc.civ.

Potrivit doctrinei, interesul semnifică "un profit sau un avantaj de ordin material sau moral pe care orice persoană trebuie să îl urmărească prin promovarea acțiunii civile,,4. Mai mult decât atât, interesul nu trebuie confundat cu dreptul sau pretenția afirmată, astfel că "Ceea ce caracterizează din punct de vedere procedural interesul de a uza de acțiune în justiție e principiul necesității practice a acțiunii și a autonomiei dreptului la acțiune, adică ideea că, dacă cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor jurisdicționale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.

în cazul acțiunilor în contencios administrativ, interesul poate fi atât public, cât și privat.

Astfel, în accepțiunea legii speciale a contenciosului administrativ, pnn interes legitim privat se înțelege "posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat", în timp ce interesul legitim public este definit ca fiind "interesul care vizează ordinea de drept și democratia constitutională, garantarea drepturilor, libertătilor și îndatoririlor fundamentale ale cetătenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autorităților publice" .

Astfel, în prezenta cauză, apreciem că reclamanta nu justifică niciun fel de interes. Cel mult, poate fi vorba, așa cum deja am arătat, de un interes personal al . SRL astfel încât, cu rea-credință, Asociația "Cogen România" pretinde că ar fi un apărător al drepturilor celor 8 producători în sarcina cărora au fost stabilite de către ANRE, în urma analizei de supracompensare, sume încasate cu titlu de venit necuvenit.

De altfel, în practica instanței supreme, s-a reținut faptul că "Este corectă soluția de respingere a acțiunii prin care reclamantul invocă interese ale unor terțe persoane"":

într-o altă speță, s-a stabilit faptul că "Reclamantul trebuie să justifice în persoana sa interesul de a promova acțiunea - cu îndeplinirea cumulativă a exigențelor acestui element necesar al dreptului la acțiune, și anume să fie legitim, să fie personal și direct, să fie născut și actual. Folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare trebuie să aparțină celui care recurge la acțiune, nefiindu-i îngăduit unei persoane (cu excepția situațiilor în care legiuitorul recunoaște expres legitimare procesuală activă altor persoane decât titularului dreptului - ceea ce nu este cazul reclamantei, astfel cum am arătat la punctul I al prezentei întâmpinări, n.ns.) - să apere interesul altei persoane ori interesul colectiv (apărarea colectivității fiind recunoscută unor organe ale statului sau unor organisme de specialitate.

Mai mult decât atât, nu poate fi vorba, sub nicio formă, de un pretins interes în apărarea drepturilor cetățenilor, cu atât mai mult cu cât, tocmai respectivele sume, încasate necuvenit de către cele 8 societăți comerciale, s-ar regăsi în costul facturii de energie electrică transmise către populație.

Excepția tardivității

în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (l) C.proc.civ., potrivit cărora" Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, (. . .). Actul procedural făcut peste termen este lovit de nulitate " .

a) Corelativ dispozițiile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea ȘI funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012 (în continuare "O.U.G. nr. 33/2007,,)8, stabilesc faptul că ordinele cu caracter normativ emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

b) C. general al contenciosului administrativ este stabilit pnn dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 - reglementare generală aplicabilă ori de câte ori nu există o lege specială care să stabilească o altă procedură pentru soluționarea litigiilor.

Cu alte cuvinte, legea contenciosului administrativ vine să stabilească regulile generale relative la procedura de judecată a litigiilor între autoritățile publice și persoanele vătămate în drepturile și interesele lor legitime prin emiterea de acte administrative. însă, așa cum corect s-a arătat în doctrină, atunci când o lege specială stabilește o altă procedură decât cea din legea generală, persoanele fizice sau juridice se vor putea, totuși, "adresa instanței de contencios administrativ în temeiul legii generale, prevederea privind procedura derogatorie fiind pe deplin aplicabilă" ".

Pe cale de consecință, normele din legea specială se vor aplica cu prioritate față de cele din reglementarea generală a contenciosului administrativ aducând modificări acesteia în măsura în care legiuitorul a considerat că anumite tipuri de raporturi de conflict între persoanele fizice sau juridice și o autoritate publică necesită din diverse rațiuni o altă reglementare decât dreptul comun în materie.

încă de la început menționăm că Legea nr. 160/2012 prm care a fost aprobată cu modificări și completări O.U.G. nr. 33/2007 este o lege organică, astfel încât faptul că aceasta cuprinde dispoziții din materia contenciosului administrativ nu contravine art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituția României. Mai mult decât atât, acest aspect legat de procedura adoptării legii vine să confirme intenția legiuitorului de a deroga de la normele de contencios administrativ cuprinse în Legea nr. 554/2004.

Totodată potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, competența stabilirii procedurii de judecată, printre care și fixarea unor termene înlăuntrul cărora poate fi exercitat dreptul la acțiune, aparține legiuitorului.

Astfel, prin derogare de la dispozițiile art. 11 alin.(4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, O.U.G. nr. 33/2007 stabilește un termen de introducere a cererilor prin care se solicită anularea unui act administrativ cu caracter normativ emis de către ANRE. în acest sens, art. 5 alin. (7) al acestei legi prevede că " Ordinele și deciziile emise de președinte în exercitarea atributiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București. în termen de 30 de zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Partea 1, respectiv de la data la care au fost notificate părților interesate."

Pornind de la noțiunea de" termen", care semnifică în limbajul juridic procesual fie o dată fixă, fie o durată, un interval de timp, o perioadă în care trebuie" să se facă sau să se întâmple ceva ori, dimpotrivă, nu trebuie să se facă sau să se întâmple ceva" solicităm Onoratei Curți să observe că, în speță, acțiunea formulată de reclamantă a fost promovată după expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv 30 de zile de la data la care Ordinul nr.84/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1 și, pe cale de consecință a intervenit decăderea.

Prin raportare la rolul termenelor, care este atât de a stimula participanții la judecată, imprimând dinamism procesului și descurajând inerția, cât și de a oferi un mijloc de protecție a dreptului la apărare," facem precizarea că termenul maxim în care persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate formula cerere în contencios administrativ împotriva unui ordin emis de președintele ANRE este de 30 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României. Partea 1.

Nerespectarea termenului, respectiv formularea cererii după expirarea sa, atrage sanctiunea implacabilă și obligatorie a decăderii din dreptul de a mai formula actiune peste termen, manifestându-se astfel efectul extensiv al decăderii, acela de a atrage incidența inerentă a "sancțiunii-consecință" și, corelativ a nulității necondiționate a actului tardiv.

Excepția tardivității, în raport de criteriul efectului urmărit, este o excepție peremptorie pentru că, odată admisă, are drept consecință respingerea cererii făcute cu nesocotirea termenului prescris de lege.

Doctrina juridică de specialitate a definit "decăderea" ca fiind acea sancțiune procesuală care constă în pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini orice alt act de procedură, dacă nu a fost respectat termenul imperativ prevăzut de lege. Prin urmare, sancțiunea decăderii intervine în cazul în care prin lege este stabilit un termen procedural fix, imperativ și absolut pentru săvârșirea unui anumit act de procedură sau pentru exercitarea unui drept iar partea interesată a lăsat să expire acel drept fără să beneficieze de el.

Așadar, se poate concluziona că dispozițiile O.U.G. nr. 33/2007, instituie un contencios administrativ special, derogator sub unele aspecte de la dispozițiile Legii nr. 554/2004. Astfel dispozițiile art. 5 alin. (5) din O.U.G. nr. 33/2007 stabilesc faptul că "în exercitarea atribuțiilor de reglementare, reglementările de interes general se aprobă prin ordine ale ANRE și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea P", iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, ordinele emise de președinte în exercitarea atributiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activitătii de producere a energiei electrice și termice în congenerare de înaltă eficientă care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr.735, Partea 1 din data de 28 noiembrie 2013.

în considerarea dispozițiilor legale invocate în antecedență, facem mențiunea că reclamanta a formulat actiune împotriva Ordinului nr.84/2013 la data de 30.04.2014 (astfel cum rezultă din informațiile detaliate despre dosar de pe portalul Ministerului Justiției - Curtea de Apel București

Cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă a fost înregistrată la data de 30.04.2014), după aproape 4 luni de la data expirării termenului înăuntrul căruia putea fi contestat ordinul, prin urmare, rezultă că, în această speță, reclamanta a introdus contestația la instanța competentă după expirarea termenului de 30 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Este de domeniul evidenței că termenul de 30 de zile calendaristice înăuntrul căruia reclamanta avea posibilitatea să depună contestația la instanța competentă, s-a împlinit în data de 31.12.2013 și, raportat la faptul că acțiunea reclamantei a fost înregistrată în data de 30.04.2014 (conform portal.just.ro), solicităm Onoratei Curți să constate că acțiunea reclamantei este tardiv introdusă.

Pe fondul cauzei

a) Conform art. 194 alin. (1) lit. (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene "în contextul instituirii și al funcționării pieței interne și din perspectiva necesității de a conserva și îmbunătăți mediul, politica Uniunii în domeniul energiei urmărește. în spiritul solidarității între statele membre:

(c) să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile;

în vederea respectării prevederilor documentelor de protecție a mediului. respectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și pentru diversificarea surselor de producere și a resurselor energetice primare utilizate, conducând la reducerea dependenței de importurile de resurse primare și creșterea siguranței energetice ale unei țări Uniunea Europene a adoptat Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei care definește cogenerarea de eficiență înaltă, la art.3 alin.Ii), în sensul stabilirii criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru ca o cogenerare să fie cu randament înalt, precizând totodată că, promovarea acesteia, pe baza cererii de energie termică utilă, este o prioritate comunitară în direcția realizării de economii de energie primară și poate constitui o componentă importantă în respectarea Protocolului de la Kyoto.

Mai mult, prin această directivă, Uniunea Europeană a recomandat țărilor membre luarea unor măsuri de stimulare a dezvoltării instalațiilor eficiente de cogenerare ținând seama de efectele favorabile asupra mediului ambiant, programele de sprijin ce vor fi elaborate pentru promovarea cogenerării trebuind să se concentreze în principal pe sprijinirea cogenerării pe baza unei cereri de energie termică și energie de răcire, care pot fi justificate din punct de vedere economic. Dintre mecanismele de sprijin pentru cogenerare ce pot fi adoptate de statele membre la nivel național sunt: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, certificate verzi și programe de sprijin direct al prețurilor.

) Directiva 2004/8/CE a fost transpusă în legislația natională prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă.

Prin centralele de cogenerare, atât energia electrică cât și termică este produsă cu randamente globale superioare de producție, care permit realizarea de economii de resurse primare față de producerea separată a energiei electrice și termice și implicit reducerea emisiilor de C02

Prin HG nr. 219/2007 a fost instituită "Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență".

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență reprezintă un mecanism dezvoltat la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea de către fiecare stat membru a țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Schemele de sprijin diferă de la o țară la alta în cadrul UE ..

Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania) a fost autorizată de Comisia Europeană ca fiind compatibilă cu piața comună, în conformitate cu prevederile Art, 87 alin. (3) lit. (c) din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085. Autorizatia a fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.201 O.

. a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc în data de 1 aprilie 2011.

c) Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009, privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență propusă instituie un mecanism de sprijin transparent prin care se urmărește acoperirea diferentei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficientă și pretul de vânzare al acesteia. în baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică și termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh), produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată în rețelele electrice ale Sistemului Energetic Național, o sumă de bani denumită "bonus".

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei și are în vedere analiza costurilor activității de producere în cogenerare de înaltă eficiență și a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare și a energiei termice produse în cogenerare.

Potrivit prevederilor arte 4 din HG nr.1215/2009 "ANRE elaborează, in termen de 5 luni de la data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, cadrul de reglementare subsecvent necesar pentru implementarea schemei de sprijin".

Totodată, potrivit dispozițiilor art.5 din același act normativ "La elaborarea cadrului de reglementare prevăzut la art. 4, ANRE urmărește:

a) comercializarea energiei electrice produse in cogenerare de înaltă eficiență pe piața

concurențială de energie electrică;

b) preluarea energiei electrice produse in cogenerare de înaltă eficiență, care nu a fost comercializată pe piața concurențială de energie electrică, prin contracte reglementate. in limita cererii de energie electrică aferentă contractelor reglementate:

c) promovarea investițiilor in centralele de cogenerare de înaltă eficiență, prin avizarea prealabilă de către ANRE a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor de cogenerare. in limita de capacitate electrică prevăzută la art. 9 alin. (1):

d) asigurarea continuității in alimentarea cu energie termică a consumatorilor la prețuri rezonabile" .

Mai mult, potrivit prevederilor art.6 lit.g), "C. de reglementare elaborat de ANRE conține cel puțin următoarele reglementări:

g) metodologia de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare".

In conformitate cu prevederile art. 23 din HG nr. 1215/2009 .. (1) Anual, în cursul trimestrului IV, ANRE analizează costurile și veniturile aferente activității de producere a energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență, respectiv a energiei termice produse în cogenerare, estimate pe anul următor pentru fiecare producător care beneficiază de schemă de

sprijin.

(2) în cazul în care, la analiza prevăzută la alin. (1). se constată că din aplicarea schemei de sprijin pe anul următor este estimată înregistrarea unei supracompensări a activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, ANRE poate diminua pentru anul următor valoarea bonusului stabilită în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3).

(3) în cazul în care, la analiza prevăzută la alin. (1), se constată amortizarea completă a

centralei de cogenerare, nu se mai acordă bonus".

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 24 din HG nr. 1215/2009 ,. (1) în termen de 3

luni de la sfărșitul fiecărei perioade de evaluare a supracompensării, ANRE analizează dacă prin aplicarea schemei de sprijin pe perioada respectivă producătorii de energie electrică și termică în cogenerare au înregistrat o supracompensare a activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare sau dacă afost acordat un bonus necuvenit.

(2) în cazul în care se constată supracompensarea activității sau acordarea unui bonus necuvenit, ANRE comunică, în termenul prevăzut la alin. (1), producătorului de energie electrică și termică în cogenerare cuantumul supracompensării/bonusului necuvenit, producătorul având obligația de a vira cuantumul sumei comunicate în contul Companiei Naționale "Transelectrica"" ¬S.A./Societății Comerciale OPCOM - S.A. în termen de 15 zile de la comunicare".

ANRE, ca autoritate de reglementare, emite acte administrative în baza unei delegări conferite de lege în mod expres. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 160/2012. obiectul de activitate al subscrisei pârâte rezidă în elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor.

De asemenea, potrivit prevederilor art.9 alin.(1) lit.x) din OUG nr.33/2007. ANRE "aprobă reglementările în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, al promovării cogenerării de înaltă eficiență și al promovării eficienței energetice la clienții finali și monitorizează modul de aplicare a acestora de către operatorii din sectorul energiei electrice, precum și eficiența sistemelor de promovare în îndeplinirea obiectivelor propuse, în conformitate cu legislația specifică".

Astfel, în realizarea atribuțiilor ce-i revin, ANRE este instituție îndrituită în privința reglementării unei metodologii de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus.

Schema de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficientă este un mecanism dezvoltat pentru atingerea, la nivelul Uniunii Europene, a obligatiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Analizand actele normative ce au incidență în speța pendente, este de remarcat faptul că actul primordial îl constituie HG 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.

în spiritul prevederilor H.G. 1215/2009 și în considerarea celorlalte acte normative invocate în antecedență, a fost emis Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013, cu completările ulterioare, prin care a fost aprobată Metodologia de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus.

Potrivit prevederilor art. 24 alin.(2) din HG nr.1215/2009, producătorii care au înregistrat supracompensare au obligația de a vira cuantumul sumei respective în contul CN Transelectrica S.A.! .. în termen de 15 zile de la primirea comunicării ANRE.

Totodată, art. 17 alin. (5) din Ordinul președintelui ANRE nr. 116/2013 privind aprobarea Regulamentului privind stabilirea modului de colectare a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, prevede faptul că, în cazul în care un producător nu a achitat integral către administratorul schemei de sprijin, plătește producătorului diferența dintre valoarea facturilor emise de producător și obligațiile de plată ale producătorului referitoare schema de sprijin.

în acest context, obligatia producătorilor care au înregistrat o supracompensare de a restitui administratorului schemei de sprijin sumele aferente supracompensării își are fundamentul chiar în actul normativ emis de Guvernul României, intentia legiuitorului fiind aceea de a creea un cadru legal care să asigure reguli uniforme pentru toti producătorii, inclusiv cele 8 societăti în spetă.

Ca urmare a analizei de supracompensare efectuată de direcția de specialitate din cadrul subscrisei ANRE, au fost emise cele 8 decizii privind supracompensarea activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferente perioadei de evaluare 2011-2013 pentru centrale aparținând celor 8 producători de energie în cogenerare de înaltă eficiență.

Așadar, având în vedere circumstanțele factuale și legale prezentate în antecedență, este de domeniul evidenței că celor 8 societăți comerciale le sunt opozabile prevederile actelor normative menționate, motiv pentru care Onorata Curte va constata caracterul vădit neîntemeiat al susținerilor reclamantei, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează.

II. Cu referire expresă la pretinsele motive de anulare a Ordinului nr.84/2013 și a celor 8 decizii individuale, invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată.

în primul rând învederăm instanței de judecată faptul că, deși suntem în cadrul unei cereri de anulare a unui act administrativ, în structurare a cererii de anulare formulate, reclamanta se referă la "cazul bine justificat" și "paguba iminență". însă, având în vedere că cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate a format obiectul unui alt dosar. nr._ . soluționat deja în fond de Curtea de Apel București (așa cum am arătat la punctul 1 al întâmpinării), presupunem că este vorba de o "scăpare" din partea reclamantei și nu de faptul că ar putea face confuzie între cele două instituții ale contenciosului administrativ, respectiv suspendarea executării și anularea unui act administrativ.

Referitor la critica reclamantei potrivit căreia ANRE nu a respectat termenul de 5 luni instituit de art. 4 din HG nr.l215/2009, menționăm faptul că acest termen este un termen de recomandare, nefiind prevăzută o sancțiune în cazul nerespectării acestuia.

Mai mult decât atât, dispozițiile art. 4 se referă în mod generic la "cadrul general de reglementare subsecvent necesar pentru implementarea schemei de sprijin",

Totodată, la art.6 din HG nr.1215/2009 nu prevede, în mod expres, termene în care trebuie elaborate fiecare dintre cele 12 proceduri/regulamente/metodologii.

în altă ordine de idei, reclamanta nu dovedește că prin nerespectarea acestui termen de recomandare ANRE i-ar fi revocat vreo vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea Ordinului nr.84/2013.

Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 3 lit.k) din HG nr.1219/2009. perioada de evaluare a supracompensării este definită ca fiind "perioada determinată de timp de un an. care este luată în considerare la analiza supracompensării sau a bonusului necuvenit: prin excepție. prima perioadă este de 3 ani".

Prin urmare, contrar susținerilor reclamantei, nu este vorba de o retroactivare a dispozițiilor Ordinului în discuție, ci de o reglementare emisă de ANRE în virtutea competențelor legale ce-i revin, cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale.

De asemenea, HG nr.1215/2009 prevede în mod expres această primă perioadă ca fiind de 3 ani.

Totodată, precizăm că nu se poate vorbi despre efectul retroactiv al Ordinului nr.84/2013 emis de președintele ANRE, acesta producând efecte exclusiv pentru viitor, analiza supracompensării și restituirea valorilor identificate ca încasate suplimentar fiind o obligație prevăzută în Decizia CE nr. C (2009) 7085 de aprobare a schemei de ajutor de stat, transpusă în H.G. nr. 1215/2009.

Pe de altă parte, analiza de supracompensare pentru pnma perioadă de evaluare (O 1.04.20 11- 31.12.2013) a fost efectuată în baza prevederilor Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus. aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013, cu completările ulterioare, utilizând informațiile transmise de către cei 8 operatori, conform cerințelor din machetele de raportare. Prevederile Ordinului președintelui ANRE nr. 84/2013 nu se aplică retroactiv, așa cum se arată în actiunea formulată de către reclamantă, ci pentru perioada de evaluare anterioară anului în care se efectuează analiza de supracompensare în conformitate cu prevederile H.G. nr.1215/2009.

Este foarte important de precizat că, la art.26 alin 3 din Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013, cu completările ulterioare, este specificat faptul că prima perioadă de evaluare a supracompensării include anii 2011, 2012, 2013.

c) Unul din scopurile schemei este să creeze condiții de înlocuire prin investiții a centralelor neperformante cu centrale de cogenerare moderne, dimensionate corespunzător specificului cererii de energie termică utilă, astfel:

oproducătorii care prestează serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică, în baza prevederilor contractului de delegare a gestiunii, pot realiza investiții. în acest mod beneficiind de recunoașterea acestora în baza reglementată a activelor (BAR). Pentru mijloacele fixe care sunt concesionate, ANRE recunoaște drept costuri eligibile costurile cu redevența. Producătorii aflați în această situație nu sunt îndreptățiți la o rentabilitatea a BAR din moment ce nu dețin mijloacele fixe respective. și deci nu au înregistrate cheltuieli pentru constituirea lor. în această situație se află mai mulți producători, prevederile Ordinului nr.84/20 13 fiind aplicate unitar tuturor acestora fără a discrimina Dalkia Termo Prahova, așa cum pretinde reclamanta; producătorilor care exploatează unități de producere în cogenerare aflate aproape de sfârșitul perioadei de amortizare, prin accesarea schemei li s-a creat posibilitatea de a demara investiții necesare înlocuirii treptate a instalații lor. inclusiv prin perioada de "grație" de trei ani.

Veniturile și categoriile de costuri considerate eligibile în analiza de supracompensare a activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență sunt cele luate în calcul la determinarea bonusului de referință, conform prevederilor Ordinului președintelui ANRE nr. 3/2010 privind aprobarea Metodologiei de stabilire și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă și livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiva bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficiență. cu modificările și completările ulterioare.

e) în conformitate cu punctul 2.2 și punctul 2.3. alin. (6) și (11) din Decizia Comisiei

Europene nr. C(2009)7085 din 17.09.2009 de autorizare a schemei de promovare a cogenerării de înaltă eficiență, obiectivul schemei de sprijin îl constituie promovarea sistemelor de cogenerare de înaltă eficiență a energiei termice și energiei electrice, iar domeniul de aplicare a schemei de sprijin îl reprezintă capacitățile de cogenerare ce îndeplinesc condiția ca energia electrică să tie produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.

Bonusul este acordat strict pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, nu și pentru cea produsă cu eficiență scăzută. în consecință. în analizele de ante-supracompensare/supracompensare se iau în calcul veniturile/costurile aferente strict producției de energie termică și electrică de înaltă eficiență. în cuprinsul metodologiei sunt precizate modalitățile de departajare din totalul veniturilor/costurilor considerate eligibile, înregistrate de producător. a celor ocazionate de producerea energiei termice și electrice de înaltă eficiență.

1) Referitor la solicitarea reclamantei privind includerea în provizioanelor în costurile avute în vedere de ANRE la analiza supracompensării, precizăm faptul că, provizioanele se constituie pe baza cheltuielilor viitoare, potențiale, însă sunt destinate să acopere anumite pierderi sau cheltuieli a căror cauza este precisă și asupra cărora există o incertitudine în ceea ce privește marimea sau data producerii lor. Prin urmare, contrar susținerilor reclamantei, provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri și cheltuieli pe care evenimente survenite sau în curs de desfășurare le fac probabile și al căror obiect este determinat cu precizie, dar a căror realizare este incertă.

Provizioanele nu reprezintă costuri realizare efectiv pentru activitatea de producere a energiei electrice și termice în cogenerare. Ele pot fi recunoscute drept costuri. după caz, în momentul în care sunt realizate efectiv, ceea ce nu s-a demonstrat în cazul petentei. Provizioanele a căror realizare este incertă pot fi generatoare de pierderi, care prin mecanismul schemei de sprijin nu pot fi considerate eligibile și nu pot fi acoperite prin ajutorul de stat acordat în cadrul acestei scheme. Modul de finanțare a investițiilor, inclusiv a investițiilor de conformare, este o decizie managerială și nu poate fi legată strict de cheltuielile cu provizioanele.

Subliniem faptul că bonusul primit de producătorul de energie electrică și termică în cogenerare este un ajutor de stat, iar fondurile necesare schemei de sprijin se constituie prin încasarea lunară a contribuției pentru cogenerare de la toți consumatorii de energie electrică și, deci. nu pot acoperi neîncasările petentei, acestea fiind rezultatul unor decizii manageriale.

Prin aplicarea mecanismului de supracompensare prevazut de HG 1215/2009 se asigură gestionarea corectă și eficientă a banului public.

Legalitatea celor 8 Decizii individuale rezidă din aplicarea dispozițiilor art. 72 alin.(l) din Legea nr. 123/2012, ale art art.24 din Hotărîrea Guvernului nr._, cât și din cele ale Ordinului președintelui ANRE nr.84/2013.

Mai mult decât atât, Ordinul 84/2013, a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr, 735 din 28 noiembrie 2013, intrând în vigoare la aceiași dată, motiv pentru care acesta are forta juridică a unei legi, fiind opozabil tuturor participantilor la piata de energie, inclusiv celor 8 operatori ""apărati" de Asociatia ""Cogen Romînia", ori, după cum se cunoaște nemo censetur ignorare legem!

Astfel, ne întrebăm, retoric evident, oare, în opuna reclamantei, cum ar fi trebuit să calculeze subscrisa ANRE valoarea supracompensării, oare ignorând prevederile unui act de legislatie secundară emis de ea înseși, așa cum în mod vădit eronat pretinde reclamanata?!!

h) Deși ne aflăm în cadrul unei cereri de anulare a unor acte administrative. având în vedere că reclamanta atrage atenția asupra "consecințelor dramatice" ale executării actelor emise de ANRE, subliniem faptul că, supracompensarea constatată pentru cei 8 operatori, în urma aplicării prevederilor Ordinului președintelui ANRE nr. 84/2013, reprezintă un venit necuvenit care, dacă nu ar fi restituit administratorului schemei de sprijin, ar împovăra exagerat și ilegal plătitorii de contributie pentru cogenerare!!!

Prin urmare, contrar susținerilor reclamantei, tocmai nerestituirea sumei stabilite în urma supracompensării, venit necuvenit pentru cei 8 operatori, ar fi de natură să producă un prejudiciu în patrimoniul populației, ce se va regăsi în factura de energie electrică.

De asemenea, se solicită înlăturarea susținerii reclamantei în sensul că "intrare a Operatorilor membri ai Asociației Cogen în incapacitate de plată" care s-ar datora plății cunatumului aferent supracompensării, având în vedere faptul că, pe de o parte, este o afirmație nedovedită iar, pe de altă parte, chiar și operatorii membri ai Asociației Cogen trebuie să respecte dispozițiile imperative atât ale legislației primare, cât și ale celei secundare din domeniul energiei electrice.

Nerestituirea sumelor încasate necuvenit de către societătile în discutie, către operatorul . conduce la blocarea activitătii acestuia, deci a întregului sistem energoenergetic din România, ceea c ear produce consecine deosebit de grave atât la nivelul producătirlor de energie dar mai ales, la nivelul întregii populatii a României.

Mai mult decât atât, pentru a fi îndeplinită această condiție, a existenței unei pagube iminente, este de subliniat faptul că pretinsul prejudiciu trebuie să se producă în patrimonial reclamantei și nu al unor terte persoane, așa cum invocă reclamanta.

Referitor la invocarea de către reclamantă a termenului de 15 zile instituit în sarcina operatorilor pentru a restitui sumele încasate necuvenit și stabilite ca atare în urma analizei de supracompensare, subliniem faptul că acesta este un termen legal, imperative, iar cei 8 operatori în discuție au obligația respectării acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin.(l) din HG nr.1215/2009, potrivit cărora "în cazul în care se constată supracompensarea activitătii sau acordarea unui bonus necuvenit. ANRE comunică. în termenul prevăzut la alin. (l).

în cogenerare cuantumul termică șielectrică energie de producătoruluisupracompensării/bonusului necuvenit. producătorul având obligatia de a vira cuantumul sumei comunicate în contul Companiei Nationale "Transelectrica" - SA. Societătii Comerciale OPCOM - SA. în termen de 15 zile de la comunicare".

Prin urmare, este vorba de un termen imperativ, iar respectarea acestuia este obligatorie și, cu atât mai mult nu poate fi invocat drept motiv de anulare a actelor administrative contestate.

în concluzie, față de toate argumentele menționate în prezenta întâmpinare, rugăm instanța de judecată, în situația în care va trece peste excepțiile invocate de ANRE în prezenta întâmpinare, să respingă cererea formulată de reclamantă prin care solicită anularea Ordinului nr.84/2013 și a celor 8 Decizii, emise de subscrisa ANRE.

în drept au fost invocate prevederile:

art. 201-205 C. proc. civ.

• Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012;

• O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012;

• Hotărîrea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.

• Ordinul președintelui ANRE nr.84/20 13 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în congenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus.

La data de 12.11.2014 (f. 148), . a formulat cerere de intervenție principală, solicitând anularea Ordinului ANRDE nr. 84/2013 și anularea deciziei nr. 741/28.03.2014.

În motivare, s-au arătat următoarele:

Reclamanta (în calitate de structură asociativă de apărare a intereselor energeticienilor), după îndeplinirea Procedurii Prealabile impuse prin prev. alin. (1) al art. 7 din Legea 554/2004 (solicitând revocarea Ordinului Președintelui ANRE nr. 84/2013) - a chemat în judecata autoritatea tutelară în materie la nivel național A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

În contextul sus-menționat arată că este direct interesată în anularea acestui act administrativ (Ordinul Președintelui ANRE nr. R4/20 I 3 )-- pe care îl consideră nelegal și profund injust pentru noi - întrucât în baza lui a fost emis un act administrativ (Decizia nr. 741/2RJJ320 14) adresat DIRECT NOUĂ și care ne produce un prejudiciu însemnat (6.574.430 lei), pe fondul situației financiare deosebit de precare a societății noastre (aflate în insolvență).

De aceea, având în vedere cele prezentate mai sus se solicită admiterea în principiu cererea de interventie formulată pe fond să fie admisă, iar prin hotărârea ce veți pronunța instanța să dispună ANULAREA Ordinul Președintelui ANRE nr. 84/2013.

În drept au fost invocate prevederile art. 61-67, art. 194, și arte 453 din Legea_. (N.C.P.Civ.) Legea 554/2004 alin. (1), art. 77 din Legea nr._.

Curtea constată că se impune cu prioritate soluționarea excepției lipsei calității procesuale active, care înglobează și chestiunea interesului personal, în vreme ce excepția tardivității nu este în stare de judecată, în raport de situațiile juridice intervenite după închiderea dezbaterilor și care nu pot fi luate în considerare de Curte la pronunțarea prezentei decizii.

Analizând în condițiile art. 248 alin.1 NCPC cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active, Curtea constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 76 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, 1) Prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în centrale de cogenerare, precum și pentru activitatea prestată de operatorul pieței de energie electrică se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și protecția mediului, precum și o cotă rezonabilă de profit.

(2) Metodele de formare a prețurilor reglementate pentru energia termică și a măsurilor de sprijin pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivel național se stabilesc pe bază de hotărâre a Guvernului.

(3) Metodologiile de reglementare a prețurilor și tarifelor se aprobă de autoritatea competentă, după parcurgerea procedurii de consultare publică.

Pentru punerea în aplicare a acestei dispoziții legale a fost emisă HG nr. 1215/7.10.2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă. Potrivit art. 4 din acest act normativ, ANRE elaborează, în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cadrul de reglementare subsecvent necesar pentru implementarea schemei de sprijin, iar potrivit art. 6, cadrul de reglementare elaborat de ANRE conține cel puțin următoarele reglementări: g) metodologia de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare.

Potrivit art. 23 din HG nr. 1215/2009, (1) Anual, în cursul trimestrului IV, ANRE analizează costurile și veniturile aferente activității de producere a energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență, respectiv a energiei termice produse în cogenerare, estimate pe anul următor pentru fiecare producător care beneficiază de schemă de sprijin.

(2) În cazul în care, la analiza prevăzută la alin. (1), se constată că din aplicarea schemei de sprijin pe anul următor este estimată înregistrarea unei supracompensări a activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, ANRE poate diminua pentru anul următor valoarea bonusului stabilită în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3).

(3) În cazul în care, la analiza prevăzută la alin. (1), se constată amortizarea completă a centralei de cogenerare, nu se mai acordă bonus.

De asemenea, potrivit art. 24, (1) În termen de 3 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de evaluare a supracompensării, ANRE analizează dacă prin aplicarea schemei de sprijin pe perioada respectivă producătorii de energie electrică și termică în cogenerare au înregistrat o supracompensare a activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare sau dacă a fost acordat un bonus necuvenit.

(2) În cazul în care se constată supracompensarea activității sau acordarea unui bonus necuvenit, ANRE comunică, în termenul prevăzut la alin. (1), producătorului de energie electrică și termică în cogenerare cuantumul supracompensării/bonusului necuvenit, producătorul având obligația de a vira cuantumul sumei comunicate în contul Companiei Naționale "Transelectrica" - S.A./Societății Comerciale OPCOM - S.A. în termen de 15 zile de la comunicare.

În temeiul acestor dispoziții legale a fost emis Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, publicat în M.Of. nr. 725/28.11.2013.

În temeiul acestui ordin, a cărui anulare se solicită în prezenta cauză, au fost emise următoarele acte administrative cu caracter individual:

1. Decizia nr. 737/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 95 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 820.045 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET A. Lignit aparținând ., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

2. Decizia nr. 738/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 43 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 53.742.755 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET Govora aparținând ., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

3. Decizia nr. 739/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 100 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 22.762.823 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET Brazi aparținând . SRL, beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

4. Decizia nr. 740/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 105 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de_ lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET București Sud aparținând ., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

5. Decizia nr. 741/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 112 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 6.574.430 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET O. I aparținând ., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

6. Decizia nr. 742/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 56 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 2.631.495 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET B. aparținând ., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

7. Decizia nr. 743/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 69 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 63.467.054 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala ROMAG TERMO aparținând Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta T.-S., beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

8. Decizia nr. 744/28.03.2014 emisă de Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (f. 83 și urm.), prin care, în temeiul art. 24 din HG nr. 1215/2009 și al Ordinului Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013, s-a aprobat valoarea de 357.095 lei a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență aferentă perioadei de evaluare 2011 – 2013, pentru centrala CET G. aparținând . SA, beneficiară a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.

Reclamanta Asociația P. COGEN ROMÂNIA SA solicită, prin cererea dedusă judecății, anularea Ordinului Președintelui ANRE nr. 84/2013, criticând pentru nelegalitate Metodologia (aprobată prin acest Ordin) de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice, arătând, în esență, că aceasta are caracter retroactiv și nu asigură o compensare justă a costurilor producătorilor de energie, care sunt prejudiciați prin aplicarea acestui act normativ; totodată, se critică deciziile individuale menționate anterior, ca acte subsecvente, de aplicare a Metodologiei menționate, fără a fi formulate critici distincte cu privire la aceste Decizii.

În combaterea excepției lipsei calității procesuale active, ridicată de pârâta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, reclamanta Asociația P. COGEN ROMÂNIA a depus la dosar următoarele înscrisuri:

a) actul constitutiv al Asociației Profesionale COGEN ROMÂNIA, din care rezultă că anumite societăți comerciale care desfășoară activități de producere a energiei termice (printre fondatori se află și o parte din destinatarii deciziilor individuale contestate în prezenta cauză, respectiv E. O. SA, CET A. SA, CET GOVORA SA), asociație constituită în condițiile OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și care, între altele, și-a propus să promoveze proiecte de acte normative în vederea asigurării dezvoltării capacităților de cogenerare din țară;

b) statutul Asociației Profesionale COGEN ROMÂNIA;

c) actul adițional la statut, autentificat sub nr. 2938/6.12.2013 la BNP B. C.-M.;

d) Hotărârea nr. 60/4.03.2014 a Adunării Generale a Asociaților reclamantei, prin care s-a hotărât ca asociația reclamantă să acționeze în vederea schimbării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență, prin modificarea HG nr. 219/2007 și nr. 1215/2009, precum și pentru suspendarea aplicării Metodologiei aprobate prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 84/2013.

În acest scop, Consiliul Director a fost împuternicit să formuleze, în numele Asociației, ,orice plângeri, cereri, contestații etc. în fața oricăror autorități publice și instanțe judecătorești, pentru a obține, după caz: revocarea, anularea, suspendarea ori modificarea tuturor sau doar a unora dintre actele normative menționate (…)ˮ (art. 5 lit.a);

e) încheierile civile nr. 5771/20.11.2014 și nr. 9192/12/12.2013 ale Judecătoriei Râmnicu-V., prin care s-a luat act de modificările aduse statutului și actului constitutiv ale reclamantei.

Potrivit art. 36 NCPC, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Calitatea procesuală activă presupune prin urmare existența unei identități între persoana reclamantului și cel care se pretinde titularul dreptului afirmat.

În materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă trebuie raportată, în contextul prezentei cauze, la urmatoarele dispoziții cuprinse în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

Art. 1 (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Art. 2 lit. r) interes legitim public constituie interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;

Art. 8 (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

(1^1) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Totodată, potrivit art. 37 NCPC, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru păstrarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale, sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup sau general.

În raport de circumstanțele de fapt expuse, nu sunt îndeplinite condițiile normelor juridice menționate, iar reclamanta nu are calitate procesuală activă.

Reclamanta contestă Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, precum și Deciziile Președintelui ANRE, prin care s-au stabilit obligații concrete în sarcina unor subiecte individuale de drept, respectiv în sarcina anumitor societăți comerciale care desfășoară activități de producere a energiei termice.

În sensul dispozițiilor menționate, numai aceste societăți au interes personal și calitate procesuală activă să conteste actele administrative menționate, precum și actele administrative normative care au stat la baza lor și de care se consideră prejudiciate.

Calitatea procesuală activă, astfel recunoscută de Legea contenciosului administrativ în favoarea destinatarilor actelor (deciziilor) contestate, nu poate fi însă transferată altui subiect de drept ori altei entități colective prin calea unei decizii de tip asociativ ori convențional, întrucât se opun, pe de-o parte, Legea nr. 554/2004, care definește clar și în termeni imperativi cine are (și implicit cine nu are) calitate procesuală activă, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 37 NCPC, care prevăd în mod ferm că numai în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru păstrarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale, sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup sau general.

Așadar, constituirea unei asociații ori a altei entități de tip societar (cu sau fără personalitate juridică), chiar cu scopul – astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, anterior menționate – de a contesta în locul fondatorilor anumite acte administrative nu este de natură să confere calitate procesuală activă noii entități, în lipsa unei dispoziții legale exprese care să o abiliteze în acest sens, pentru a acționa în apărarea unui interes de grup ori general. E.g., legea permite organizațiilor sindicale să introducă cereri în numele și pe seama membrilor de sindicat (cf. și Cas., dec. în interesul legii nr. 1/2013), ori asociațiilor profesionale să introducă anumite acțiuni pentru protejarea intereselor consumatorilor, însă în lipsa unei astfel de abilitări legale, transferul calității procesuale active către o entitate asociativă, care să preia astfel funcțiile unei coparticipări procesuale active, nu este posibilă. Desigur, trebuie distinsă net problema dedusă judecății de față, a conferirii calității procesuale active către Asociația P. COGEN ROMÂNIA, de problema reprezentării în proces, care nu s-a ridicat în cauză.

Astfel, de vreme ce Asociația P. COGEN ROMÂNIA nu este destinatarul deciziilor contestate și nici nu este prejudiciată în mod direct, personal de actele (normativ și individuale) contestate – chiar mai mult, anumite societăți componente ale asociației au introdus în nume propriu acțiuni împotriva deciziilor care le privescv – se impune concluzia că aceasta nu este o persoană vătămată, în sensul Legii contenciosului administrativ, și nu are calitate procesuală activă în cauză.

Totodată, ipoteza interesului legitim public este exclusă, neregăsindu-se în cauză un interes de natura celui menționat de art. 2 lit.r) din Legea nr. 554/2004, ci doar un interes de grup, cu puternice caractere particulare, iar dispozițiile art. 8 alin.1¹ din aceeași lege sunt univoce, în sensul că lipsa interesului personal și a calității procesuale active nu poate fi complinită prin invocarea generică a unui interes legitim public care nu este consecința directă și necesară a încălcării interesului personal al reclamantului.

Așa fiind, în temeiul art. 248 alin.1 cu referire la art. 36 – 37 NCPC, al art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale active, cu consecința respingerii cererii, ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Asociația P. COGEN ROMÂNIA.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația P. Cogen România cu domiciliu procesual ales la Gusu și Asociații, cu sediul în București, sector 1, .. 4-6, . cu pârâta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei cu sediul în București, sectro 2, .. 3 și cu intervenienta principală S.C. E. O. S.A. prin administrator judiciar – CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA, Filiala Bihor S.P.R.L., cu sediul în O., .. 24, ., ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Disjunge cererea de intervenție principală formulată de ., prin administrator judiciar, și dispune formarea unui nou dosar. Acordă termen pentru continuarea judecății în acest dosar la data de 30.06.2015, ora 9.00, pentru când se va cita intervenientul principal (reclamant în noul dosar) și pârâta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, reclamanta cu mențiunea de a depune, în dublu exemplar, o cerere de chemare în judecată motivată în fapt și în drept și cu respectarea tuturor dispozițiilor 62 alin.1 cu referire la art. 194 NCPC, sub sancțiunea anulării.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 19.05.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

L. G. ZidaruRamona O.

Red. L.Gh.Z./tehnored. R.O./5 ex./

← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1800/2015....		Conflict de competenţă. Sentința nr. 1162/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţia de a face. Decizia nr. 1994/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 3842/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Sentința nr. 581/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1800/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Conflict de competenţă. Sentința nr. 1162/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 1104/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Sentința nr. 1492/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Despăgubire. Sentința nr. 1534/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI