Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr. 1166/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1166/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 987/122/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1166
Ședința publică de la 26 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Judecător D. C. V.
Judecător D. G. S.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți ORAȘUL MIHĂILEȘTI PRIN PRIMAR, C. L. AL ORAȘULUI MIHĂILEȘTI și C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 630/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Ș. G. și intimata-pârâtă . SRL.
Dezbaterile asupra cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 15 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 22 ianuarie 2015, la data de 29 ianuarie 2015, la data de 05 februarie 2015, 12 februarie 2015, 19 februarie 2015 și la data de 26 februarie 2015, data prezentei, când, în aceeași compunere, Curtea a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 30.04.2013 sub nr._ reclamantul Ș. G. a chemat în judecată pârâții Orașul Mihăilești prin Primar, C. L. al Orașului Mihăilești, C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. și S.C. R. C. GMBH S.R.L. solicitând în principal, în cazul în care se va aprecia că primele două acte de la pct.2.a de mai jos nu mai produc efecte juridice și/sau că nu este necesară anularea lor prealabilă, să fie obligate în solidar pârâtele Primăria Mihăilești și C.N.A.D.N.R. ca, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii și sub sancțiunea plății de către fiecare din conducătorii lor a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, să efectueze operațiunile administrative de demolare/desființare integrală a construcției cu caracter provizoriu-chioșc, aflat în proprietatea pârâtei R., amplasat în orașul Mihăilești la Km 22+750 stânga, pe trotuarul ce face parte integrantă din DN6 aparținând domeniului public al statului și administrat de pârâta C.N.A.D.N.R. și de refacere a trotuarului pe care acest chioșc este amplasat.
În subsidiar, în cazul în care se va reține că efectuarea operațiunilor administrative de la pct.1 de mai sus nu poate fi dispusă în mod direct, atunci să se dispună anularea actelor ce au stat Ia baza edificării chioșcului sus menționat, respectiv autorizația de construire nr.35/23.06.2006 și certificatul de urbanism nr.67/02.05.2006, ambele emise de pârâta Primăria Mihăilești în favoarea pârâtei R., precum și contractul de asociere din data de 14.04._ și actul adițional la acesta, nedatat, ambele încheiate între pârâtele CLOM și R.; pe cale de consecință, obligarea în solidar a pârâtelor Primăria Mihăilești și C.N.A.D.N.R. să îndeplinească operațiunile administrative de la pct.1 de mai sus, în același termen și sub aceeași sancțiune cu obligarea pârâților la achitarea în solidar a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.630/19.10.2013, Tribunalul G. – Secția Civilă a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C.N.A.D.N.R. S.A.; a admis acțiunea formulată de reclamantul Ș. G. în contradictoriu cu pârâții Orașul Mihăilești prin Primar, C. L. al orașului Mihăilești, S.C. R. C. GMBH SRL și C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.; a anulat contractul de asociere nr.14.04.2006 și actul adițional la acesta încheiat între C. L. al orașului Mihăilești și S.C. R. C. GMBH SRL; a anulat certificatul de urbanism nr.67/02.05.2006 și autorizația de construire nr.35/23.06.2006 emise de Primăria orașului Mihăilești; a obligat pârâții C.N.A.D.N.R. S.A. și Orașul Mihăilești prin primar să procedeze la demolarea integrală a construcției cu caracter provizoriu - chioșc aflat în proprietatea pârâtei S.C. R. C. GMBH SRL, chioșc amplasat în orașul Mihăilești, la km 22+750, pe trotuarul ce face parte integrantă din DN6, cu consecința refacerii trotuarului respectiv, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, sub sancțiunea amenzii pentru conducătorii instituțiilor menționate, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, pe fiecare zi de întârziere și a obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 1.107,36 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că obiectul pricinii îl constituie solicitarea reclamantului Ș. G. de a fi obligate pârâtele să procedeze la demolarea chioșcului amplasat în orașul Mihăilești, la km 22+750, pe trotuarul ce face parte integrantă din DN6, cu consecința refacerii trotuarului respectiv, acesta constituind practic scopul urmărit, anularea actelor administrative ce au stat la baza edificării chioșcului în discuție fiind practic doar o operațiune prealabilă, în vederea clarificării situației de fapt existente și sub aspectul actelor emise și a căror existentă nu și-ar mai găsi rațiunea.
A reținut prima instanță că la data de 14.04.2006 C. L. Mihăilești și S.C. R. C. SRL au încheiat contractul de asociere prin care aceasta din urmă a primit spre folosință terenul în suprafață de 12 mp situat în orașul Mihăilești, în scopul amplasării unui chioșc metalic în care urma să se desfășoare activități de comerț.
Urmare a acestui contract, la cererea S.C. R. C. GMBH SRL, Primăria Mihăilești a eliberat certificatul de urbanism nr.67 pentru terenul menționat, prin care atestă regimul de domeniul public al terenului, aparținând Consiliului L. Mihăilești. Totodată, C.N.A.D.N.R. S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București prin SDN București Sud a emis autorizația nr.290 pentru amplasare/execuție lucrări în zona drumurilor naționale în favoarea beneficiatului contractului de asociere menționat, vizând amplasarea unui chioșc metalic în zona DN6 Km 22+750.
La data de 23.06.2006 Primăria orașului Mihăilești a emis autorizația de construire provizorie nr.35 pentru spațiu comercial provizoriu, valabilă pe durata contractului de asociere, pe suprafața de 15 mp.
Analizând probele din dosar, tribunalul a reținut că nu rezultată modalitatea în care acest teren ar fi intrat în domeniul public al orașului Mihăilești, fiind dificilă chiar și identificarea exactă a terenului menționat în contractul de asociere.
Excepția calității procesuale pasive a CNADNR a fost respinsă întrucât chioșcul ce se solicită a fi demolat se află pe trotuar, parte componentă a drumului public, aflat în administrarea CNADNR SA. Potrivit art.2 alin.3 din OG nr.43/1997, trotuarele fac parte integrantă din drum, iar potrivit art.14 din OG nr.43/1997, sunt părți componente ale drumului public, aflate în administrarea Ministerului Transportului prin CNADNR SA.
Excepția inadmisibilității a fost respinsă întrucât demolarea chioșcului metalic amplasat pe terenul aflat în administrarea CNADNR SA, presupune o operațiune materială și nu un act administrativ a cărui revocare s-ar fi putut solicita autorității emitente, astfel că nu se pune problema plângerii prealabile conform art.7 din Legea nr.554/2004.
Față de împrejurarea că terenul dat în folosință pârâtei S.C. R. C. GMBH SRL nu se află în domeniul public al orașului Mihăilești ci se află în administrarea C.N.A.D.N.R. S.A. ca și administrator al drumului aflat în domeniul public al statului, este evident că încheierea contractului de asociere din 14.04.2006 și a actelor subsecvente, respectiv certificatul de urbanism nr.67/02.05.2006 și autorizația de construire enr.35/23.06.2006 emise de Primăria Mihăilești, apar ca nelegale.
Stabilirea caracterului cert de bun aparținând domeniului public al statului al trotuarului pe care este amplasat chioșcul metalic a cărui demolare se solicită, atrage aplicabilitatea art.11 alin.2 din Legea nr.213/1998 conform căruia „actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin.1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută”.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții ORAȘUL MIHĂILEȘTI, C. L. AL ORAȘULUI MIHĂILEȘTI și C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE SA.
Recurenta pârâtă C. Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București, a solicitat în temeiul art.488 pct.8, admiterea recursului, desființarea în parte a hotărârii recurate și pe fond, respingerea acțiunii formulata împotriva Companiei Naționale de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. - prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București, ca fiind introdusa împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuala pasivă în raport de prevederile art.33 din Legea nr.50/1991. Mai mult, instanța de judecată, anulând certificatul de urbanism nr.67/02.05.2006 si autorizația de construire nr.5/23.06.2006, acte emise de Primăria Mihăilești, devine foarte clar faptul ca repunerea în situația anterioara se realizează de emitenta respectivelor acte ce au fost anulate, respectiv orașul Mihăilești prin Primar.
Recurenții pârâți Municipiul Mihăilești prin Primar și C. L. al Orașului Mihăilești au solicitat admiterea recursului formulat, apreciind că hotărârea de fond este netemeinică și nelegală.
1.Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.N.A.D.N.R și implicit a excepției lipsei de interes, au fost respinse în mod greșit de instanța de fond, față de împrejurarea că terenul pe care se afla construcția se afla în administrarea Orașului Mihăilești.
2.Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta CNADNR a fost respinsă de asemenea în mod greșit de prima instanță deși reclamantul nu a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004.
3.Pe fondul cauzei, în ceea ce privește apartenența terenului, din Hotărârea de Consiliu nr.40/18.12.2000 prin care s-a aprobat inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public și Anexa nr. 1 la aceasta hotărâre, precum și din Hotărârea de Guvern nr. 968/2002, rezultă ca terenul menționat în contractul de asociere, revine Orașului Mihăilești. Ori, în atare situație actele emise de Primăria Mihăilești și C. L. Mihăilești nu pot fi lovite de nulitate, fiind emise de autoritatea care avea abilitatea de a le încheia.
Atât contractul de asociere din 14.04.2006, cât și actul adițional la acesta încheiate între C. L. al Orașului Mihăilești și . SRL, precum si certificatul de urbanism nr. 67/02.05.2006 si autorizația de construire nr. 35/23.06.2006 emise de Primăria Mihăilești, au fost încheiate cu respectarea prevederilor legale în materie, neputând fi lovite de o nulitate absoluta. În cauză, nefiind vorba de o nulitate absoluta, instanța de fond fiind in eroare cu privire la situația de fapt a terenului si construcției aferente, hotărârea pronunțata este dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
În drept, art.484 și urm., art.488 alin.1 pct.8, HG nr. 968/2002, HCL nr. 40/2000.
Intimatul reclamant Ș. G. a depus întâmpinare la recursul declarat de pârâta CNADNR, precum și la recursul declarat de pârâții Orașul Mihăilești prin Primar și C. L. al Orașului Mihăilești solicitând respingerea recursurilor ca nefondate, cu obligarea în solidar a recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul formulat de recurenta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., Curtea constată că potrivit art. 33 alin. 1-3 din legea 50/1991 „(1) Prin excepție de la prevederile art. 32, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, cât și construcțiile, lucrările și amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția, fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanșa din oficiu de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparținând domeniului public sau privat al statului.
(3) În cazul neîndeplinirii de către autoritatea administrației publice competente a procedurii de desființare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparținând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desființarea construcțiilor executate fără autorizație de construire.”
După cum se observă din cuprinsul alineatului 3, recurenta are o obligație cel puțin subsidiară de demolare a construcțiilor edificate în mod nelegal pe terenul aflat în administrarea sa.
Or terenul pe care a fost edificată construcția se află în administrarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., fiind vorba de un trotuar aferent drumului național. Potrivit art. 21 alin. 1 din OG 43/1997 „Ministerul Transporturilor este administratorul drumurilor de interes național, direct sau prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. își realizează atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță în condițiile contractului de concesiune încheiat în acest scop între aceasta și Ministerul Transporturilor. Pentru drumurile de interes național nou-construite administrarea se poate realiza de către Ministerul Transporturilor și prin alte persoane juridice, pe baza contractului de concesiune încheiat în condițiile legii.”
Or drumurile naționale fac parte din categoria drumurilor de interes național, așa cum rezultă din art. 6 din același act normativ.
Cât privește noțiunea de drum, potrivit art. 14 din același act normativ
„ Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție”. Art. 15 definește ampriza drumului ca fiind „suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă.”
Din aceste prevederi legale rezultă cu certitudine că trotuarul unui drum național face parte din categoria terenurilor proprietate publică și se află în proprietatea Ministerului Transporturilor care le administrează prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.
Ca administrator al terenului pe care este edificată construcția, recurenta are obligația de a demola chioșcul edificat ilegal dacă autoritățile publice nu se conformează prevederilor alin. 1 și 2 din art. 33 din legea 50/1991.
Faptul că a fost anulat o autorizație de construire ce emană de la autoritatea locală nu conduce la concluzia că doar Primarul orașului Mihăilești are competență în privința demolării construcției. Legea nu conține prevederi în acest sens ci, dimpotrivă, așa cum am arătat mai sus, prevede în mod expres că și administratorul terenului are obligația de demolare a clădirilor nelegale.
În ceea ce privește recursul formulat de orașul Mihăilești prin primar și C. local al orașului Mihăilești, Curtea constată că motivele invocate de acești recurenți sunt nefondate.
Primul motiv de recurs referitor la calitatea procesuală a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a fost deja analizat în cadrul recursului acestei autorități, recurenții neaducând elemente suplimentare în susținerea excepției. De altfel, recurenții orașul Mihăilești prin primar și C. local al orașului Mihăilești nici nu au un interes personal în susținerea unui astfel de motiv, admiterea lui neavând nici o influență cu privire la situația lor.
În ceea ce privește procedura prealabilă, Curtea constată că în fața instanței de fond recurenții orașul Mihăilești prin primar și C. local al orașului Mihăilești nu au invocat lipsa procedurii prealabile față de emitentul autorizației de construire ci singura excepție de inadmisibilitate a fost invocată de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A cu privire al neformularea unei plângeri prealabile adresate acestei. Instanța de fond a respins excepția cu motivarea că față de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România s-a solicitat doar demolarea construcției nu anularea vreunui act emis de Companie pentru care să fie necesară o plângere prealabilă adresată acestei autorități.
Curtea constată că, într-adevăr, în condițiile în care nu s-a solicitat anularea vreunui act emis de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. nu se poate pune nici problema formulării vreunei plângeri prealabile față de această autoritate.
Cât privește neformularea unei plângeri prealabile față de Primarul Orașului Mihăilești această problemă nu a făcut obiectul dezbaterii la prima instanță și în recurs nu se pot formula cereri noi.
Referitor la cel de al treilea motiv de recurs, Curtea constată că terenul pe care a fost edificată construcția este cel puțin parțial, domeniu public al statului aflat în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România fiind vorba de trotuarul aferent unui drum național. În aceste condiții autoritatea publică locală nu avea competență să încheie contracte de asociere și nici nu putea emite autorizații de construire fără acordul CNADNR.
În consecință actele atacate erau nelegale, impunându-se anularea lor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenții-pârâți ORAȘUL MIHĂILEȘTI PRIN PRIMAR, C. L. AL ORAȘULUI MIHĂILEȘTI și C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 630/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Ș. G. și intimata-pârâtă . SRL, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 Februarie 2015
Președinte, I. R. | Judecător, D. C. V. | Judecător, D. G. S. |
Grefier, M. D. |
Red. / Tehnored. D.S. / 7 ex.
. ……………
Tribunalul G. – Secția Civilă
Judecător: M. Z. U.
← Pretentii. Decizia nr. 531/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 491/2015. Curtea de... → |
---|