Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1026/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1026/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 4658/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1026
Ședința publică de la 08 aprilie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. CHIRĂNUȘ
Pe rol, pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul M. I., având ca obiect – constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr.24/2008).
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 18.03.2015, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la datele de 25.03.2015, 01.04.2015 și 08.04.2015, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 15.07.2014, sub nr._, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. loan, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat următoarele:
Prin cererea nr. P 4082/09/09.02.2011, adresată C.N.S.A.S. de către domnul KOIMA B. Szilard, se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.) solicitat în temeiul legii de către domnul K., pârâtul figurează la filele 4, 29, 30, 34, 35, 38, 39, 40, 176, 177, 178, 180,181 și 183 din volumul 3.
În fapt, așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/2072/13.08.2013, precum și al înscrisurilor atașate prezentei acțiuni, pârâtul M. loan a avut calitatea de angajat al fostei Securități, având gradul de locotenent major (1987), respectiv căpitan (1988)în cadrul I.J. Harghita, Serviciul 1 (1987,1988).
În această calitate, M. loan a participat la supravegherea activă a unui student semnalat cu „relații suspecte cu cetățeni străini cunoscuți cu poziție ostilă țării noastre și scrierea unor poezii cu conținut tendențios".
Ulterior, în cadrul supravegherii informative, pârâtul a solicitat Unității Speciale „S" (cu profil de interceptare a corespondenței, n.n.) printr-o adresă la data de 05.04.1988, următoarele: „Rugăm să folosiți mijloacele de care dispuneți pentru a obține date despre numitul K. Szilard /.../. în mod deosebit interesează: legăturile create și natura acestora cu persoane din țară, comentarii cu caracter dușmănos. Materialele obținute vor fi trimise la indicativul 103, cpt. M. loan care va ține contact operativ cu dv. Termen de urmărire: 05.04._89"{\_, voi. 3, f. 176); De asemenea, dosarul conține și o adresă de interceptare a corespondenței, dispusă de cpt. M. loan, asupra unui prieten cu titularul dosarului, acesta fiind lucrat ca legătură în caz. (I_, voi. 3, f. 177);
Măsurile de interceptare a corespondenței în intervalul menționat, propuse de către pârât, sunt confirmate de notele de transcriere a corespondenței interceptate din 21.04.1988, 27.06.1988, 01.07.1988, 28.07.1988, emise de compartimentul de profil al IJ Harghita. (I_,
voi. 3, f. 29, 30, 34).
Apreciază că prin realizarea măsurilor trasate, s-a adus atingere dreptului la viață privată, precum și dreptului la secretul corespondenței.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea ofițerului în obținerea Informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Față de cele arătate, se impune următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Consideră că pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanei urmărite prin interceptarea corespondenței.
În concluzie, apreciază că activitățile desfășurate de către pârâtul M. loan, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată:
>dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
>dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice - art 33 din Constituția României din 1965.
Pentru argumentele prezentate anterior, consideră că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității".
În drept, art. 1 alin. 7, art. 2 lit. a, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5, art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 194 al Codului de Procedură Civilă.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a invocat mai multe excepții de ordine publică, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând, în esență, următoarele:
„Pe fond, reclamantul solicită să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității prin faptul ca am desfășurat activități prin care am suprimat sau îngrădit drepturi si libertăți fundamentale ale omului, solicitare care nu corespunde nici realității si nici adevărului.
În calitatea de ofițer pe care am avut-o in cadrul Securității Județene Harghita aveam calitatea de ofițer operativ, toate activitățile erau ordonate iar propunerile mele erau supervizate si aprobate de șefii mei direcți, respectiv sef birou, sef serviciu, șeful securității județene.
CNSAS acuza pârâtul că a participat la supravegherea activa a domnului K. B. SZILARD in cadrul unui dosar de urmărire informativa (D.U.I.), acesta fiind semnalat cu manifestări naționalist-iredentiste si relații suspecte cu cetățeni străini cunoscuți cu poziție ostila tarii noastre. Însă singurele activități desfășurate de mine au constat in întocmirea unei note de analiza in acest dosar si întocmirea a 2 cereri de interceptare a corespondentei. Aceste activități au fost făcute la ordin iar interceptarea corespondentei a fost propusa si nu dispusa de pârât, aceasta rezultând din aprobarea dispusă in scris de către seful Serviciului.
O alta activitate invocata de CNSAS este intocmirea unui plan de acțiune in cazul A. in care a propus iar șefii au aprobat scoaterea mijloacelor speciale introduce la domiciliul acestuia. Am propus acest lucru intrucat aspectele de interes operativ in acest caz au fost clarificate iar scopul pentru care au fost introduse s-a realizat, lucru confirmat de aprobarea planului de acțiune de către șefii ierarhici.
Consideră ca prin activitatile desfășurate pârâtul nu a incalcat cu vinovăție drepturile si libertățile persoanelor.
Drepturile omului reglementate prin diverse instrumente internaționale au un regim juridic diferir in raport de conținutul lor.
Astfel exista drepturi intangibile care nu pot fi suprimate, suspendate sau limitate sub nicio format acestea fiind: dreptul la viata, drepți de a nu fi supus la tratamente inumane sau degradante, dreptul de a nu fi adus in stare de scalavie si dreptul la neretroactivitatea legii penale, drepturi ce se regăsesc inclusiv inclusiv in Pactul privitor la drepturile civile si politice.
Insa atat actele internaționale cat si cele interne pot institui limitări ale exercițiului unor drepturi si libertăți ale omului cu indeplinirea cumulativa a trei condiții esențiale, limitarile sa fie prevăzute de legea naționala in materie, sa aibe un scop legitim si sa fie necesare ..
O astfel de abordare nu are legătură cu regimul comunist ci are in vedere apărarea intereselor statului roman care sunt prioritare intereselor private.
Arată că apărarea integrității statului reprezintă un scop legitim in orice sistem, motiv pentru care activitatea mea nu poate fi circumscrisa scopului de susținere a puterii totalitare comuniste.
Acest lucru este valabil in tara noastră si in prezent, manifestările nationalist-iredentiste si autonomist-separatiste fiind sancționate intrucat incalca prevederile Constituției României.
In drept invocă următoarele:
- Legea nr. 47/1992, privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale;
- Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrative;
- Legea nr. 544/2001, privind liberal acces la informații de interes public;
- Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate; Legea nr. 677/2001, privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulație a acestora;
- Legea nr. 233/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;
- Reglementarea nr. 1049/2001 a Parlamentului European privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului si Comisiei.
Prin încheierea de ședință din data de 04.02.2015, Curtea a respins excepțiile necompetenței materiale, lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, invocate de pârât prin întâmpinare.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că situația de fapt prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al notei de constatare corespunde realității, fiind confirmată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Astfel, Curtea constată că pârâtul a avut gradul de locotenent major și ulterior căpitan în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Harghita și, în această calitate a desfășurat activități prin care a îngrădit persoanei urmărite dreptul la viața privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice (art. 33 din Constituția României din 1965).
Astfel, Curtea constată că pârâtul a participat activ la supravegherea informativă a studentului K.B.S. cetățean român, de etnie maghiară, sub motiv că acesta fusese semnalat cu „relații suspecte cu cetățeni străini cunoscuți cu poziție ostilă țării noastre și scrierea unor poezii cu conținut tendențios”. Ulterior, pârâtul a solicitat structurii specializate a Securității interceptarea corespondenței persoanei urmărite, în vederea identificării legăturilor persoanei urmărite cu alte persoane din țară și a comentariilor cu caracter dușmănos, precum și interceptarea corespondenței unui prieten al persoanei urmărite. Curtea reține că măsurile de interceptare a corespondenței au fost puse în executare, conform notelor de transcriere a corespondenței interceptate (fila 20 și urm.).
Curtea reține că nu există dovezi ale susținerilor pârâtului referitoare la „manifestările naționalist-iredentiste și autonomist-separatiste” ale persoanei. Din actele dosarului nu rezultă că K.B.S ar fi fost urmărit pentru activități sau opinii anti-românești, iredentiste sau revizioniste; dimpotrivă, din chiar solicitările pârâtului de interceptare a corespondenței rezultă că K.B.S. era urmărit pentru „comentarii cu caracter dușmănos” la adresa regimului comunist – acesta scrisese, de altfel, o poezie cu conținut anti-comunist (fila 23), dar avea și preocupări non-politice, precum intenția de a reînființa un cenaclu literar și de a susține un recital de poezie în Ungaria (fila 24).
În opinia Curții nu este relevantă îndeplinirea de către pârât a obligațiilor de serviciu, cu respectarea legii și regulamentelor militare edictate de statul totalitar, dat fiind că dispozițiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 nu condiționează existența calității de lucrător al Securității de respectarea sau nu a legislației din perioada comunistă.
De asemenea, aprecierea existenței unei încălcări a drepturilor omului nu se poate face în raport cu legi represive, creație a statului totalitar comunist. Așa-zisele amenințări la adresa siguranței naționale constituiau în fapt amenințări la adresa regimului antidemocratic instaurat de partidul comunist.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând disp. art. 2 lit. a) și art. 11 din OUG nr. 24/2008, Curtea va admite acțiunea așa cum a fost formulată și va constata că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul M. I., născut la data de 29.07.1951, în Chechiș, ., fiul lui V. și A., cu domiciliul în Miercurea C., ., ., jud. Harghita.
Constată că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. VladElena Chirănuș
Red.DV, tehnored.EC/4ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1454/2015. Curtea de... | Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 2109/2015.... → |
|---|
