Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1716/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1716/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 1283/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1716
Ședința publică de la 16.06.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. G.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul M. V. I., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul reprezentat prin consilier juridic M. J. cu delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reclamantului pentru susținerea cererii.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și să se constate pentru pârât existența calității de colaborator al securității.
Reclamantul solicită să se constate că notele informative date fostei Securității de către pârât fac referire în primul caz la o persoană care relatase că este urmărit și avea o stare de teamă întrucât relatase știri ascultate la postul de radio Europa Liberă, respectiv o persoană căreia îi era teamă să vină la București întrucât fusese amenințată cu un posibil accident de mașină. Reclamantul apreciază că acestei persoane i s-a agravat situația întrucât era deja luată în urmărire într-un dosar pentru manifestări dușmănoase, fusese deja condamnat și își pierduse vederea în detenție, motiv pentru care fusese și reabilitat ulterior. Faptul că persoana respectivă se afla în atenția securității pentru motivul că asculta postul de radio interzis Europa Liberă era un motiv politic, cunoscându-se poziția acelui post față de regimul comunist.
Cu privire la cel de-al doilea caz reținut reclamantul arată că pârâtul relata despre o persoană care dorea să plece în Israel pentru a sărbători Revelionul și dorea să cumuleze cele două concedii aferente anului 1988 și, respectiv, 1989, lucru care nu i s-a permis întrucât exista temerea de a nu se mai întoarce. Urmare a acestei delațiuni s-a recomandat de către conducerea locului de muncă al persoanei respective să nu i se acorde cumularea concediului de odihnă. Reclamantul apreciază că prin aceasta s-a încălcat dreptul la viață privată, la libertatea de exprimare și de gândire, drepturi fundamentale recunoscute de Constituția României și pactele internaționale la care România era parte la acea vreme.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul M. V. I..
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că domnul M. V. I. a avut calitatea de candidat la funcția de primar al localității Băile Olănești, jud. V.. Conform prevederilor art. 3, coroborat cu teza II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h)1.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/2157 din 22.08.2013 și din înscrisurile atașate, domnul M. V. I. a fost recrutat inițial la data de 27.04.1978, sub numele conspirativ
În concluzie, se solicită aprecierea asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe domnul M. V. I. analizând relevanța, în lumina prevederilor art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, a materialelor furnizate de domnia sa. După cum putem observa, norma citată descrie, sub aceeași denumire generică, 3 posibilități de relație cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând îndeplinirea unor condiții specifice fiecărei categorii.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1.Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. în legătură cu această primă condiție, observăm că, potrivit cadrului legal, pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materialele probatorii de tipul celor arătate în textele de lege, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deci, reținerea calității de colaborator este legată de furnizarea unor informații de natura celor impuse de legiuitor.
De asemenea, observă că interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit b, duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al securității, persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice. în consecință, dacă denunțarea unei conduite era potențial nocivă pentru cel denunțat și, în plus, un astfel de denunț nu și-ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în fața denunțării unei conduite potrivnice regimului comunist. O interpretare contrară, restrictivă, care ar înțelege prin „atitudini potrivnice regimului" doar manifestarea explicită a dorinței persoanei denunțate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunțat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale. Apreciază că ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De asemenea, având în vedere că legea cere numai „vizarea" încălcării unor drepturi, iar nu încălcarea lor propriu-zisă, s-a statuat că atât timp cât informațiile erau apte de a produce o reacție din partea Securității, iar informatorul ar fi trebuit să conștientizeze posibilitatea unei astfel de reacții, condiția vizării încălcării unor drepturi este realizată.
Astfel, apreciază că satisface ambele condiții legale nota1 din 07.12.1988 în care pârâtul „conform celor stabilite", adică așa cum fusese instruit de ofițerul de legătură, „a mers la locul de muncă al numitului U.I.". în materialul indicat, relatează că „după ce toți ceilalți au plecat /.../a spus că este urmărit /.../" deoarece este posibil ca un individ din Slatina „să-l fi spus că ascultă și comentează știrile transmise la postul de radio
Apreciază reclamantul că îndeplinesc cerințele legale și materialele referitoare la numita B.M., despre care informează că, prin intermediul bisericii, ar fi primit o invitație din Israel, unde intenționează să stea o perioadă mai mare de timp, sens în care solicitase cumularea concediului de odihnă pe anii 1988 și 1989. Consecința acestor semnalări ale pârâtului a fost aceea că „se vor lua măsuri să efectueze concediul de odihnă până în luna noiembrie. Se va discuta cu președintele C.O.M. (n.n.- Comitetul Oamenilor Muncii) pentru a nu i se da recomandarea necesară".
Față de conținutul notelor indicate anterior arătă că, pe de o parte, semnalarea persoanelor care audiază posturile de radio interzise de regimul comunist, reprezintă, fără îndoială o atitudine potrivnică regimului totalitar. Este notorie împrejurarea că emisiunile acestui post de radio erau bruiate de autoritățile comuniste datorită faptului că Europa Liberă, încă de la înființare, a reprezentat pentru români, dacă nu singura, atunci principala sursă obiectivă de informații. Mai mult, Europa Liberă a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România și în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice
Pe de altă parte, relatările despre doamna B.M. dovedesc faptul că acesteia i-a fost efectiv îngrădit dreptul la viață privată, ca urmare a neaprobării cumulării concediului de odihnă.
În opinia reclamantului, cele două condiții impuse de legiuitor, nu trebuie cumulate într-o singură informare, evident scopul legii fiind acela de a analiza atitudinea și activitatea persoanei verificate.Urmăriți, fără acordul acestuia (încălcarea dreptului la viată privată) și, prin urmare, a vizat Ibidem, f. 7,13;
Și cea de-a doua condiție este asigurată, pe de o parte, pentru că nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de investigare, prin căutarea și obținerea de noi informații despre această consecință. Mai mult, în speța dedusă judecății, suntem în prezența unei îngrădiri efective a dreptului la viață privată. în concluzie, informațiile furnizate de domnul M. V. I. au îngrădit dreptul la dreptul la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Acțiunea a fost comunicată pârâtului, în cadrul procedurii prevăzute de art. 200 și 201 din Noul Cod de procedură civilă, aceasta formulând întâmpinare la, prin care a solicitatpe scurt admiterea în parte a acțiunii și să nu se dispună obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
În dovedirea susținerilor lor, părțile au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.
Verificându-și din oficiu competența potrivit prevederilor art. 131 cod proc. civilă, Curtea a constatat că este competentă să soluționeze prezenta pricină în conformitate cu prevederile art. 96 cod proc. civilă și art. 11 alin. 1 din OUG 24/2008.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea a reținut următoarele:
Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, motiv pentru care prezenta acțiune este întemeiată și urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente.
Prin reglementarea prevăzută de OUG nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în fiecare caz în parte (în același sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin decizia nr. 530/09.04.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 430/24.06.2009).
Prin urmare, este evident că eventuala neîndeplinire a celor două condiții prevăzute de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 împiedică reținerea calității de colaborator al Securității, indiferent de prevederile preambulului acestui act normativ.
Așadar, verificând îndeplinirea celor două condiții de admisibilitate cerute de actul normativ, Curtea reține că în conformitate cu preederile art. 2 lit. b din OUG 24/2008 prin colaborator al securității se înțelege ”persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”.
În speță reclamantul solicită verificarea calității de colaborator al securității în privința pârâtului, prin prisma faptului că aceasta a fost recrutat inițial la data de 27.04.1978, sub numele conspirativ
Este de principiu că pentru colaborarea prin prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. în legătură cu această primă condiție, observăm că, potrivit cadrului legal, pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materialele probatorii de tipul celor arătate în textele de lege, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deci, reținerea calității de colaborator este legată de furnizarea unor informații de natura celor impuse de legiuitor.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Verificând îndeplinirea acestor condiții în speță, se reține că că la dosarul cauzei se regăsesc două note informative care denotă întrunirea condițiilor de admisibilitate citate mai sus.
Astfel, nota din 07.12.1988 în care pârâtul „conform celor stabilite", adică așa cum fusese instruit de ofițerul de legătură, „a mers la locul de muncă al numitului U.I.". în materialul indicat, relatează că „după ce toți ceilalți au plecat /.../a spus că este urmărit /.../" deoarece este posibil ca un individ din Slatina „să-l fi spus că ascultă și comentează știrile transmise la postul de radio
Pe de altă parte, nota referitoare la numita B.M., despre care informează că, prin intermediul bisericii, ar fi primit o invitație din Israel, unde intenționează să stea o perioadă mai mare de timp, sens în care solicitase cumularea concediului de odihnă pe anii 1988 și 1989. Consecința acestor semnalări ale pârâtului a fost aceea că „se vor lua măsuri să efectueze concediul de odihnă până în luna noiembrie. Se va discuta cu președintele C.O.M. (n.n.- Comitetul Oamenilor Muncii) pentru a nu i se da recomandarea necesară".
Față de conținutul acestor note informative și de măsurile ce au fost adoptate în baza lor, respectiv numitei BM nu i s-a acordat concediul de odihnă cumulat, Curtea constată că au fost îngădite drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv - dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; dreptul la liberă circulație, prevăzut de art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; dreptul la viață privată, prevăzut de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. b și art. 11 din OUG 24/2008, Curtea va admite prezenta cerere de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în București, sect. 3, .. 55-57, în contradictoriu cu pârâtul M. V. I. cu domiciliul în Băile Olănești, ., jud. V..
Constată calitatea pârâtului de colaborator al securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. E. G. C. O.
Red.jud.M.G./4ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1924/2015. Curtea de Apel... | Despăgubire. Sentința nr. 1116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
