Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2090/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2090/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-08-2015 în dosarul nr. 4348/2/2015
Dosar nr._ CAF/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2090
Ședința publică din data de 20.08.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: I. M.
GREFIER: V. M. F.
Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ formulate de reclamanta ASOCIAȚIA R. DE asigurare A CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR - ARACIS în contradictoriu cu pârâtul M. F. EUROPENE – AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE, având ca obiect Suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamanta Asociația R. de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – ARACIS, prin consilier juridic L. M., care depune delegație la dosar și pârâtul M. F. Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, prin consilier juridic O. S., care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, iar pârâtul a depus la dosarul cauzei la data de 18.08.2015, prin serviciul registratură, documentația ce a stat la baza emiterii Notei de constatare a cărei suspendare se solicită, în 2 exemplare, după care:
Curtea comunică reclamantei, prin consilier juridic, un exemplar al documentației ce a stat la baza emiterii Notei de constatare a cărei suspendare se solicită.
La interpelarea instanței, pârâta, prin consilier juridic, învederează că sediul pentru comunicarea actelor de procedură este la M. F. Europene.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri prealabile, acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
La interpelarea instanței, pârâtul, prin consilier juridic, învederează că nu mai susține excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale pasive invocate prin întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii și suspendarea executării Notei de constatare, fiind îndeplinite cumulativ condițiile privind paguba iminentă și cazul bine justificat. Arată că în ceea ce privește cazul bine justificat, chiar dacă organul de control după emiterea Notei de constatare a corecțiilor financiare a diminuat corecția financiară de la 20% la 10% nu a ținut în totalitate cont de punctul de vedere al ARACIS deoarece nu a diminuat suspiciunea de neregulă, respectiv aplicarea prevederilor legale, prin faptul că ceea ce se impută instituției este strict interpretarea legislației privind achizițiile publice, Menționează că, în intervalul de timp scurs după implementarea proiectului, au fost efectuate o . controale care s-au finalizat toate fără aplicarea vreunei corecții. Cu privire la derularea procesului de achiziție publică, arată că acesta s-a desfășurat cu observatori din cadrul Unitatea de verificare și coordonare a achizițiilor publice al căror raport nu a conținut nicio observație. Solicită instanței ca până la data soluționării contestației depuse la organul existent să dispună suspendarea titlului de creanță. Cu privire la paguba iminentă, arată că această condiție este îndeplinită, dacă instituția ar fi obligată să se conformeze dispozițiilor notei ca în termen de 30 de zile să achite acest titlu de creanță s-ar crea o pagubă iminentă acestuia, bugetul fiind blocat, ca și activitățile instituției și s-ar afla în imposibilitatea de a îndeplini serviciul public pentru care a fost creată. Pentru aceste considerente, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de suspendare, nefiind întrunite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, neexistând nici un caz bine justificat și nicio pagubă iminentă astfel cum sunt ele definite de art. 2 alin 1 lit. ț și ș din același act normativ. În cuprinsul notelor scrise a invocat faptul că una dintre criticile pe care reclamanta le aduce actului administrativ este aceea că autoritatea emitentă nu ar fi respectat dispozițiile art. 21 pct. 14 din Ordonanța 66/2011. Or, din lecturarea Notei de constatare se poate observa că punctul de vedere al reclamantei a fost notat și analizat prin această notă. Cu privire la paguba iminentă, consideră că reclamanta nu a făcut dovada acestei pagube.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 13.07.2015 sub nr._ CAF/2015 reclamanta Asociația R. de Asigurare a Calității În Învățământul Superior – ARACIS a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul M. F. Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, ca prin sentința ce o va pronunța să dispună suspendarea titlului de creanță stabilit prin Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergentă nr. 4350/16.06.2015 emisă de M. F. Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice".
2. Poziția procesuală a pârâtului
Pârâtul M. F. Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
3. Aspecte procesuale
S-a achitat de către reclamantă o cauțiune de 70.000 de lei prin ordinul de plată nr. 3951/06.08.2015.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, în cadrul căreia reclamanta a atașat înscrisurile la care a făcut referire în cererea de chemare în judecată, iar pârâta a depus documentația privind actul administrativ a cărei suspendare se solicită.
4. Asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pe care se întemeiază cererea reclamantei, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
„Cazurile bine justificate” sunt exemplificate generic de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Conform art. 2 alin. 1 lit. ș din aceeași lege, „paguba iminentă” constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Suspendarea executării actului administrativ constituie o măsură excepțională prin care instanța de judecată înlătură caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ, astfel că luarea acestei măsuri presupune dovedirea existenței acelor împrejurări care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, dar mai ales a necesității înlăturării temporare a caracterului executoriu al actului pentru a preveni o pagubă iminentă.
Determinarea existenței cazului bine justificat nu presupune, deci, analiza în fond a legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, fiind suficientă o analiză sumară a actului, în aparență, fără prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt și de drept invocate de reclamant în baza unui probatoriu minimal.
4.1. Având în vedere aceste principii, în ceea ce privește existența cazului bine justificat, Curtea constată că argumentele reclamantei se sprijină pe susținerea că nu au fost respectate dispozițiile art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011 privind acordarea structurii verificate a posibilității de a exprima un punct de vedere cu privire la constatările din procesul-verbal, precum și pe susținerea că procesul de achiziție publică s-a desfășurat cu observatori din cadrul Unitatea de verificare și coordonare a achizițiilor publice, al căror raport nu a conținut nicio observație.
Or, din lecturarea Notei de constatare nr. 4350/16.06.2015 rezultă că punctul de vedere al reclamantei a fost primit și analizat de autoritatea de control (f. 14, 15, 17, 18 din dosar), concluzia sumară fiind că reclamanta invocă în realitate neacceptarea argumentelor exprimate prin acest punct de vedere, fără a se invoca motivul pentru care consideră că autoritatea era ținută să își însușească opinia exprimată.
Potrivit art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
h) activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfășurată de autoritățile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, în vederea stabilirii existenței unei nereguli;
i) activitatea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din nereguli - activitatea prin care se stabilește și se individualizează obligația de plată rezultată din neregula constatată, prin emiterea unui titlu de creanță;
j) creanțe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;
k) activitatea de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea funcției administrative de către autoritățile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, în vederea stingerii creanțelor bugetare rezultate din nereguli;
o) aplicare de corecții financiare - măsurile administrative luate de autoritățile competente, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, care constau în excluderea de la finanțarea din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă;
u) sumă plătită necuvenit - plata nedatorată, așa cum este aceasta prevăzută în dreptul civil, acordată unui beneficiar sau realizată în numele unui beneficiar, care provine din fonduri europene și/sau fonduri publice aferente acestora;
Potrivit art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.
Pe lângă această procedură de verificare prealabilă a legalității, regularității și conformității cererilor de rambursare cu prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, O.U.G. nr. 66/2011 prevede și o procedură prin care se pot stabili creanțe bugetare rezultate din nereguli, respectiv „sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora” (art. 2 alin. 1 lit. j din Ordonanță).
Sumele „de recuperat” sau plătite „necuvenit” sunt cele acceptate spre rambursare și rambursate efectiv, negarea posibilității autorităților competente de a dispune obligarea beneficiarului la restituirea acestor sume în cazul în care constată nereguli neputând fi considerată caz bine justificat pentru suspendarea executării actului administrativ pentru simplul fapt că procesul de achiziție publică s-a desfășurat fără observații din partea reprezentanților autorității de control.
Curtea reține, așadar, prin analiza tuturor argumentelor reclamantei, că nu s-au dovedit împrejurări legate de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, aparența rezultată din probele administrate fiindu-i defavorabilă și necesitând o dezlegare a litigiului pe fondul cauzei, care nu impune însă în prezent lipsirea actului administrativ de caracterul său executoriu, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada unei pagube iminente.
4.2. Deși această analiză este suficientă pentru respingerea cererii, întrucât îndeplinirea cerințelor trebuie să fie cumulativă, în ceea ce privește paguba iminentă (art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004) instanța reține că nu s-a făcut dovada prejudiciului material viitor și previzibil, reclamanta invocând un prejudiciu imprevizibil, folosindu-se de simple supoziții în legătură cu efectele procedurii de executare silită asupra activității sale, fără a dovedi în concret ponderea din bugetul său ce ar fi afectată prin executarea silită. Curtea mai reține că paguba materială invocată de către reclamantă nu poate fi ireversibilă, deoarece, în cazul anulării actelor administrative, există posibilitatea întoarcerii executării silite.
De asemenea, nu s-a dovedit iminenta perturbare gravă a funcționării sale, cu atât mai mult cu cât se invocă și dispozițiile favorabile din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Așa fiind, Curtea va respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ, ca neîntemeiată, și în temeiul art. 1064 alin. 4 C.pr.civ. va dispune restituirea cauțiunii achitate de reclamantă prin ordinul de plată nr. 3951/06.08.2015 la data rămânerii definitive a hotărârii, având în vedere că nu se pune problema afectării sale unor despăgubiri pentru partea adversă, din moment ce nu s-a dispus suspendarea executării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta ASOCIAȚIA R. DE ASIGURARE A CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR – ARACIS, cu sediul în București, .. 12, sector 1 în contradictoriu cu pârâtul M. F. EUROPENE – AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE, cu sediul în București, .. 15-17, sector 1, ca neîntemeiată.
Dispune restituirea cauțiunii achitate de reclamantă prin ordinul de plată nr. 3951/06.08.2015 la data rămânerii definitive a hotărârii.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la sediul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.08.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
I. MilitaruVictoria M. F.
Red. I.M./4 ex./..09.2015
| ← Despăgubire. Sentința nr. 1116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Custodie publică - prelungire. Sentința nr. 1118/2015. Curtea... → |
|---|
